Anulare act. Decizia 1503/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1503/R/2008
Ședința publică din data de 27 iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca
Judecători: - -- vicepreședinte al Curții de APEL CLUJ
- -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarate de reclamanții, - și precum și recursul declarat de pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI C, COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR împotriva deciziei civile nr.141/A/2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe pârâții DE ZIUA A - TRANSILVANIA DE NORD C, DE ZIUA A C- N, și având ca obiect constatarea nulității absolute.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 13 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Reclamanții recurenți, și au formulat și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței, la data de 18 iunie 2008, concluzii scrise.
CURTEA:
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr.4140 din 25.03.2005 a Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în dosarul nr.4134/2004, s-a admis acțiunea civilă înaintată de reclamanții, - și împotriva pârâților, Adventist de Ziua a, Creștină Adventistă de Ziua a - Transilvania de Nord, Prefectura jud.C, și Consiliul local al municipiului C-
În consecință:
S-a dispus anularea ordinelor prefectului nr.5741/2001, 41/2003 și 66/2004 privind atribuirea terenului în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului situat în C-N,-.
A fost obligată Prefectura C să emită un nou ordin în care să fie cuprinsă cota parte aferentă din terenul proprietatea statului reclamanților, - și precum și pârâților proprietari, corespunzător cotelor-părți ce le dețin, potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert, care face parte integrantă din hotărâre, astfel:
Pentru apartamentul 1, cota = 5,44/100 - cota de teren aferentă este de 101/1860 parte, proprietar tabular;
Pentru apartamentul 1, cota = 9,68/100 - cota de teren aferentă este de 180/1860 parte, proprietar tabular;
Pentru apartamentul 3, cota = 8,06/100 - cota de teren aferentă este de 150/1860 parte, proprietar tabular Creștin Adventist de Ziua a;
Pentru apartamentul 4, cota = 5,85/100 - cota de teren aferentă edste de 109/1860 parte proprietar tabular;
Pentru apartamentul 5, cota = 9,88/100 - cota de teren aferentă este de 184/1860 parte, proprietar tabular Creștină Adventistă de Ziua a - Transilvania de Nord;
Pentru apartamentul 6, cota = 12,90/100 - cota de teren aferentă este de 240/1860 parte, proprietar tabular;
Pentru apartamentul 7, cota = 9,48/100 - cota de teren aferentă este de 176/1860 parte, proprietar tabular și;
Pentru apartamentul 8, cota = 7,26/100 - cota de teren aferentă este de 135/1860 parte, proprietar tabular și;
Pentru apartamentul 9, cota = 7,46/100 - cota de teren aferentă este de 139/1860 parte, proprietar tabular, și;
Pentru apartamentul 10, cota = 18,55/100 - cota de teren aferentă este de 345/1860 parte, proprietar tabular;
Pentru apartamentul 11, cota = 5,44/100 - cota de teren aferentă este de 101/1860 parte, proprietar tabular.
S-a dispus radierea din CF 5139 C-N a înscrisurilor făcute în baza încheierii nr.14580 din 10.09.2002 de sub - 55 în baza 41/2003 și 574/2001, emise de Prefectura
S-a luat act de renunțarea reclamanților la soluționarea petitului de întabulare a dreptului de proprietate asupra terenului în favoarea tuturor proprietarilor CF corespunzător cotelor părți deținute în CF.
Au fost obligați pârâții, și Prefectura C la plata în favoarea reclamanților a sumei de 12.350.000 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut, în esență, că ordinele nr.574/2001, 41/2003 și 66/2004 emise de Prefectul jud.C nu sunt legale și temeinice, fiind date cu încălcarea prevederilor art.36 din Legea nr.18/1991.
Opoziția manifestată de pârâții n este neîntemeiată, expertul tehnic numit în cauză calculând cotele de teren ce revin fiecărui proprietar, precum și suprafața de teren aferentă cotei din părțile indivize comune.
Cheltuielile de judecată în sumă de 12.350.000 lei (ROL) acordate reclamanților sunt compuse din onorariu avocațial (5.000.000 lei) și onorariu al expertului tehnic (7.350.000 lei).
Prin decizia civilă nr.173/A din 23 februarie 2006 a fost admis apelul declarat de pârâții și, precum și de Prefectul jud.C, împotriva sentinței sus-evocate, aceasta fiind schimbată în totul, în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
Totodată, au fost obligați reclamanții la a le plăti pârâților suma de 2.000.000 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, - și, admis prin decizia civilă nr.1332/R din 23 mai 2006 a Curții de APEL CLUJ cu consecința casării deciziei și trimiterii cauzei spre rejudecare aceluiași Tribunal.
În rejudecare, Tribunalul Cluja pronunțat decizia civilă nr.141/A/07.03.2008 prin care a admis în parte apelul declarat de pârâții și, sentința civilă nr.4140 din 25 martie 2005 a Judecătoriei Cluj -N fiind schimbată în parte, după cum urmează:
A fost obligat Prefectul jud.C să emită un nou ordin în favoarea reclamanților, - și, precum și a pârâților de mai jos, pentru terenul în suprafață totală de 997 mp înscris în CF nr.5139 C-N cu nr.top 5208, corespunzător cotelor părți ce le dețin în construcție, astfel:
Pentru apartamentul 1, cota = 5,44/100-cota de teren aferentă este de 101/1860 parte, proprietar tabular;
Pentru apartamentul 3, cota = 8,06/100 cota de teren aferentă este de 150/1860 parte, proprietar tabular Creștin Adventist de Ziua a;
Pentru apartamentul 4, cota = 5,85/100 - cota de teren aferentă edste de 109/1860 parte proprietar tabular;
Pentru apartamentul 6, cota = 12,90/100 - cota de teren aferentă este de 240/1860 parte, proprietar tabular;
Pentru apartamentul 8, cota = 7,26/100 - cota de teren aferentă este de 135/1860 parte, proprietar tabular și;
Pentru apartamentul 9, cota = 7,46/100 - cota de teren aferentă este de 139/1860 parte, proprietar tabular, și;
Pentru apartamentul 11, cota = 5,44/100 - cota de teren aferentă este de 101/1860 parte, proprietar tabular.
A fost înlăturată dispoziția de obligare la plata cheltuielilor de judecată pentru fond a pârâților și.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
A fost respins ca nefondat apelul declarat împotriva aceleiași sentințe de pârâta Instituția Prefectului jud.C, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
A fost obligată apelanta Instituția Prefectului C, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C să plătească în favoarea intimaților, - și cheltuieli de judecată în apel în sumă de 2459,30 lei.
Au fost obligați în solidar intimații, - și să plătească în favoarea apelanților și cheltuieli de judecată pentru fond și în apel d e 600 lei.
În motivarea deciziei s-a arătat, privitor la cheltuielile de judecată, că față de cele dispuse cu privire la capetele principale de cerere, nu se mai justifică obligarea pârâților și la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță. Este justificată însă obligarea Instituției Prefectului, Comisia județeană C pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a cărei culpă procesuală este dovedită, la a le plăti reclamanților apelanți, - și suma de 2459,30 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial și onorariu expert.
Totodată, au fost obligați în solidar intimații, - și, a căror culpă procesuală este de asemenea dovedită, la a plăti apelanților și suma de 600 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și apel, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Instituția Prefectului jud.C, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C, solicitându-se modificarea ei în sensul înlăturării dispoziției de obligare a Comisiei județene la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță și apel, deoarece:
- În mod nelegal s-a reținut culpa procesuală, în sensul prevederilor art. 274 pr.civ. a Instituției Prefectului jud.C, Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, câtă vreme Ordinul nr.574/2001, modificat ulterior, a fost emis în baza propunerii Primăriei mun.C- Mai mult, modificarea ulterioară a Ordinului s-a datorat faptului că proprietarii apartamentelor au depus la momente diferie cereri pentru constituirea dreptului lor de proprietate, ceea ce, de asemenea, evidențiază lipsa de culpă a recurentei.
- Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor deși poate avea calitate procesuală activă sau pasivă, este lipsită însă de un patrimoniu propriu, legea neprevăzând nici modalitatea în care ea poate plăti cheltuielile de judecată.
- Este de avut în vedere și faptul că, potrivit legii, Comisia Județeană nu are atribuții în legătură cu emiterea ordinelor la care se referă art.36 alin.6 din Legea nr.18/1991, după cum este necesar a se ține seama și de prevederile art.1 și 2 din nr.OG69/2000 cu privire la finanțarea acțiunilor legate de aplicarea Legilor nr.18/1991 republicată și nr.1/2000.
- Admiterea recursului este justificată și prin raportare la prevederile art.11din Legea nr.340/2004, coroborate cu cele ale art.21 alin.3 și art.22 din Legea nr.500/2002.
Împotriva deciziei date în apel au declarat recurs și reclamanții, - și, solicitând, de pe temeiul prevederilor art.304 pct. 9 pr.civ. modificarea deciziei în sensul acordării în favoarea reclamanților a întregii sume reprezentând cheltuieli de judecată, anume 3884,50 lei (RON), iar nu doar a sumei de 2459,30 lei (RON), precum și în sensul respingerii cererii de obligare a reclamanților la plata sumei de 600 lei (RON) către pârâții și.
S-a arătat în motivarea recursului că în raport cu probele aflate la dosarul cauzei, și care dovedeau că reclamanților le-au fost ocazionate cheltuieli de judecată în sumă de 3883,50 lei (RON), precum și prin raportare la prevederile art.274 pr.civ. decizia instanței de apel este nelegală sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată.
Reclamanții au depus și întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a recursului declarat de Instituția Prefectului jud.C (26).
Cu privire la aceste recursuri Curtea are în vedere următoarele:
1.În legătură cu recursul reclamanților, - și:
Într-adevăr, însumarea cheltuielilor făcute de către reclamanți pe parcursul prezentei judecăți conduce la suma de 3883,50 lei, aceasta fiind compusă din taxă de timbru (47,8 lei), onorariu plătit experților tehnici judiciari (pentru d-na suma de 235 lei, iar pentru d-na suma de 1001,70 lei) și onorariu avocațial plătit în diferitele stadii procesuale ale cauzei (în total 1900 lei).
Acestea fiind elementele de fapt privitoare la compoziția cheltuielilor de judecată prilejuite reclamanților, rămâne a se vedea și că, într-adevăr, dispozițiile art.274 alin.1 pr.civ. stabilesc că suportarea, la finele judecății, a cheltuielilor de judecată cade în sarcina părții care, în raport cu o altă parte din proces, a căzut în pretenții.
În cauză, Instituția Prefectului jud.C apare, în raport cu reclamanții, ca parte perdantă, căci acțiunea reclamanților a fost admisă față de acesta, dispunându-se anularea ordinelor nr.574/2001, nr.41/2003 și 66/2004, precum și obligarea Prefectului jud.C la a emite un nou ordin care să aibă în vedere cotele-părți pe care persoanele îndreptățite le dețin din construcție.
Această soluționare a cauzei evidențiază culpa procesuală a Prefectului jud.C, ceea ce, în riguroasa aplicare a prevederilor art.274 pr.civ. atrage obligarea lui la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți, în cuantumul dovedit al acestora, anume 3883,50 lei (RON).
Observă însă Curtea că neîntemeiat afirmă reclamanții recurenți că nu le-ar fi fost acordată toată această sumă, ci doar o parte a ei, anume 2459,30 lei, căci examinarea coroborată a dispozițiilor deciziei civile nr.141/A/07.03.2008 a Tribunalului Cluj și sentinței civile nr.4140 din 25 martie 2005 a Judecătoriei Cluj -N, trimite la concluzia caracterului eronat al susținerilor făcute de reclamanți.
Prin decizia civilă nr.141/A din 07.03.2008 a Tribunalului Cluj, s-a dispus obligarea "Instituției Prefectului jud.C, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C" la a le plăti reclamanților suma de 2459,3 lei. Așa cum decizia menționează, aceste cheltuieli de judecată sunt doar cele ocazionate reclamanților în apel, neincluzându-le și pe cele prilejuite în primă instanță.
Astfel fiind, rămâne a se vedea și că prin aceeași decizie, deși s-au schimbat unele dispoziții cuprinse în sentința civilă nr.4140 din 25 martie 2005 a Judecătoriei Cluj -N, între dispozițiile schimbate ale sentinței nu se cuprinde și aceea privitoare la obligarea "Prefecturii C" (adică Instituției Prefectului jud.C) la plata sumei de 12.350.000 lei (ROL, echivalent cu 1235 RON) către reclamanți cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin urmare, este de conchis că decizia din apel a înlăturat obligarea pârâților la plata sumei de 1235 RON, menținând-o doar în sarcina Prefectului jud.C, acesta urmând a suporta întreaga sumă.
În consecință, reclamanților le-a fost, finalmente, acordată o sumă mai mare decât cea de 2459,30 lei (RON), anume 3694,30 lei, neacordarea diferenței de până la 3883,50 lei avându-și justificare în faptul că în raport cu pârâții reclamanții apar ca părți căzute în pretenții, ceea ce îndreptățea instanța de apel la o diminuare a cheltuielilor de judecată.
În ce privește critica privitoare la obligarea reclamanților la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și apel către pârâții, Curtea urmează aos ocoti, de asemenea, neîntemeiată.
Este de avut în vedere, sub acest aspect, că pârâții sunt părți câștigătoare în apelul pe care l-au declarat împotriva sentinței civile nr.4140 din 25 martie 2005 a Judecătoriei Cluj -N, apelul lor fiind admis în parte nu doar în raport cu Instituția Prefectului jud.C, ci și în raport cu reclamanții. din urmă s-au opus, de altfel, admiterii apelului pârâților, ceea ce evidențiază contradictorialitatea intereselor lor în proces și, prin consecință, necesitatea de a se aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art.274 și 276 pr.civ.
Față de cele ce preced, recursul reclamanților se va respinge, instanța de apel hotărând cu interpretarea și aplicarea corectă a legii.
2.În legătură cu recursul declarat de Instituția Prefectului jud.C, Comisia Județeană C pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Astfel cum se afirmă prin prevederile art.52 alin.1, 2 din Legea nr.18/1991 republicată, comisiile județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor sunt autorități publice cu activitate administrativ-jurisdicțională ce au, prin derogare de la prevederile Codului d e procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate prin prefect sau, pe baza unui mandat convențional, de către unii dintre membri.
Totodată, ele se situează sub incidența prevederilor art.274 pr.civ. privitoare la suportarea cheltuielilor de judecată în procesul civil.
Examinarea acestor dispoziții legale, precum și a celorlalte privitoare, în sensul Legii nr.18/1991, la competența comisiilor județene, pe de o parte, respectiv a Prefectului, pe de altă parte, precum și cercetarea a însăși Legii nr.340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, nu lasă nici o îndoială asupra constatării că cele două entități sunt distincte juridic, statutul și atribuțiile lor legale fiind diferite.
Împrejurarea că Prefectul asigură reprezentarea legală a comisiilor județene nu implică preluarea atribuțiilor specifice acestora și nici confuziunea statutului lor legal, fiecare păstrându-și specificitatea funcțională.
Astfel fiind, Curtea înțelege a observa că atâta vreme cât în prezenta cauză ordinele a căror anulare reclamanții au solicitat-o au fost emise de către Prefectul jud.C în aplicarea prevederilor art.36 alin.6 din Legea nr.18/1991 republicată, doar acesta avea calitate procesuală și putea fi obligat, în limitele și condițiile art.274 și urm. pr.civ. la plata cheltuielilor de judecată.
De altfel, înaintea primei instanțe reclamanții au chemat în judecată Prefectura jud. C, deci pe Prefectul jud.C, fără a face referire și la Comisia Județeană C pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Prima instanță a ținut seama de această determinare a cadrului procesual, dispunând în consecință, astfel că atragerea în proces, în apel, și a Comisiei județene C (prin menționarea ei alături de Instituția Prefectului jud.C, în apelul declarat de acesta) este neavenită, fiind contrară legii.
Instanța de apel avea datoria să observe aceste aspecte ale cauzei, dispunând în sensul obligării Instituției Prefectului jud.C la plata cheltuielilor de judecată, iar nu și a Comisiei Județene C pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, căci aceasta din urmă nu are calitatea de emitență a ordinelor a căror anulare s-a cerut și nici alte atribuții în legătură cu terenul în litigiu.
Se va admite, deci, recursul Comisiei județene C, Curtea apreciind că acesta are valoarea unui recurs distinct de acela al Instituției Prefectului jud.C câtă vreme, așa cum s-a arătat, aceste două entități sunt distincte juridic.
În ce privește recursul Instituției Prefectului jud.C, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia întrucât emiterea de către Prefect a ordinelor se face la propunerea primarilor, Prefectul ar fi exonerat de culpă procesuală și, deci, liber de sarcina plății cheltuielilor de judecată, căci așa cum art.36 alin.6 din Legea nr.18/1991 dispune, Prefectul emite ordinul "pe baza verificării situației juridice a terenurilor".
Or, această verificare presupune, în mod necesar, o analiză riguroasă, sub aspectul legalității, a propunerilor făcute de primării, prefectul având dreptul de a aprecia asupra întrunirii tuturor cerințelor legale, precum și, prin consecință, puterea de a refuza emiterea ordinului atunci când apreciază că propunerea făcută de primărie se află în conflict cu legea.
Rezultă că Instituției prefectului îi revine responsabilitatea juridică a legalității ordinelor emise, ceea ce implică, în mod necesar, și concluzia că anularea în justiție a unui asemenea ordin pune în discuție culpa procesuală a prefectului, conform art.274 și urm.pr.civ.
Cele de mai sus evidențiază că în mod legal prima instanță și, apoi, cea de apel au dispus obligarea Instituției Prefectului jud.C la plata cheltuielilor de judecată către reclamanți.
Nu poate fi primit argumentul întemeiat pe prevederile art.1 și 2 din nr.OG69/2000, căci finanțarea acțiunilor legale de aplicarea Legilor nr.18/1991 și nr.1/2000 din fonduri alocate anual cu această destinație de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu exclude posibilitatea obligării, în cadrul litigiilor funciare, a prefectului sau, după caz, a comisiilor județene la plata cheltuielilor de judecată, așa cum, de altfel, o afirmă, privitor la comisiile județene, art.52 alin.3 din Legea nr.18/1991. Rămâne, deci, ca în relația cu prefecturile și comisiile județene obligate la plată Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să asigure, prin operațiuni financiar-contabile interne, fondurile necesare efectuării plăților impuse prin hotărâri judecătorești.
Tot astfel, Curtea va respinge și argumentul ce se sprijină pe conținutul prevederilor art.11din Legea nr.304/2004 și ale art.221 din Legea nr.59/2002 privind prefectul și instituția prefectului, acestea având semnificația unor stipulații normative cu caracter general, inapte să înlăture aplicarea prevederilor art.274-277 pr.civ.
Se va respinge, deci, ca nefondat recursul declarat de Instituția Prefectului jud.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de COMISIA JUDEȚEANĂ C PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, împotriva deciziei civile nr.141/A/07.03.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că înlătură obligarea Comisiei Județene la plata cheltuielilor de judecată, aceasta rămânând numai în sarcina Instituției Prefectului jud.
Respinge ca nefondat recursul declarat de Instituția Prefectului jud.C, precum și recursul declarat de reclamanții, - și împotriva aceleiași decizii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 27 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
fiind plecată în fiind plecat în sem-
semnează Președintele nează Președintele
instanței instanței
Red./
24.08.2008 - 2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Valentin Mitea Traian Dârjan
