Anulare act. Decizia 18/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 18/
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleonora Spiridon
JUDECĂTORI: Eleonora Spiridon, Paulina Georgescu Vanghelița Tase
- -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în comuna, judetul D, împotriva deciziei civile nr. 157/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, domiciliați în G,-,. 2, județul G, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru recurentul reclamant, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 97/2008, depusă la dosar, iar pentru intimații pârâți, avocat, fără delegație la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, luând act de susținerile părților, în sensul că nu au înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurentului reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, desființarea hotărârii instanței de fond și rejudecând admiterea acțiunii pentru capătul de cerere principal, iar în subsidiar, pentru neîndeplinirea clauzei rezolutorii, fără cheltuieli de judecată. Arată că atât instanța de fond, cât și cea de apel au respins acțiunea, fără a analiza cauza prin prisma motivelor invocate în ceea ce privește nulitatea contractului de vânzare-cumpărare, cât și prin ignorarea probelor administrate în dovedirea faptului că pârâții cumpărători nu și-au mai îndeplinit obligațiile asumate prin contract. Astfel, a invocat ca temei al cererii privind constatarea nulității contractului, că acesta este lipsit de cauză, ceea ce face să fie ilicită, prin lipsa scopului imediat - prețul neserios, potrivit art. 966 Cod civil. Arată că în contractul de vânzare-cumpărare privind imobilul din G,- se inserează drept preț al vânzării suma de 38.000.000 ROL, din care s-ar fi plătit vânzătoarei suma de 28 milioane lei, iar 10 milioane se transformă în obligație de întreținere. Precizează că astfel, susținând că prețul inserat se încadrează în cele două limite stabilite de cele două expertize efectuate în cauză, din care prima, în mod nejustificat și fără a răspunde la obiectivul propus de instanță - stabilirea prețului de piață - de 37 milioane lei și cel prevăzut în a doua expertiză de peste 76 milioane lei, pentru perioada octombrie 1998, apreciază prețul ca fiind serios. În ceea ce privește capătul de cerere subsidiar, în referire la rezoluția - rezilierii contractului, arată că instanța de fond a reținut doar că în cauză s-ar fi făcut dovada îndeplinirii obligației de întreținere a vânzătoarei. În sensul celor arătate, depune la dosar concluzii scrise.
Apărătorul intimaților pârâți, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Arată că cererea de recurs nu cuprinde niciun motiv de nelegalitate și nici nu se indică cauzele de modificare sau de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă. Mai arată că cele două instanțe în mod corect, din probele administrate, au reținut că dreptul de proprietate al pârâților asupra imobilului în litigiu a fost întabulat în 1998, că potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți, prețul a fost de 38.000.000 RON, preț care se încadrează între cele două limite stabilite de cele două expertize tehnice imobiliare, fiind un preț serios.
În replică, apărătorul recurentului reclamant, arată că prețul este neserios, având în vedere că este vorba despre un imobil situat în zona 0 orașului Totodată, apreciază că motivele de nelegalitate sunt cele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Judecătoria Galați, reclamantul în contradictoriu cu pârâții și a solicitat constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare intervenit la 14.10.1998 între mama reclamantului și pârâți privind imobilul din G,-, iar în subsidiar, rezoluțiunea aceluiași contract pentru neîndeplinirea clauzelor de întreținere și pentru neplata prețului.
A solicitat cheltuieli de judecată.
În fapt, în motivarea cererii, reclamantul a arătat că este fiul numiților și, în prezent decedați, autorii săi dobândind în timpul căsătoriei imobilul situat în-, format din teren în suprafață de 431. din care 105. în indiviziune pe care se află construcții în suprafață totală de 81.
La data de 31.10.1997 a decedat tatăl reclamantului, având ca moștenitori pe mama reclamantului, în calitate de soție supraviețuitoare, și pe reclamant în calitate de fiu. Masa succesorală rămasă de pe urma defunctului a reprezentat 1/2 din imobilul arătat mai sus.
Deși reclamantul a făcut act de acceptare tacită a succesiunii tatălui său, mama reclamantului, îndrumată de pârâți, s-a prezentat în fața notarului public în vederea dezbaterii succesiunii defunctului, notarul public emițând certificatul de moștenitor nr. 111/8.10.1998, potrivit căruia unicul moștenitor al defunctului era soția supraviețuitoare,.
Ulterior, se încheie la același notar public actul de vânzare-cumpărare potrivit căruia vinde pârâților imobilul în cauză la prețul de 38.000.000 ROL, din care: 28.000.000 ROL s-ar fi primit în numerar, iar 10.000.000 ROL s-au transformat în obligație de întreținere.
Reclamantul arată că pârâții nu au acordat această întreținere vânzătoarei, cu toate că aceasta era în nevoie, reclamantul fiind nevoit să-i aducă bani și alimente pentru întreținere.
Consideră reclamantul că în aceste condiții, contractul de vânzare-cumpărare este lovit de nulitate absolută fiind încheiat cu fraudarea legii, având cauză imorală și ilicită, iar pe de altă parte, pârâții nu și-au îndeplinit obligația de întreținere.
Prin sentința civilă nr. 23/5.06.2006 pronunțată de Judecătoria Galați, în dosarul nr. 433/C/2005 s-a constatat nulitatea certificatului de moștenitor nr. 111 din 8.10.1998, constatându-se deschisă succesiunea defunctului de pe urma căruia a rămas ca masă succesorală cota indiviză de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în- și un număr de 39 de acțiuni la "" G, constatându-se, de asemenea, că au calitatea de moștenitori legali reclamantul, în calitate de fiu cu o cotă de 3/4 din masa succesorală și mama acestuia, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală.
În dovedirea acțiunii s-a folosit de proba cu acte, martori, interogatoriul pârâților și expertiză tehnică imobiliară.
Legal citați, pârâții au depus întâmpinare, solicitând următoarele:
În ceea ce privește rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2499 din 19.10.1998 pentru neîndeplinirea clauzei de întreținere și neplata prețului, să se constate că reclamantul nu poate cere această rezoluțiune întrucât singura îndreptățită să ceară acest lucru, potrivit doctrinei și practicii judiciare, era vânzătoarea.
Mai arată pârâții că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, era cel puțin aparent proprietara întregului imobil, ea fiind potrivit certificatului de moștenitor nr. 111/8.10.1998 unica moștenitoare a defunctului.
Mai arată pârâții că reclamantul, la momentul promovării acțiunii în justiție pentru constatarea nulității certificatului de moștenitor sus menționat, știa că numita vânduse imobilul către pârâți, dar nu a înțeles să-i cheme și pe aceștia în instanță, iar în acest caz, sentința civilă nr. 23/5.06.2006 nu le este opozabilă.
Mai mult decât atât, dreptul de proprietate al pârâților asupra imobilului în cauză a fost intabulat sub nr. 13994/1998, astfel încât este opozabil erga omnes, iar pe de altă parte acest drept este consolidat potrivit teoriei moștenitorului aparent, fiind îndeplinită condițiile necesare aplicare acestei teorii, și anume:
- bunul a fost transmis de o persoană care a dovedit că îndeplinit formalitățile legale pentru a-și demonstra calitate de moștenitor;
- dobânditorii bunului au fost de bună credință;
- transmisiunea privește un bun imobil individual determinat și a fost făcută cu titlu oneros.
În apărare, s-au folosit de probe cu acte, interogatoriul reclamantului și martori.
În cauză au fost ascultați martorii, (propuși de pârâți) și și (propuși de reclamant).
În cauză au fost întocmite două rapoarte de expertiză, potrivit cărora valoarea imobilului la data vânzării era de 37.488.365 ROL - potrivit primului raport de expertiză și de aproximativ 76.000.000 ROL potrivit celui de-al doilea raport de expertiză.
Prin sentința civilă nr. 7041/28.09.2007 Judecătoria Galația respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, a respins acțiunea și a obligat reclamantul la plata sumei de 499,8 lei cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 2499/1998 autentificat de, motivat de faptul că a fost încheiat prin fraudarea legii și pentru cauză imorală și ilicită, iar în subsidiar, rezoluțiunea aceluiași contract, motivat de nerespectarea de către pârâți a clauzei de întreținere și de faptul că prețul nu a fost serios și chiar neplătit.
Din probele existente la dosar rezultă că ala momentul încheierii actului vânzătoarea era proprietara imobilului situat în-, astfel încât aceasta avea dreptul să înstrăineze sub orice formă imobilul în cauză.
De asemenea, cumpărătorii, în opinia instanței, au fost de bună credință, la acel moment neexistând nicio suspiciune în legătură cu calitatea de moștenitor unic al vânzătoarei și nici cu privire la faptul că notarul public nu ar fi constatat, în condițiile legii, că reclamantul este străin de moștenirea tatălui său.
În ultimul rând, transmisiunea privea proprietatea asupra unui bun imobil individual determinat și s-a făcut cu titlu oneros, în contractul de vânzare-cumpărare fiind stipulat prețul bunului.
Instanța nu a putut primi susținerile reclamantului, potrivit cărora prețul ar fi fost neserios sau că nu ar fi fost plătit.
Prin urmare, nu există cauze de nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare chiar dacă certificatul de moștenitor a fost ulterior anulat, aflându-ne în fața unei prezumții a moștenitorului aparent.
Reclamantul avea la îndemână posibilitatea să ceară diminuarea vânzării cu cota indiviză de 3/8 din întregul imobil, cotă ce-i aparține potrivit sentinței civile nr. 23/5.06.2006 a Judecătoriei Galați și să ceară ieșirea din indiviziune față de pârâți.
În ceea ce privește al doilea capăt de cerere privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare pentru neîndeplinirea obligației de întreținere, instanța a constatat că din probele administrate în cauză (martori și interogatorii), rezultă că pârâții i-au acordat întreținere mamei reclamantului, îndeplinindu-și astfel obligația contractuală.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Prin decizia civilă nr. 157/26.03.2008 Tribunalul Galația respins ca nefondat apelul civil declarat de apelantul reclamant, împotriva sentinței civile nr. 7041/28.09.2007 a Judecătoriei Galați, în contradictoriu cu intimații pârâți și și a fost obligat apelantul să plătească intimaților suma de 595 lei cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs reclamantul, criticând soluția ca fiind nelegală conform dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8, 9 Cod procedură civilă, în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, iar decizia este lipsită de temei legal.
Astfel, recurentul a investit instanța cu o acțiune ce are ca obiect principal constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 2499 din 14 octombrie 1998 și în subsidiar constatarea nerealizării clauzei rezolutorii consemnată în contractul respectiv a obligației de întreținere, iar instanțele nu au analizat cele două cereri, respingând acțiunea, fără a motiva acțiunea prin prisma cererilor formulate.
Instanța nu a analizat nulitatea contractului pentru lipsa cauzei - prin nerealizarea scopului imediat, s-a profitat de vârsta înaintată a vânzătoarei și de împrejurarea că recurentul era la o distanță mare față de aceasta, s-au analizat cereri străine pricinii, cum ar fi calitatea de proprietar a vânzătoarei și la buna credință a cumpărătorului la încheierea actului.
Față de probele administrate - răspunsurile la interogatoriu, martori, se constată că intimații nu au respectat clauza de întreținere - că nu și-au îndeplinit obligațiile asumate, vânzătoarea fiind în evidența Fundației de al
De asemenea, prețul plătit pe imobil nu reprezintă valoarea reală a acestuia față de poziția centrală a imobilului.
Examinând motivele de recurs și verificând probele administrate, instanța reține următoarele:
Astfel, la data de 9 octombrie 1998, - mama reclamantului recurent a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2499/1998, încheiat la., înstrăinând imobilul din G,- cu suma de 38.000.000 lei, din care vânzătoarea a primit la data încheierii actului suma de 28.000.000 lei, diferența urmând a constitui obligația de întreținere viageră, asumată de cumpărători. Totodată, vânzătoarei i s-a rezervat și dreptul de habitație viageră asupra bunului înstrăinat.
Vânzătoarea conform certificatului de moștenitor nr. 111 din 8 octombrie 1998, era cel puțin aparent proprietara întregului imobil, fiind singura moștenitoare a defunctului soț.
Prin sentința civilă nr. 23/5.06.2006 a Judecătoriei Galațis -a constatat nulitatea certificatului de moștenitor nr. 111/8 octombrie 1998, constatându-se deschisă succesiunea defunctului, de pe urma căruia a rămas ca masă succesorală cota indiviză de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului ce face obiectul litigiului și 39 de acțiuni la. "" G, stabilindu-se că recurentul în calitate de fiu are calitate de moștenitor cu o cotă de 3/4 din masa succesorală, iar mama acestuia cota de 1/4 din aceeași masă.
Reclamantul a solicitat în prezenta cauză constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare motivat de faptul că a fost încheiat prin fraudarea legii și pentru cauze imorale și ilicite și în subsidiar rezoluțiunea aceluiași contract, motivat de nerespectarea de către pârâți a clauzei de întreținere și preț neserios.
În cererea principală recurentul nu a făcut dovada cauzelor de nulitate absolută - fraudarea legii și comportamentul imoral și ilicit.
Drept urmare, pentru a fi valabil încheiat, contractul de vânzare-cumpărare trebuie să întrunească elementele de valabilitate a contractului - consimțământul, capacitatea, obiectul, o cauză licită și fiind un contract solemn și forma. Este de precizat că obligația are o cauză licită atunci când scopul urmărit de cei ce se obligă contravine dispozițiilor legale imperative, ordinii publice sau regulilor de conviețuire socială. Cauza este ilicită, potrivit art. 968 Cod civil, când este prohibită de lege sau este contrară bunelor moravuri și ordinii publice, motive ce nu au fost dovedite și prin urmare simpla enunțare a unor motive de nulitate nefondate nu pot fi primite de instanță.
Referitor la cererea subsidiară cerută de recurent, se constată caracterul personal al creanței de întreținere care se stinge prin moartea beneficiarului - în cauza dedusă judecății, nefiind transmisibilă asupra moștenitorilor defunctei. Nu influențează asupra dreptului succesorului de a cere rezoluțiunea contractului de vânzare, pentru neexecutarea acestuia.
Pe cale de consecință, instanțele în limita investirii și a probelor administrate au soluționat acțiunea cu cele două cereri.
Prin urmare, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va respinge ca nefondat recursul.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, obligă recurentul către intimați la plata cheltuielilor de judecată din recurs, în cuantum de 595 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în comuna, judetul D, împotriva deciziei civile nr. 157/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și, domiciliați în G,-,. 2, județul
Obligă recurentul către intimați la 595 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE: Eleonora Spiridon | JUDECĂTOR 2: Paulina Georgescu Vanghelița Tase | Judecător, |
Grefier, - - |
Jud.fond.
Jud.apel. /
Red.dec.jud.
Tehnoredact.gref.
2 ex./ 18.03.2009.
Președinte:Eleonora SpiridonJudecători:Eleonora Spiridon, Paulina Georgescu Vanghelița Tase
