Anulare act. Decizia 1459/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1459/2008 -
Ședința publică din 21 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - - JUDECĂTOR 3: Pantea Viorel
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanții, toți cu domiciliul ales în O, str. -, nr. 4,. 2, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți domiciliată în O,-,. 7, județul B, domiciliată în O,-, județul B și domiciliat în O,-, - 79,. 11, județul B, împotriva deciziei civile nr. 212 din 14 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 1081 din 21 februarie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 1137/2004, având ca obiect: anularea contractului de vânzare - cumpărare și contractului de garanție imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru recurenții reclamanți, - toți lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 15.01.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual și pentru intimata pârâtă - lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 14.01.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind intimații pârâți și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 10 lei, achitată prin chitanța nr. 274-1-4/1.10.2007 emisă de Primăria Municipiului O - Direcția Finanțe Locale și timbru judiciar de 0,15 lei, intimata pârâtă a depus copia încheierii nr. 3777 din 9 iunie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr-, potrivit căreia s-a respins cererea de strămutare formulată cu privire la prezentul dosar, după care:
Reprezentantul intimatei pârâte depune la dosar concluzii scrise.
Nefiind alte probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurenților reclamanți solicită admiterea recursului, repunerea în termen în ce privește motivarea căii de atac, casarea și modificarea hotărârilor pronunțate în cauză, iar în consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu cheltuieli de judecată. Invocă în primul rând dispozițiile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, în speță fiind vorba de motive de ordine publică ce trebuie a fi avute în vedere de instanța de recurs, din oficiu și chiar în situația nemotivării recursului, instanțele de apel și fond nerespectând principiul disponibilității părților și neanalizând motivul de nulitate al contractului de vânzare - cumpărare atacat, respectiv dolul din partea mandatarului vânzătorilor. Instanțele au avut în vedere doar existența mandatului, fără a se raporta la existența dolului mandatarului la încheierea actului, iar acest aspect nu s-a probat. Din scriptele depuse rezultă că mandatarul a fost de rea credință, recurenții au fost induși în eroare, fiind persoane în vârstă și fără cunoștințe juridice, fiindu-le astfel înstrăinat imobilul dobândit în temeiul Legii nr. 10/2001 deoarece mandatarul le-a spus că în situația în care nu-l vând în termen de 6 luni, acesta ar putea trece din nou în proprietatea statului. Față de această situație, consideră că recurenții vânzători au fost înșelați, imobilul a fost înstrăinat la un preț neserios, vânzătorii au comunicat revocarea mandatului, iar în ziua următoare contractul de vânzare - cumpărare a și fost încheiat. Mai arată că notificarea revocării unui mandat nu obligă la vreo formă specială, ori în speță, până la comunicarea în scris a revocării, imobilul a fost înstrăinat, pentru probarea tuturor aspectelor susținute și stabilirea unei stări de fapt corecte impunându-se trimiterea cauzei la instanța de fond.
Reprezentantul intimatei pârâte solicită admiterea excepției nulității și în consecință, constatarea nulității recursului declarat în cauză, cu cheltuieli de judecată. Învederează că în cauză nu s-au respectat dispozițiile legale referitoare la motivarea cererii de recurs, în primul rând motivarea recursului reprezintă o parte integrantă și esențială a cererii, a cărei lipsă atrage nulitatea, iar apoi, recurenții consideră că instanțele nu au avut în vedere motivele invocate: vânzarea imobilului după revocarea mandatului, prețul mic, care ar putea constitui eventual motive de casare a hotărârilor și nicidecum motive de ordine publică, dolul nefiind invocat ca și motiv de nulitate nici la fond și nici în apel.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 1081 din 21 februarie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 1137/2004, s-a respins cererea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâții, și au fost obligați reclamanții în solidar la plata sumei de 300 lei în favoarea pârâtei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut că prin procura specială autentificată sub nr. 684/19.02.2003 de către Biroul Notarului Public, reclamanții au împuternicit-o pe pârâta ca în numele lor și pentru ei să vândă în condițiile cele mai avantajoase cotele ce le revin din imobilul situat în O, str. -. -, nr. 23, înscris în nr. 1558 O, nr. top. 442, situație ce s-a concretizat la data de 04.11.2003 când imobilul a fost înstrăinat pârâtei, care a împrumutat suma de 22.000 euro de la pârâtul garantând cu imobilul în litigiu.
Referitor la susținerea reclamanților, potrivit căreia au revocat procura autentică prin care au împuternicit-o pe pârâtă să înstrăineze imobilul pe cale verbală printr-o discuție telefonică, iar apoi printr-o scrisoare, instanța a reținut că în privința actelor pentru valabilitatea cărora legea cere forma autentică, actul care le determină ineficiența trebuie să îmbrace și el tot forma autentică, astfel că nu se poate revoca procura autentică printr-o declarație verbală și nu scrisă.
Se mai subliniază în continuare că chiar și în ideea revocării ei în forma cerută de lege, ținând cont de dispozițiile art. 1557 Cod civil, mandatarului trebuie să i se aducă la cunoștință cauza de desființare a mandatului, ceea ce în speță nu s-a întâmplat.
Prin urmare, instanța a conchis că împuternicita i-a reprezentat pe reclamanți în mod valabil, ținând cont și de faptul că procura a fost revocată doar de.
De altfel, arată instanța, valabilitatea procurii autentice a fost confirmată cumpărătoarei de către reclamanta, înaintea semnării în formă autentică, așa cum rezultă din depozițiile martorei care a fost prezentă la discuție.
În privința reflectării în prețul de vânzare a valorii reale a imobilului în litigiu, instanța de fond arată că stabilirea valorii este o împrejurare de fapt pentru care este necesară părerea unor specialiști, sens în care s-a avut în vedere expertiza efectuată de expertul autorizat, care arată că prețul imobilului în litigiu nu depășește suma de 15.000 euro, că este într-o stare avansată de degradare fiind afectată chiar și structura de rezistență, situație ce se reflectă atât în expertiză cât și în concluziile inspecțiilor de teren, acestea din urmă recomandând demolarea.
Instanța a înlăturat depozițiile martorilor Bancsa (administratorul firmei chiriașe "" - ) și ale soției acestuia, care arată că ar fi cumpărat imobilul la prețul de 30.000 euro, considerându-le ca fiind nesincere, dată fiind împrejurarea că firma de pe urma căreia își câștigau existența era în stare de faliment. Mai mult decât atât, arată judecătoria, aceștia ar fi avut posibilitatea reală de a cumpăra dacă ar fi dorit imobilul, întrucât una dintre proprietare locuiește în O, iar dacă mandatara ar fi refuzat vânzarea la prețul oferit puteau să-i contacteze direct și pe ceilalți proprietari.
Mai subliniază instanța că depoziția acestora a fost infirmată și de depoziția martorului, executor judecătoresc, prin intermediul biroului căruia s-au trimis notificările și căruia martorii i-au comunicat că nu au posibilități financiare să cumpere imobilul, declarație ce se coroborează cu a martorei. Prin urmare instanța a conchis că prețul de 15.000 euro reflectă valoarea reală a bunului vândut.
În ceea ce privește celelalte capete de cerere, instanța arată că justificarea admiterii acestora s-ar fi pus în discuție doar în cazul admiterii primelor puncte din petit, contractul de garanție fiind un act subsecvent.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții, solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost aceasta formulată.
Prin decizia civilă nr. 212 din 14 martie 2007 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora respins ca nefondat apelul, păstrând în totalitate sentința primei instanțe,
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Prin procura autentificată sub nr. 684 din 19 februarie 2003 de către Biroul Notarului Public, reclamanții apelanți au împuternicit-o pe intimata pârâtă ca în numele acestora și pentru ei să vândă la prețul și în condițiile cele mai avantajoase cotele lor de proprietate din imobilul situat în O,-, înscris în nr. 1558 O, cu nr. top. 442. La data de 4 noiembrie 2003, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat cu nr. 5531 de Biroul Notarului Public, mandatara pârâtă a procedat la înstrăinarea imobilului, în baza procurii mai sus arătate, în favoarea pârâtei.
La data de 11 noiembrie 2003, între pârâtul și pârâta, s-a încheiat un contract de garanție imobiliară în vederea garantării restituirii împrumutului în sumă de 22.000 euro, instituindu-se ipotecă de I și interdicția de înstrăinare și grevare asupra imobilului ce a făcut obiect al contractului de vânzare - cumpărare anterior menționat.
Susținerile apelanților din motivele de apel, prin care se arată că actul de vânzare - cumpărare încheiat în numele acestora de mandatara ar fi lovit de nulitate datorită faptului că anterior încheierii acestuia ar fi revocat mandatul, nu pot fi primite.
În acest sens este de precizat faptul că în mod greșit judecătoria a reținut că revocarea mandatului trebuia să îmbrace forma autentică datorită faptului că și mandatul a îmbrăcat această formă, de principiu fiind că revocarea se poate face atât expres cât și tacit, legea neimpunând o anumită formă pentru aceasta, însă corect a apreciat faptul că potrivit dispozițiilor art. 1557 cod civil revocarea își produce efectele față de mandatar de la data notificării acestuia.
Astfel, din conținutul înscrisului comunicat pârâtei de către reclamanta (fila 9 dosar fond), rezultă că aceasta a renunțat la mandat ulterior datei la care s-a încheiat contractul, iar cum efectele revocării se produc numai pentru viitor, contractul încheiat de mandatar rămâne să producă efecte valabile. Mai mult decât atât, se mai impune a se avea în vedere și faptul că revocarea mandatului care nu a fost notificată decât mandatarului nu este opozabilă terților, astfel încât actele încheiate de aceștia cu bună credință, respectiv fără a cunoaște pe altă cale revocarea, sunt valabile și își produc efectele în persoana mandantului.
De asemenea, nici susținerile apelanților legate de prețul la care s-a înstrăinat imobilul nu sânt de natură să atragă anularea acestui contract, chiar dacă s-ar accepta afirmațiile acestora prin care se arată că imobilul a fost înstrăinat sub prețul de piață. Cu privire la acest aspect, este de precizat că problema stabilirii unilaterale a prețului de către mandatară, spre a cărei dovadă se tinde în procesul de față, nu poate fi opusă cumpărătorilor, care sunt terți față de contractul de mandat, aceasta interesând exclusiv raporturile dintre reclamanți și pârâta mandatară.
Nevalabilitatea contractului s-ar putea reține sub aspectul prețului în situația în care s-ar fi dovedit neseriozitatea acestuia, în condițiile art. 1303 Cod civil, ceea ce nu este însă cazul în speță. Astfel după cum rezultă din conținutul raportului de expertiză întocmit de expertul la data de 8.08.2005, prețul imobilului în litigiu nu depășește suma de 15.000 euro, preț care a și fost acceptat inițial de reclamanți, aspect ce a fost recunoscut de altfel de către aceștia, potrivit înscrisului aflat la fila 85 din dosarul de fond.
Împotriva acestei decizii, în termen au declarat recurs reclamanții, și, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii apelului și schimbarea sentinței civile nr. 1081/2006 a Judecătoriei Oradea, iar în consecință, a admite acțiunea formulată de către ei.
În ședința publică din 15 ianuarie 2008, reprezentanta recurenților a depus la dosar motivele de recurs, solicitând casarea deciziei atacate și desființarea hotărârii instanței de fond, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că în speță sunt incidente dispozițiile art. 306 pct. 2 Cod procedură civilă, respectiv este vorba de motive de ordine publică, hotărârile pronunțate fiind lovite de nulitate publică, dat fiind faptul că nu a fost respectat principiul disponibilității.
Recurenții susțin că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1540 Cod civil, care arată că mandatarul este răspunzător nu numai de dol, dar și de culpa comisă în executarea mandatului. Deși au motivat cererea de anulare a contractului de vânzare - cumpărare și a celorlalte acte subsecvente prin existența dolului din partea mandatarei, nici o instanță nu a analizat cauza sub acest aspect, situație în care, susțin recurenții, instanțele au încălcat principiul disponibilității, în măsura în care au rezolvat acțiunea pe alte temeiuri decât acelea cu care au fost investite, iar hotărârile pronunțate sunt lovite de nulitate absolută.
Fiind vorba de o nulitate absolută, aceasta poate fi invocată în orice fază procesuală, chiar și din oficiu, și trebuie pusă în discuția părților.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 306 pct. 2, 3 și art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat a se constata nulitatea recursului civil de față, iar în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat.
În ședința publică din 21 octombrie 2008, reprezentantul intimatei a solicitat de asemenea a se constata nulitatea recursului civil de față, cu cheltuieli de judecată.
Verificând hotărârile atacate prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradeaa reținut următoarele:
Decizia civilă nr. 212 din 14 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, a fost comunicată recurenților la data de 22 și respectiv 23 mai 2007, după cum rezultă din procesele verbale de predare, depuse la filele 60, 61, 64 - 66 din dosarul instanței de apel.
Recursul împotriva acestei decizii a fost declarat la data de 30 mai 2007, deci în termenul legal prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă, însă motivele de recurs s-au depus la dosar în ședința publică din 15 ianuarie 2008.
Potrivit art. 306 alin. (1) Cod procedură civilă, "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2)".
Potrivit aliniatului (2) din același text de lege, "motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în discuția părților".
Recurenții susțin că în speță sunt incidente dispozițiile acestui ultim text de lege, hotărârile atacate fiind lovite de nulitate absolută, deoarece instanțele nu au respectat principiul disponibilității, respectiv au soluționat acțiunea pe alte temeiuri decât acelea cu care au fost investite, nefiind analizat motivul de anulare a contractului de vânzare - cumpărare și a celorlalte acte subsecvente prin existența dolului din partea mandatarei.
Este adevărat că, potrivit art. 108 alin. (1) Cod procedură civilă, nulitățile de ordine publică pot fi ridicate de parte sau de judecător în orice stare a pricinii, însă motivele invocate de către recurenți nu fac parte din această categorie, ele constituind eventual motive de modificare a hotărârii atacate, care trebuiau invocate în termenul legal prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă.
Așa fiind, în baza art. 306 alin. (1) Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradea va constata nulitatea recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 212 din 14 martie 2007 Tribunalului Bihor, fără cheltuieli de judecată, nefiind justificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nulitatea recursului civil declarat de reclamanții, împotriva deciziei civile nr. 212 din 14 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 21 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.
în concept la 13.11.2008
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./17.11.2008
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Pantea Viorel
