Anulare act. Decizia 1613/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(1465/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR.1613

Ședința publică de la 24.11.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mirela Vișan

JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu

JUDECĂTOR 3: Simona

GREFIER -

* * * * * * * * * *

Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă - IMPORT EXPORT SRL, împotriva deciziei civile nr.361 A din 11.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B prin PRIMARUL GENERAL, și.

Cauza are ca obiect - anulare act.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta-reclamantă - Import Export SRL, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.44588 din 24.11.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de avocat și intimații-pârâți, și, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.42277 din 29.10.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de avocat, lipsind intimata-pârâtă Primăria Municipiului B prin Primarul General.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că s-a depus, prin serviciul registratură, din partea intimaților-pârâți, întâmpinare, în două exemplare.

Apărătorul recurentei-reclamante depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 6 lei, consemnată cu chitanța nr.-/1/21.09.2009 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Părțile, prin avocați, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.

Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.

Apărătorul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.

Arată că hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, întrucât instanțele anterioare, în mod greșit, au respins acțiunea formulată de reclamantă, pe motivul lipsei de interes, fără a se avea în vedere că, în cauză, s-a făcut dovada calității procesuale active și a existenței interesului în ceea ce privește prejudicierea societății prin emiterea dispoziției de restituire în natură a imobilului.

Astfel, consideră că are, în continuare, calitate de chiriaș în spațiu, întrucât contractul de închiriere a fost prelungit în baza fișelor de calcul. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune note scrise.

Apărătorul intimaților-pârâți solicită respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Arată că instanța de apel, în mod corect, a reținut că apelanta-reclamanta nu mai are calitatea de chiriaș, în baza unui contract de închiriere, având ca obiect spații din imobilul restituit în natură intimaților-pârâți, din data de 30.03.1996, întrucât contractul de închiriere anterior nu a mai fost prelungit, motiv pentru care și-a încetat efectele la expirarea termenului; la momentul emiterii dispoziției de restituire atacate, societatea în cauză deținea spațiul în baza unei simple fișe de calcul, fără valoare juridică.

În consecință, instanța de apel a constatat că, la data emiterii dispoziției de restituire atacate, apelanta-reclamantă nu mai avea calitatea de chiriaș, simplul fapt că folosea spațiul nefiind de natură să îi confere această calitate; pe de altă parte, nici fișa de calcul nu poate valora contract de închiriere, care, după cum s-a arătat, își încetase valabilitatea ca urmare a expirării termenului.

CURTEA,

Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 16.04.2008 și înregistrată, pe rolul Judecătoriei sector 5, sub nr-, reclamanta - IMPORT EXPORT SRL i-a chemat în judecată pe pârâții PRIMARIA MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL, solicitând constatarea nulității absolute a dispoziției nr.8004/21.05.2007, fără cheltuieli de judecată.

La data de 09.05.2008, pârâții, și au formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.

La data de 14.05.2008, au fost depuse cereri de intervenție în interesul reclamantei formulate de - 95 SRL, - SRL - & SRL, terții învederând că sunt titulari ai unor contracte de închiriere încheiate cu PRIMARIA MUNICIPIUL B, desfășurându-și activitatea în spațiul litigios, reiterând motivul de nulitate invocat de către reclamanta.

Prin sentința civilă nr. 5742/06.08.2008, Judecătoria Sectorului 5 Bar espins cererile de intervenție accesorie formulate de către - 95 SRL, - SRL și - & SRL, ca inadmisibile. A admis excepția lipsei de interes a acțiunii, excepție invocată din oficiu; a respins cererea de chemare în judecată, ca lipsită de interes și a obligat reclamantă să plătească pârâților, suma de 1450 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta - " IMPORT - EXPORT" SRL, înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, la data de 01.10.2008, sub nr-, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 361 din 11.03.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins, ca nefondat, atât apelul declarat de apelanta - reclamantă, cât și cererea intimaților privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că motivele de apel invocate de apelanta reclamantă au în vedere faptul că, în situația anulării dispoziției atacate, apelanta reclamantă ar redeveni chiriaș al statului, ceea ce i-ar permite achitarea unei chirii în cuantum mai mic, ca și dreptul de preemțiune la eventuala scoatere la vânzare a spațiului în discuție.

Tribunalul a apreciat că aceste argumente sunt nefondate, interesul apelantei reclamante fiind unul eventual, astfel cum, în mod corect, a apreciat instanța de fond.

Astfel, apelanta reclamanta nu mai are calitatea de chiriaș, în baza unui contract de închiriere, având ca obiect spații din imobilul restituit în natură intimaților pârâți din data de 30.03.1996, contractul de închiriere anterior (filele 67 și urm. dosar fond) nefiind prelungit, motiv pentru care și-a încetat efectele la expirarea termenului; ca atare, la momentul emiterii dispoziției de restituire atacate, aceasta nu mai deținea spațiul în baza unui contract de închiriere, ci în baza unei simple fișe de calcul.

În plus, prin adresa emisă de către - SA (fila 69 dosar fond), rezultă că s-a comunicat apelantei reclamante faptul că, urmare a restituirii imobilului în baza Legii nr.10/2001, fișa de calcul, la care s-a făcut referire anterior, "își încetează valabilitatea".

Astfel, prin art.5 din nr.32/2007 pentru reglementarea raporturilor contractuale privind spațiile cu altă destinație decât cea de locuință aflate în administrarea, s-au exceptat de la prevederile acestui act normativ (în sensul închirierii/prelungirii contractelor existente) spațiile care fac obiectul unei notificări în baza Legii nr.10/2001; conform art. 6 din același act normativ, s-a prevăzut, pentru situațiile exceptate potrivit art.5, că utilizatorii vor achita contravaloarea spațiului, recalculată în baza unei fișe de calcul.

În consecință, instanța de apel a constatat că, la data emiterii dispoziției de restituire atacate, apelanta reclamantă nu mai avea calitatea de chiriaș, simplul fapt că folosea spațiul nefiind de natură să îi confere această calitate; pe de altă parte, nici fișa de calcul nu poate valora contract de închiriere, care, după cum s-a arătat, își încetase valabilitatea ca urmare a expirării termenului.

Or, în aceste condiții, tribunalul a apreciat că interesul invocat de apelanta reclamantă, constând în avantajele statutului de chiriaș la stat, este, într-adevăr, unul eventual, având în vedere faptul că aceasta nu mai avea această calitate de la momentul expirării termenului contractului său de închiriere, neputându-se aprecia cu certitudine că, în cazul în care imobilul ar reveni în patrimoniul statului, ca urmare a unei eventuale anulări a dispoziției, ar fi încheiat un contract de închiriere cu apelanta.

În ceea ce privește invocarea reținerii de către instanța de fond a unei situații de fapt eronate, instanța de apel a constatat, față de motivele expuse anterior, că această critică nu este fondată, situația de fapt reținută fiind corectă (de altfel apelanta nici nu a precizat ce anume din situația de fapt a fost greșit reținut de către judecătorie); totodată, nu s-a putut reține nici o eventuală contradicție între considerentele instanței de fond sau între considerente și dispozitiv (în sensul că judecătoria ar fi recunoscut interesul apelantei reclamante în formularea cererii de chemare în judecată), motivarea și dispozitivul fiind coerente și în deplină concordanță, în sensul că interesul acesteia este unul eventual.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta - " Import Export" SRL, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la prima instanță, constatându-se că această parte are calitate procesuală activă și interes în formularea cererii de chemare în judecată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a susținut că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, întrucât recurenta - reclamantă avea interes în promovarea unei cereri având ca obiect constatarea nulității absolute a dispoziției nr. 8004/21.05.2007, emisă de Primăria Municipiului B, societatea fiind prejudiciată, prin emiterea acestei dispoziții de restituire în natură, având calitatea de chiriaș al unui spațiu comercial din imobilul restituit.

În același sens, recurenta a invocat faptul că cererea de chemare în judecată este întemeiată pe dispozițiile dreptului comun (art.948 Cod civil) și nu pe cele ale Legii nr.10/2001, motiv pentru care există atât interes, dar și calitate procesuală activă, justificată de prejudiciul material, ce va fi provocat de restituirea în natură a imobilului.

Un alt argument în susținerea pe fond a demersului recurentei a fost împrejurarea că, pe lista imobilelor preluate de stat în baza Decretului nr.134/1949, figurează numitul, pentru imobilul situat pe 13, nr.196, astfel încât imobilul în litigiu nu a fost confiscat de la intimați sau de la autorii lor și aceștia nu sunt îndreptățiți la restituirea imobilului.

În dovedirea cererii, a fost depus buletinul oficial al nr.15 bis din 02.04.1949.

Intimații, și au formulat întâmpinare, obligatorie conform art.308 alin.2 Cod procedură civilă, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, invocând faptul că, la momentul emiterii dispoziției nr.8004/21.05.2007, de către Primarul General al Municipiului B, recurenta - reclamantă nu mai deținea spațiul din 13 nr.194-196, sector 5, în baza unui contract de închiriere, contractul de închiriere al acesteia expirând la data de 30.03.1996.

În ceea ce privește susținerea pe fond a cererii recurentei, intimații au solicitat să se constate că aceasta încearcă inducerea în eroare a instanței, depunând la dosar extrase dintr-un decret pentru organizarea cooperației, încercând să acrediteze ideea că proprietarul imobilului în litigiu era un anume, și nu autorul pârâților, deși avea un contract de închiriere încheiat cu tatăl intimaților, pentru un spațiu în care funcționa o farmacie și se afla la parterul acelui imobil.

Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate și analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Din perspectiva legalității, interesul, ca o condiție de exercițiu a acțiunii civile, reprezintă folosul practic urmărit de cel care recurge la această acțiune, iar, în ipoteza unei acțiuni în nulitatea unui act juridic, această condiție rămâne pe deplin aplicabilă, întrucât, deși nulitatea absolută protejează un interes general, cel care exercită o astfel de acțiune trebuie să justifice un interes individual, particular și să nu fie terț absolut în raport cu actul pe care îl atacă.

Astfel, în ipoteza emiterii unei dispoziții sau a unei decizii, în procedura administrativă reglementată de Legea nr.10/2001, se creează, în principal, un raport juridic între notificator, ce se pretinde persoană îndreptățită la măsurile reparatorii reglementate de această lege și unitatea deținătoare, dar se admite că această dispoziție sau decizie ar putea fi atacată de o persoană interesată, atunci când ar fi afectată de o cauză de nulitate absolută, întrucât aceasta reprezintă un act juridic ce intră în circuitul civil.

În acest sens, în cauza dedusă judecății, prin efectul introducerii cererii de chemare în judecată, reclamanta - " Import - Export" SRL a atacat cu o acțiune în nulitate dispoziția nr.8004/21.05.2007, emisă de Primarul General al Municipiului B, în baza Legii nr.10/2001, prin care a fost restituit în natură în proprietatea numiților, și, imobilul situat în B, 13, nr.194- 196, sector 5 corpurile A și C, fără însă ca această reclamantă să justifice un interes personal, născut și actual, în exercitarea unei asemenea acțiuni, interes ce ar fi trebuit întemeiat pe existența unui titlu valabil de locațiune.

Raportat la aceste argumente de ordin legal, și reținând ca fiind stabilită în mod corect situația de fapt, de către instanța de fond și cea de apel, prin care s-a constatat că, la momentul emiterii dispoziției nr.8004/21.05.2007, reclamanta nu mai deținea spațiul din imobilul din litigiu, în baza unui contract de închiriere valabil, fișele de clacul întocmite de - "" SA, cu privire la cuantumul chiriei, pentru spațiile de locuit din acest imobil, neavând semnificația juridică a unor contracte de locațiune, situație ce nu a fost combătută de către recurenta - reclamantă, prin exhibarea unui titlu legal de locațiune, Curtea apreciază că instanțele au soluționat în mod legal excepția procesuală de fond, absolută, peremptorie a lipsei de interes în promovarea cererii de către recurenta - reclamantă - " Import - Export" SRL.

În acest punct, devin irelevante argumentele recurentei, conform cărora cererea de chemare în judecată este întemeiată pe dispozițiile dreptului comun, și nu pe cele ale Legii nr. 10/2001, ceea ce ar justifica, în opinia acesteia, existența unui interes și a calității procesuale active în cauză, întrucât ceea ce justifica interesul și, implicit, legitimarea procesuală activă a acestei reclamante, nu era cauza juridică a cererii de chemare în judecată, ci, astfel cum s-a arătat, existența unui titlu legal de locațiune pentru imobilul în litigiu, ce ar fi determinat existența unei conexiuni necesare între restituirea în natură a imobilului, ca efect al dispoziției atacate și imposibilitatea continuării locațiunii de către chiriașii aflați în derularea unui contract de locațiune valabil.

Tot astfel, având în vedere dispozițiile art.137 alin.1 Cod procedură civilă, care stabilesc că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor procesuale de fond sau de procedură, ce fac de prisos cercetarea în fond a cauzei, instanța califică drept superflue argumentele invocate de recurenți privind preluarea imobilului, ce ar viza însăși fondul, întrucât, în absența unei condiții de exercițiu a acțiunii civile, fondul cauzei nu poate fi cercetat.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de recurs reglementat de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta - reclamantă - " IMPORT - EXPORT" SRL împotriva deciziei civile nr.361 din 11.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă.

În temeiul art.274 alin.1, raportat la art.298, coroborat cu art.316 Cod procedură civilă, Curtea o va obliga pe recurentă la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimații - pârâți, și, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței nr.22/17.09.2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta - reclamantă - " IMPORT - EXPORT" SRL împotriva deciziei civile nr.361 din 11.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți PRIMARIA MUNICIPIUL B, prin PRIMARUL GENERAL, și.

Obligă pe recurentă la 1.500 lei cheltuieli de judecată către intimații - pârâți, și.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

- - --- - - -

GREFIER,

Red.

Tehnodact.

Ex.7/08.01.2010

Secția a IV-a Civ. -

-

Jud.sector 5. -

Președinte:Mirela Vișan
Judecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu, Simona

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 1613/2009. Curtea de Apel Bucuresti