Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 1460/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1460/2008 -
Ședința publică din 21 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - - JUDECĂTOR 3: Pantea Viorel
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de reclamanta domiciliată în O,-, - 124,. 4, județul B și de pârâții și domiciliați în I,-, județul B în contradictoriu cu intimații pârâți domiciliat în O,-, -. 2,. 3, județul B, G, și domiciliați în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 955 din 22 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 4546 din 4 mai 2001 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr. 9662/1995, având ca obiect: partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurenta reclamantă - personal și reprezentată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 16.06.2007 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, și recurenta pârâtă - personal și reprezentată de avocat, care se prezintă și pentru recurentul pârât - lipsă, în baza împuternicirii avocațiale din 23.06.2008 emisă de Baroul Bihor - Societate civilă profesională, lipsă fiind intimații pârâți, G, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul reclamantei este legal timbrat cu suma de 9,5 lei, achitată prin chitanța nr. 344/16.06.2008 emisă de "Poșta Română" - și timbru judiciar de 0,15 lei; recursul pârâților este de asemenea legal timbrat cu suma de 9,5 lei, achitată prin timbre fiscale și timbru judiciar de 0,15 lei, după care:
La întrebarea instanței, reprezentantul recurenților pârâți arată că și-a precizat solicitările în motivele de recurs, respectiv părțile dețin 3/4 părți din imobilele în litigiu, însă cu ocazia efectuării raportului de expertiză expertul nu a avut în vedere situația de carte funciară, o parte din terenuri fiind înstrăinate pe parcurs, iar cotele de proprietate sunt modificate.
Reprezentanta recurentei reclamante arată că s-au depus înscrisuri la dosar, însă imobilele vândute nu pot fi identificate în cartea funciară, părțile încheind contracte sub semnătură privată în care se arată doar denumirea locului.
Reprezentantul recurenților pârâți arată că s-au întabulat cumpărătorii pe parcursul soluționării cauzei, astfel că situația de carte funciară nu corespunde cu expertiza, recurenții pârâți deținând cota de 3/4 părți.
Nefiind alte probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta recurentei reclamante solicită casarea hotărârilor și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare, învederând că urmare a înstrăinărilor succesive expertiza tehnică efectuată în cauză nu mai corespunde cu situația de carte funciară.
Reprezentantul recurenților pârâți solicită admiterea recursului declarat, casarea hotărârilor pronunțate în apel și fond și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea administrării de probe și analizării cauzei raportat la situația actuală de carte funciară.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 4546 din 4 mai 2001 pronunțată în dosar nr. 9662/1995, Judecătoria Oradeaa admis în parte acțiunea reclamantei, împotriva pârâților, G și; a sistat coproprietatea în care subzistă părțile cu privire la imobilul descris în titlul de proprietate nr. 229 din 16 ianuarie 1995, nr. top. 1881/19 și nr. top. 2000/1, prin atribuirea în natură în favoarea reclamantei a nr. top. nou 1881/30, de 2.158 mp. și nr. top. nou 2000/10, de 360 mp. pârâtului nr. top. nou 1881/31, de 2.158 mp. și nr. top. nou 2000/11, de 360 mp. pârâtului G nr. top. nou 1881/32, de 2.158 mp. și nr. top. nou 2000/12, de 360 mp. iar pârâtului nr. top. nou 2000/13, de 359 mp. și nr. top. nou 1881/33, de 2158 mp.; a obligat pe pârâți să plătească reclamantei 230.000 lei fiecare, cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut referitor la testamentul lăsat de la data de 22 martie 1983, că testatoarea nu putea dispune prin testament decât de bunurile mobile și imobile aflate în patrimoniul său la data decesului, iar imobilele cuprinse în titlul de proprietate nr. 331/1995 nu au format proprietatea sa la data decesului, dreptul de proprietate asupra acestora constituindu-se doar în favoarea moștenitorilor săi la data de 19 ianuarie 1995, prin titlul de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991, iar drepturile tuturor beneficiarilor acestor titluri au fost stabilite în mod definitiv și irevocabil prin hotărârea nr. 69/1991 a Comisiei Județene B, necontestată de către părți, astfel că se impune recunoașterea dreptului de proprietate pe cote părți de câte 1/4 pentru imobilele înscrise în titlurile de proprietate nr. 299/1995 și nr. 331/1995.
Cu privire la imobilul înscris în nr. 119 I de C cu nr. top. 573 și 574, apreciat că acesta nu poate fi inclus în masa supusă împărțelii pentru că reclamanta nu a făcut dovada calității sale de copărtaș, respectiv nu s-a depus la dosar un extras de carte funciară la zi.
Referitor la terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 299/1995, întrucât expertul a individualizat patru loturi în suprafețe egale, dând pentru fiecare dintre acestea un număr topografic nou, instanța a sistat coproprietatea în conformitate cu expertiza întocmită în cauză, iar întrucât expertul nu a realizat partajul prin stabilire de loturi în raport de cotele de proprietate ale părților și cu privire la terenul cuprins în titlul de proprietate nr. 331/1995, instanța a menținut starea de indiviziune cu privire la aceste imobile.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea lui, modificarea în parte a sentinței apelate în sensul introducerii în masa de partajare a tuturor numerelor topografice omise, respectiv 1722/2, 1723/2, 1181/2, 2368, 578, 574, în favoarea apelantei, cât și asupra construcțiilor în cotă legală, respectiv 35.000.000 lei și 7.500.000 lei materiale recuperate de pârâți; cu cheltuieli de judecată în fond și în apel.
Pe parcursul soluționării dosarului a decedat intimatul G, fiind introduși în cauză moștenitorii acestuia, respectiv G junior, și, în ședința publică din 27 octombrie 2005.
În ședința publică din 27 mai 2007, prezentă în instanță, pârâta - soția intimatului pârât, a arătat că este mulțumită de hotărârea instanței de fond și solicită menținerea acesteia.
Prin decizia civilă nr. 955 din 22 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis ca fondat apelul și a fost schimbată în parte sentința de fond în sensul că a fost sistată coproprietatea în care subzistă părțile cu privire la imobilul înscris în titlul de proprietate nr. 331/1995 prin atribuirea în natură în favoarea reclamantei a unui lot constituit din terenul extravilan format din nr. top. 1181/2 în suprafață de 2.877 mp. nr. top. 1722/2 în suprafață de 2.793 mp. nr. top. 1723/2 în suprafață de 644 mp. și nr. top. 2368 în suprafață de 11.802 mp. iar pârâtului al celui de-al doilea lot constituit din terenul intravilan format din nr. top. 573/3 în suprafață de 75 mp. nr. top. 574 în suprafață de 1.529 mp. și nr. top. 578 în suprafață de 3.657 mp.; au fost menținute restul dispozițiilor hotărârii atacate și au fost obligați intimații la cheltuieli de judecată în cuantum de 380 lei în favoarea apelantei.
În motivarea deciziei, instanța reține următoarele:
Reclamantei și pârâților, și G (decedat) li s-a reconstituit dreptul de proprietate în calitate de moștenitori cu drepturi egale, după tatăl lor defunct și după lor defunctă, cu privire la suprafețele de teren cuprinse în titlurile de proprietate nr. 299/1995 și nr. 331/1995.
În mod corect a înlăturat prima instanță dreptul de proprietate exclusiv invocat de reclamanta cu privire la suprafețele de teren incluse în titlul de proprietate nr. 331/1995 ca beneficiară a testamentului autentificat sub nr. 2366/1983 dat de în favoarea reclamantei, câtă vreme suprafețele de teren incluse în acest titlul de proprietate nu au făcut parte din masa succesorală a defunctei la data decesului și nu s-au aflat în patrimoniul testatoarei în momentul întocmirii actului autentic.
Întrucât prima instanță a sistat coproprietatea existentă între părți numai cu privire la terenurile incluse în titlul de proprietate nr. 229/1995, tribunalul apreciază întemeiată cererea apelantei de a se sista coproprietatea existentă între părți și cu privire la terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 331/1995, respectiv asupra suprafețelor de teren cu nr. top. 1181/1 în suprafață de 2877 mp. nr. top. 1722/2 în suprafață de 2793 mp. nr. top. 1723/2 în suprafață de 644 mp. nr. top. 2368 în suprafață de 1802 mp. nr. top. 578 în suprafață de 3.657 mp. de observat fiind că prin sentința civilă nr. 5169/2002 a Judecătoriei Oradeas -a dispus completarea titlului sus arătat și cu parcelele cu nr. top. 573/3 și 574 din nr. 119 I de
Față de concluziile raportului de expertiză topografică întocmit de expert la data de 10 aprilie 2006 și de împrejurarea că intimatul are construită o casă pe terenul cu nr. top. 573/2 I de C, instanța apreciază că cea mai judicioasă modalitate de sistare a indiviziunii o reprezintă varianta a doua din raportul de expertiză prin care se propune atribuirea în favoarea reclamantei a unui lot format din terenul extravilan cuprins în titlul de proprietate nr. 331/1995, respectiv top. 1181/2, 1722/2, 1723/2 și 2368, iar intimatului un lot cuprins din top. 573/3, 574 și 578, deoarece această variantă evită fărâmițarea terenurilor, iar valoarea de circulație a celor două loturi este echivalentă.
Sub acest aspect, este de observat și faptul că prin concluziile scrise depuse la Judecătoria Oradea la data de 4 mai 2001, toți pârâții au fost de acord cu sistarea indiviziunii asupra terenurilor cuprinse în titlul de proprietate nr. 331/1995 în modalitatea prevăzută de varianta a II-a din raportul de expertiză, acceptând implicit ca terenul cuprins în nr. top. 574, 578 și 573 să fie atribuit pârâtului.
Se apreciază nefondată cererea apelantei de a fi obligat pârâtul la plata contravalorii cotei de 1/2 parte din imobilul casă, situat în I de C, nr. 338 și înscris inițial în nr. 119 I de C cu nr. top. 573 și 574, câtă vreme casa respectivă a constituit obiectul unui act de împărțeală, partaj și vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 16165/9 noiembrie 1987 de notariatul de Stat B, încheiat între și pe de o parte și și pe de altă parte, și în baza căruia casa a intrat în proprietatea intimaților și liberă de orice sarcini.
Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că hotărârile atacate sunt contradictorii cu probele administrate în cauză. Astfel, recurenta susține că i-au fost atribuite terenuri care nu mai sunt în proprietatea comună a moștenitorilor, ci sunt în proprietatea și folosința unor terțe persoane, care nu vor să i le restituie.
De asemenea, se mai susține că ambele instanțe nu au ținut cont de sulta ce i se cuvine reclamantei din casa părintească, respectiv suma de 70 milioane lei vechi, ce trebuie reactualizată și, cu toate că este beneficiara testamentului autentic lăsat de sa, nu a fost despăgubită în nici un fel, deși în cauză s-a efectuat expertiză de evaluare a construcțiilor.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat au declarat recurs și pârâții și, solicitând modificarea acesteia și schimbarea sentinței, iar pe cale de consecință, a respinge acțiunea formulată de reclamantă, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că pârâții recurenți dețin cota de 3/4 părți din terenurile înscrise în nr. 621 I de C, cu nr. top. 1722/2, 1723/2 și nr. 2368, situație în care nu sunt de acord cu atribuirea acestor terenuri în favoarea reclamantei, expertul și instanța nu au avut în vedere situația de carte funciară, unde cotele sunt modificate.
Aceeași situație, susțin recurenții, este și în privința terenului înscris în nr. 1843 I de C, cu nr. top. 1181/2, care de asemenea a fost atribuit în natură reclamantei.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă.
Intimații, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în instanță.
Verificând hotărârile atacate prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Obiectul prezentului litigiu vizează sistarea stării de coproprietate asupra imobilelor cuprinse în titlurile de proprietate nr. 229 din 16 ianuarie 1995 și nr. 331 din 19 ianuarie 1995.
În fața instanței de fond a fost întocmit un raport de expertiză topografică de către expertul, iar apoi, în fața instanței de apel, s-a întocmit un nou raport de expertiză tehnică de către expertul topograf (la data de 10 aprilie 2004).
În ședința publică din 21 octombrie 2005, în fața instanței de recurs, ambii recurenți, respectiv reprezentanta recurentei reclamante și reprezentantul recurenților pârâți, au arătat că, urmare a înstrăinărilor succesive efectuate pe parcursul soluționării cauzei (acțiunea fiind înregistrată la 11 septembrie 1995), concluziile expertizei tehnice efectuată, nu mai corespund situației actuale de carte funciară, hotărârile atacate fiind practic imposibil de pus în executare.
Având în vedere aceste susțineri ale părților, se apreciază că în cauză se impune efectuarea unei noi expertize care să țină seama de situația actuală de carte funciară, motiv pentru care, și raportat la valoarea obiectului litigiului, Curtea de APEL ORADEA, în temeiul art. 312 alin. (3) Cod procedură civilă, va admite ca fondate ambele recursuri, va casa decizia civilă nr. 955 din 22 noiembrie 2007 Tribunalului Bihor și va desființa sentința civilă nr. 4546 din 4 mai 2001 Judecătoriei Oradea, cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării, instanța va avea în vedere și celelalte critici invocate de recurenți, care vizează aspectele de fond ale cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondate recursurile civile declarate de reclamanta și de pârâții și, împotriva deciziei civile nr. 955 din 22 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează, și desființează sentința civilă nr. 4546 din 4 mai 2001 pronunțată de Judecătoria Oradea, cu trimitere pentru o nouă judecare la Judecătoria Oradea, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei
Pronunțată în ședința publică de azi, 21 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.
în concept la 19.11.2008.
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./19.11.2008
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Pantea Viorel
