Anulare act. Decizia 143/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 143
Ședința publică din 13 mai 2009
PREȘEDINTE: Dumitrașcu Veronica
JUDECĂTOR 2: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții, domiciliat în municipiul S,-, județul S și, domiciliat în municipiul S,-, - 81,. D,. 1, județul S, împotriva deciziei civile nr. 423 din 20 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 6 mai 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea avocaților părților de a depune la dosar concluzii scrise, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 13 mai 2009, ora 13.00.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Suceava sub nr. 3356 din 23 iunie 2007, introdusă prin avocat, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâții, și, solicitând instanței:
- să dispună anularea parțială, cât privește rubrica moștenitorilor, a certificatului de moștenitor nr. 57/2006, rectificat prin încheierea nr. 10447/2006 și a certificatului de moștenitor suplimentar nr.84/2006, toate emise de BNP;
- să constate că reclamanții și pârâtul sunt moștenitori acceptanți după defunctul, decedat la data de 17 octombrie 2005, cu o cotă indiviză de câte fiecare;
- să dispună anularea actului de partaj voluntar autentificat de BNP sub nr. 1730 din 21 iunie 2006 și a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.1396 din 10 noiembrie 2006 de BNP, cu cheltuieli de judecată.
Susținându-și cererile reclamanții au arătat că este soția supraviețuitoare a defunctului, iar ceilalți reclamanți și pârâtul sunt fiii aceluiași defunct. Prin certificatul de moștenitor nr.57/2006, rectificat prin încheierea nr.10447/2006, s-au stabilit masa succesorală, calitatea de unic moștenitor a pârâtului și faptul că reclamanții sunt străini de succesiune prin neacceptare, conform art.700 din Codul civil. De asemenea, prin certificatul de moștenitor suplimentar nr.84/2006 a fost completată masa succesorală și s-a constatat calitatea de unic moștenitor a aceluiași pârât.
Aceste certificate sunt lovite de nulitate cât privește constatarea că reclamanții ar fi străini de succesiune deoarece, ei au acceptat tacit succesiunea prin aceea că după decesul lui G au preluat în stăpânire toate bunurile succesorale, în timp ce pârâtul nu a deținut nimic, fiind plecat în străinătate. Dat fiind că opțiunea succesorală este un act irevocabil care consolidează calitatea de moștenitor, orice act ulterior prin care succesibilul s-ar declara străin de succesiune este nul.
Deosebit de aceasta, la data eliberării certificatului de moștenitor, pârâtul i-a determinat pe reclamanți prin manopere dolosive să nu declare acceptarea moștenirii, în sensul că și-a luat angajamentul de aol ua pe reclamanta, care în acel moment era grav bolnavă, la domiciliul său din Italia și de aoî ngriji. Prin aceste manopere consimțământul a fost viciat.
Prin actul de partaj voluntar nr.1730/2006 și au convenit asupra împărțirii construcțiilor descrise în certificatul de moștenitor nr.57/2006, în sensul ca reclamanta să primească dreptul de uzufruct viager, iar nuda proprietate a casei și anexelor gospodărești. Prin contractul autentic de vânzare-cumpărare nr.1396/2006 reclamanta și primul pârât au transmis pârâților și dreptul de uzufruct viager și nuda proprietate asupra construcțiilor și suprafeței de 1200. teren cu prețul de 10 000 euro, din care 2 100 euro au fost încasați de, diferența urmând să fie achitată la data de 31 august 2007 când imobilele urmau să fie predate.
Partajul voluntar și vânzarea au fost încheiate în condițiile vicierii consimțământului reclamantei prin manoperele dolosive ale pârâtului care, profitând de starea precară de sănătate a mamei sale și de imposibilitatea de a se îngriji singură, i-a creat prin promisiuni mincinoase convingerea că îi va asigura o locuință și că o va întreține, aceste promisiuni fiind determinante în încheierea actelor.
Pârâții și, prin întâmpinare au solicitat respingerea acțiunii arătând că au încheiat vânzarea cumpărarea cu bună credință, că i-a contactat propunându-le încheierea contractului, că au discutat cu ea prețul și i-au achitat o parte din el. Au mai invocat nulitatea acțiunii întrucât nu a fost semnată de reclamanți ci numai de apărător.
Pârâtul a cerut de asemenea, respingerea acțiunii arătând că a fost singurul acceptant al moștenirii, că mama sa era bolnavă și nu a lucrat nici un teren din cele ce compuneau masa succesorală, că este stabilit în străinătate din anul 1989 astfel că acceptarea tacită a moștenirii prin preluarea unor terenuri nu este reală. nu a deținut terenuri în calitate de moștenitor ci a lucrat o parte din terenuri în arendă pentru, primind bani și produse. Celelalte terenuri au fost arendate altor persoane. A precizat că mama sa a dorit încheierea actului de partaj voluntar și că s-a întors în țară din Italia pentru că vroia să revadă locurile natale, dar de la întoarcere a fost influențată în permanență de. Cât privește vânzarea, ea a fost aceea care i-a contactat pe pârâții, a discutat prețul și a primit banii. A mai arătat că după decesul lui și după întoarcerea în țară a mamei lor a plătit o femeie pentru aoî ngriji, ulterior a luat-o cu el în Italia și i-a asigurat toate condițiile timp de șapte luni.
Prin sentința civilă nr.1664 din 27 martie 2008, Judecătoria Suceava, după ce a luat act că reclamanta a decedat la data de 15 august 2007 și că moștenitorii ei sunt deja părți în proces, a respins ca nefondate atât excepția nulității acțiunii pentru nesemnare de către, cât și acțiunea, ca nefondată, cu obligarea reclamanților la plata de cheltuieli de judecată.
Pentru înlăturarea excepției instanța a avut în vedere că acțiunea a fost semnată de avocatul angajat de, conform contractului de asistență juridică nr.188 din 12 mai 2007. După decesul reclamantei, fii săi și, moștenitori acceptanți și-au însușit acțiunea formulată de aceasta, astfel că nu este dată nulitatea pentru nesemnare.
Pe fond, instanța a reținut că probele administrate nu au dovedit acceptarea tacită a moștenirii de către reclamanți și manoperele dolosive care ar fi determinat nedeclararea calității de moștenitori acceptanți cu ocazia dezbaterii succesiunii.
A reținut totodată absența probelor referitoare la dolul pretins cu ocazia încheierii partajului voluntar, a vânzării cumpărării, precum și buna credință a pârâților cumpărători și.
Reclamanții, și pârâtul au declarat apel împotriva sentinței, pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Reclamanții au susținut că fără temei s-a considerat că nu ar fi acceptat tacit moștenirea, deoarece a stăpânit 2,25 ha teren și construcțiile în nume propriu, iar acest fapt nu poate fi considerat ca un act de administrare provizoriu. La rândul său, chiar dacă nu a exercitat acte de stăpânire a bunurilor, fiind plecat în străinătate, el a suportat alături de ceilalți moștenitori cheltuielile ocazionate de înmormântare și praznice. În fine, fiind coproprietară a construcțiilor, în perioada de opțiune succesorală, înainte și după vizita sa în Italia a exercitat acte de folosință a bunurilor care demonstrează o acceptare tacită neechivocă a moștenirii. Mai mult, a existat o convenție între reclamanta decedată și pârâtul în sensul ca ea să renunțe la succesiune în favoarea fiului pârât, iar acesta să-i acorde întreținere, convenție la care s-au referit o parte din martori și care demonstrează acceptarea tacită, alături de înscrisul din 10 iunie 2007 ce exprimă dorința de a-i lăsa toate bunurile sale reclamantului.
Au mai susținut reclamanții și greșita respingere a cererilor de anulare a actelor de partaj voluntar și de vânzare cumpărare, întrucât primul pârât a determinat-o pe mama lor să contracteze prin promisiuni mincinoase pe care nu le-a respectat, dar care au avut un rol determinant în exprimarea acordului de voință la încheierea celor două acte. Au evidențiat lipsa de relevanță a faptului că manoperele dolosive au provenit de la și nu de la cumpărătorii, câtă vreme dispozițiile art.960 din Codul civil nu fac nicio distincție în legătură cu C care recurge la asemenea manevre.
Au solicitat admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul a criticat sentința doar cu referire la soluția de respingere a excepției de nulitate a acțiunii pentru lipsa semnăturii.
În acest sens au arătat că acțiunea a fost semnată de avocatul angajat doar de și că acesta și nu puteau să-și însușească o acțiune nesemnată de.
Pârâții și au formulat cerere de aderare la apelul pârâtului, susținând și ei lipsa de calitate procesuală a reclamanților apelanți față de nesemnarea acțiunii de către și caracterul relativ al nulității întemeiată pe art.961 din Codul civil.
Prin decizia civilă nr.423 din 20 noiembrie 2008, Tribunalul Suceavaa respins apelul reclamanților, a admis apelul pârâtului și cererea de aderare la apel și a schimbat parțial sentința în sensul anulării cererii de chemare în judecată formulată de și al menținerii celorlalte dispoziții.
Instanța a statuat că din copia contractului de asistență juridică aflat la dosar rezultă că acesta nu a fost semnat decât de reclamantul, că ceilalți doi reclamanți și nu au dat mandat în acest sens și că numai prin apărător a promovat acțiunea, fără a avea acceptul celorlalți reclamanți. Pe parcursul procesului acțiunea a fost însușită doar de prin declarație expresă, ratificând astfel actele procesuale săvârșite fără mandat de avocatul ales. Acest lucru nu a fost săvârșit și de, care a decedat în cursul procesului la prima instanță.
În legătură cu apelul reclamanților instanța a reținut, în esență, că susținerile lor privind acceptarea moștenirii și dolul sunt infirmate de probatoriul administrat în cauză.
Ambii reclamanți au declarat recurs, afirmând nelegalitatea deciziei pentru greșita aplicare și interpretare a dispozițiilor art.133 alin.1 din Codul d e procedură civilă și a art.689-690 din Codul civil.
În dezvoltare au arătat că soluția de anulare a acțiunii ca nesemnată este nelegală, deoarece nulitatea a fost acoperită prin ratificarea acțiunii de către și și prin efectul dispozițiilor art. 126 alin.5 din Statutul profesiei de avocat. De asemenea față de probele administrate s-a apreciat greșit că actele săvârșite de reclamanți și mama lor nu ar fi unele de acceptare neechivocă a moștenirii, ci de conservare a acesteia și că nu ar fi avut consimțământul viciat la încheierea tuturor actelor juridice în discuție.
Recursurile, sub aproape toate aspectele invocate, pot fi încadrate în ipotezele de modificare prevăzute de art.304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, dar se dovedesc a fi neîntemeiate potrivit considerentelor ce se vor dezvolta în continuare:
Este necontestată încheierea contractului de asistență juridică nr.188 din 12 mai 2007 numai între avocatul ales - semnatar al acțiunii - și reclamantul (83 fond).
În susținerea primului motiv al recursului reclamanții s-au prevalat de dispozițiile art.126 alin.5 din Statutul profesiei de avocat, în conformitate cu care "În cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract dacă terțul acceptă, chiar și tacit încheierea contractului în astfel de condiții", având interesul de a se reține ratificarea contractului de asistență și implicit a acțiunii de către.
Ori, din examinarea dosarului nu rezultă că defuncta a știut de intenția fiului său de a introduce acest proces și de faptul că el a contractat serviciile unui avocat care va introduce acțiunea și în numele ei.
La data de 23 mai 2007 când procesul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Suceava, era în viață. Ulterior a fost citată până la deces, dar niciuna dintre citații nu a fost primită personal de ea. De asemenea, nu a depus acte, nu a trimis vreun memoriu la dosar, nu a fost prezentă la vreun termen și nici nu a invocat scuza bolii pentru imposibilitatea de a se prezenta în instanță.
Într-un asemenea context nu se poate discuta de o acceptare expresă sau tacită a condițiilor în care a fost încheiat contractul de asistență juridică, după cum pretinde textul de lege enunțat mai sus, pentru a se putea considera că și a beneficiat de acest serviciu, cu consecința abilitării avocatului de semna acțiunea în numele său.
Așa fiind se confirmă concluzia tribunalului că acțiunea nu a fost semnată de, ori de un reprezentant legal al acesteia. Aceasta înseamnă că cei doi fii reclamanți, după decesul ei, nu aveau ce să-și însușească sau să continue, încât se constată o corectă aplicare a dispozițiilor art.133 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Pe cale de consecință, și pot sta în proces numai în nume propriu, iar acest statut nu le conferă calitatea de pune în discuție anulabilitatea partajului voluntar și a contractului de vânzare cumpărare, câtă vreme vicierea consimțământului prin dol este un caz de nulitate relativă, ce nu poate fi invocat de către terții necontractanți.
În ceea ce privește acceptarea tacită a moștenirii după de către recurenți, se constată că sub acest aspect, nemulțumirile exprimate în recurs nu pot face obiectul controlului de legalitate, deoarece în realitate ele se referă la o evaluare necorespunzătoare a probelor administrate în cauză, ipoteză care nu mai este prevăzută în art.304 pct.1- 9 din Codul d e procedură civilă, după abrogarea celor două cazuri de netemeinicie prevăzute de fostele puncte 10 și 11 ale aceluiași articol.
Având în vedere că cele mai sus expuse susțin legalitatea deciziei cenzurată din perspectiva criticilor admisibile, curtea urmează ca în temeiul art.274 din Codul d e procedură civilă, să respingă recursurile reclamanților ca nefondate.
Intimații au solicitat cheltuieli de judecată din această fază procesuală, pe care le-au justificat cu plata onorariilor de avocat (800 lei și 1500 lei și ). Cererile sunt fondate pe dispozițiile art.274 din Codul d e procedură civilă și urmează a fi admise.
Pentru aceste motive,
În numele Legi,
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile reclamanților, domiciliat în municipiul S,-, județul S și, domiciliat în municipiul S,-, - 81,. D,. 1, județul S, împotriva deciziei civile nr. 423 din 20 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Obligă pe reclamanții recurenți să plătească pârâtului intimat suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată iar pârâților intimați și suma de 1500 lei cu același titlu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
pentru judecător pensionat
semnează președintele instanței
red.
tehnored.
2ex/05.06.2009
Președinte:Dumitrașcu VeronicaJudecători:Dumitrașcu Veronica, Rață Gabriela, Andrieș Catrinel
