Anulare act. Decizia 16/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
COMPLET SPECIALIZAT DE FAMILIE ȘI MINORI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 16
Ședința publică din 15 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Ion Graur
JUDECĂTOR: Dr. - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta prin avocat A împotriva deciziei civile nr.256/A/12.06.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.1441/2001, în contradictoriu cu pârâții, SC SA A și Municipiul A, având ca obiect constatare nulitate absolută contract vânzare-cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru reclamanta recurentă, av. A și pârâții intimați și, asistați de av. C-tin, lipsă pârâții intimați SC SA A și Municipiul
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei după care, reprezentantul pârâților intimați depune la dosar împuternicire avocațială, chitanța privind achitarea onorariului avocațial și practică judiciară și, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare, în subsidiar, modificarea în tot a deciziei civile recurate, în sensul respingerii apelului și a menținerii ca legală și temeinică a sentinței Judecătoriei Arad.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului, menținerea deciziei civile recurate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
R E A,
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
prin decizia civilă nr. 256/A/12.06.2007 pronunțată în dosar cu același număr, Tribunalul Arada respins ca lipsit de obiect apelul declarat de pârâta SC SA A împotriva sentinței civile nr. 414/23.01.2001 pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr. 8985/2000 și a admis apelul declarat de pârâții și împotriva aceleiași sentințe pe care a schimbat-o, în sensul că a respins ca lipsit de obiect capătul de acțiune privind anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1115/27.03.1997 încheiat între pârâții și, pe de o parte și pârâta SC SA, pe de altă parte, acesta fiind soluționat irevocabil prin decizia civilă nr. 1358/15.06.2006, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr. 1493/C/2006 și ca nefondat capătul de acțiune privind anularea în parte a certificatului de moștenitor nr. 143/23.05.2000 eliberat de.
Tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 414/23.01.2001 pronunțată în dosar nr. 8985/2000, Judecătoria Arada admis acțiunea civilă formulată de reclamantul contra pârâților SC SA, și, prin curator și a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1115/27.03.1997 privind imobilul situat în A,-,. 5, compus din cameră cu alcov, bucătărie, alimente, balcon, terasă, trei boxe, cota de 2/3 hol comun, cota de 2/3 antreu comun, cota de 2/3 baie, cota de 2/3 pasaj comun, înscris în CF nr. 57557 A cu nr. top 7782/1387/
A anulat certificatul de moștenitor nr. 143/23.05.2000 eliberat de în sensul că a scos din masa succesorală rămasă după defuncta cota de parte din acest imobil.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că imobilul din litigiu a fost preluat fără titlu de Statul Român în anul 1967, în baza Decretelor nr. 218/1960 și nr. 7712/1966.
Prin decizia civilă nr. 1705/20.11.1998 pronunțată de Tribunalul Arad, irevocabilă, s-a constatat calitatea reclamantului de unic moștenitor în privința acestui imobil, deoarece Statul Român a vândut la data de 27.03.1997 imobilul soților, fără să aibă calitatea de proprietar, instanța a constatat că se impune desființarea acestui contract în baza art. 91 din nr.HG 11/1997, precum și a actelor subsecvente.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții SC SA A, și prin curator, solicitând schimbarea ei în tot, în sensul respingerii acțiunii.
Pârâta SC SA a arătat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 9 din nr.HG 11/1997, că instanța de fond a reținut o stare de fapt greșită, ignorând situația de carte funciară și buna - credință a pârâților.
Pârâții, au formulat aceleași susțineri.
Cauza a fost suspendată în apel la cererea reclamantului prin încheierea de ședință din 18.09.2001 în temeiul art. 47 din Legea nr. 10/2001.
Reclamantul a decedat la 1.02.2004, iar potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr. 62/3.03.2004 are calitatea de unic moștenitor al acestuia, soția supraviețuitoare.
În perioada suspendării judecății în apel, în privința imobilului s-au soluționat irevocabil alte cauze.
Examinând apelurile, tribunalul a reținut că acțiunea formulată de reclamant și continuată de soția supraviețuitoare a acestuia, este neîntemeiată, deoarece legalitatea și validitatea contractului de vânzare-cumpărare în privința apartamentelor ce compun imobilul, inclusiv apartamentul nr. 5 din litigiu, a fost tranșată definitiv și irevocabil prin decizia civilă nr. 1358/15.06.2006 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr. 1493/C/2006.
Astfel, a reținut că în acea cauză Curtea a statuat că în anul 1997, când s-a cumpărat apartamentul în cauză în baza Legii nr. 112/1995, Statul Român era proprietar, iar valabilitatea titlului său nu putea fi pusă în discuție decât în temeiul Legii nr. 213/1998, deci ulterior vânzării.
Tribunalul a apreciat astfel că există autoritate de lucru judecat conform art. 163. pr. civ. și art. 1201. civ. dată fiind identitatea de obiect, cauză și părți.
Ca urmare, tribunalul a apreciat că se impune respingerea ca lipsit de obiect a apelului declarat de SC SA și admiterea apelului pârâților, cu consecința schimbării în parte a sentinței, în sensul respingerii acțiunii, a capătului privind anularea contractului de vânzare-cumpărare ca lipsit de obiect, iar a capătului de acțiune privind anularea în parte a certificatului de moștenitor, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii, reclamanta prin av. Aad eclarat recurs în termen, solicitând în principal casarea acesteia, iar în subsidiar, modificarea ei în tot, în sensul respingerii apelului.
În motivarea recursului, arată că acțiunea a fost respinsă de tribunal în baza excepției autorității de lucru judecat, excepție care nu a fost pusă în discuția părților, ea regăsindu-se numai în concluziile scrise depuse de pârâți la dosar după închiderea dezbaterilor.
În acest sens, arată că au fost încălcate principiul contradictorialității și cel al dreptului la apărare, ce determină astfel nulitatea hotărârii tribunalului.
Mai arată că instanța de apel nu a analizat excepția lipsei calității procesuale a SC SA, excepție invocată de aceasta și a reținut greșit că a rămas fără obiect apelul declarat de aceasta prin pierderea capacității procesuale.
În acest sens, arată că deși SC SA a pierdut atributul de administrare a imobilului proprietate de stat, conform hotărârii Consiliului Local al municipiului A, Municipiul A are în continuare calitatea de reprezentant, care însă deși a fost citat în cauză, nu a fost introdus.
Mai arată că obiect al cauzei îl constituie constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, iar tribunalul s-a pronunțat asupra anulării contractului de vânzare-cumpărare.
Arată, de asemenea, că soluția de respingere a acțiunii ca rămasă fără obiect este greșită, ca urmare a reținerii excepției autorității de lucru judecat.
Reclamanta critică și faptul că nu a fost motivată cererea de repunere pe rol.
În ce privește modificarea hotărârii, reclamanta arată că hotărârea pronunțată în apel este nelegală, deoarece contractul de vânzare-cumpărare este nul absolut, el fiind încheiat în condițiile în care Legea nr. 112/1995 interzicea vânzarea câtă vreme s-a formulat cerere de restituire a imobilului pe cale administrativă, iar aceasta nu a fost soluționată, cererea reclamantului fiind înregistrată sub nr. 578/18.07.1996, nefiind soluționată până la data vânzării imobilului.
De aceea, reclamanta arată că vânzarea s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. 5 și 6 din nr.HG 11/1997.
Mai arată că prin decizia nr. 1705/1998 a Tribunalului Arad, s-a constatat preluarea fără titlu a imobilului și s-a dispus restabilirea situației de carte funciară.
Consideră astfel că, instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile art. 9 ind. 1 din nr.HG 11/1997.
Reclamanta arată de asemenea că la data încheierii contractului s-au încălcat dispozițiile Legii nr. 112/1995, deoarece art. 1 și 9 din această lege permiteau numai vânzarea imobilelor preluate cu titlu, ori, potrivit deciziei civile nr. 1705/1998 a Tribunalului Arad, imobilul în cauză a fost preluat de stat fără titlu, astfel încât nu putea face obiectul vânzării.
În concluzie, reclamanta arată că nu au fost respectate condițiile legale de vânzare, întrucât imobilul nu putea face obiectul vânzării, nefiind preluat de stat cu titlu, iar cererea de retrocedare nu a fost soluționată până la momentul vânzării și nici până în prezent.
Reclamanta susține astfel că menținerea ca valabilă a acestui contract încalcă dispozițiile art. 481. civ. art. 41 din Constituția României și art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit căruia, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege, primind o dreaptă și prealabilă despăgubire.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 5 - 9. pr. civ..
Prin întâmpinare, pârâții și au solicitat respingerea recursului deoarece prin decizia civilă nr. 1358/15.06.2006 s-a constatat irevocabil că actele de înstrăinare sunt valabile, iar această hotărâre are autoritate de lucru judecat.
Analizând recursul declarat de reclamant în raport de motivele invocate, de apărarea pârâților și de dispozițiile art. 299 - 312. pr. civ. Curtea apreciază că este întemeiat, după cum urmează.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5. pr. civ. se impune a fi analizat cu precădere, deoarece analiza acestuia face de prisos analiza celorlalte motive de recurs ce ar putea determina modificarea deciziei recurate.
Curtea, apreciază că decizia recurată se impune a fi casată în raport de acest motiv de recurs, deoarece tribunalul, așa cum susține întemeiat reclamanta, a încălcat principiul contradictorialității și pe cel al dreptului la apărare, soluționând apelul în baza excepției autorității de lucru judecat, excepție care însă nu a fost dezbătută în contradictoriu cu părțile.
Din analiza apelurilor formulate de pârâți nu rezultă că aceștia au invocat această excepție, legând instanța ca atare, după cum nici din analiza încheierilor întocmite în cauză, în apel, nu rezultă că judecata în apel a avut în vedere și autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1358/15.06.2006 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr. 1493/C/2006.
Curtea, constată că potrivit încheierii din 22 mai 2007, în care se consemnează concluziile orale formulate de părți, cu ocazia dezbaterii apelului, nu s-a pus în discuție și nu s-a analizat de nici una din părți această excepție.
Așa cum întemeiat susține reclamanta, pârâtul Municipiul Aai nvocat prin concluziile scrise de la filele 130- 133 dosar de apel, valabilitatea contractelor de vânzare-cumpărare conform deciziei civile menționate.
Curtea apreciază astfel că, instanța de apel a nesocotit disp. art. 129 alin. 2, 3, 4 și 5. pr. civ. așa încât în condițiile art. 105 alin. 2. pr. civ. decizia pronunțată în apel este lovită de nulitate, reclamantei fiindu-i cauzată o vătămare prin modul în care s-a judecat apelul și prin soluția pronunțată.
Curtea apreciază că tribunalul a greșit totodată respingând petitului acțiunii privind anularea contractului de vânzare cumpărare, în condițiile în care obiect al acțiunii l-a constituit constatarea nulității absolute a acestui contract, ceea ce înseamnă că deși s-a pronunțat asupra fondului cauzei, tribunalul în realitate nu s-a pronunțat asupra obiectului cererii de chemare în judecată.
Pe de altă parte, tribunalul a considerat că acest petit al acțiunii este lipsit de obiect, apreciere greșită, din moment ce s-a pronunțat în acest sens, iar acțiunea nu este lipsită de obiect.
Având în vedere aceste considerente și fără a mai analiza celelalte motive de recurs, Curtea apreciază că se impune admiterea recursului declarat de reclamantă și casarea deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Conform art. 315. pr. civ., tribunalul va analiza temeinicia acțiunii și apărările pârâților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta prin avocat A împotriva deciziei civile nr.256/A/12.06.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.1441/2001, în contradictoriu cu pârâții, SC SA A și Municipiul
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Adriana Corhan
- - - - Dr. - -
GREFIER,
- -
Red. 18.01.2008
Tehnored. 2 ex./18.01.2008
Instanța de apel:;
Prima instanță:
Președinte:Maria LăpădatJudecători:Maria Lăpădat, Ion Graur, Adriana Corhan
