Anulare act. Decizia 195/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.195/
Ședința publică din 18 februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea contestației în anulare formulate de contestatorii și, domiciliați în T, B-dul - - -.1.16, jud.H, împotriva deciziei civile nr.1712 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Tg.M în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea, asistată de av., care se prezintă și pentru contestatorul lipsă, reprezentantul intimaților și, av., lipsă fiind intimații Prefectura jud.H - Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Instituția Prefectului jud.H, Primăria mun. T - Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Instituția Primarului mun. T, Mutică, Mutică și I prin mandatar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că atât contestatorii, cât și intimata I au depus note de ședință.
Reprezentantul contestatorilor solicită acordarea unui termen pentru a depune înscrisuri în susținerea contestației în anulare.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de reprezentantul contestatorilor, punând în discuție neindicarea, în cuprinsul contestației în anulare, a motivelor de nelegalitate invocate.
Reprezentantul contestatorilor precizează că motivul de nelegalitate invocat este necercetarea de către instanța de recurs a motivelor de recurs prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Neformulându-se alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea contestației în anulare.
Reprezentantul contestatorilor susține contestația în anulare astfel cum a fost motivată în scris, solicitând admiterea ei, desființarea hotărârii atacate și rejudecarea recursului declarat împotriva deciziei civile nr.65 din 28 mai 2008 Tribunalului Harghita.
Reprezentantul intimaților și solicită admiterea contestației în anulare, anularea deciziei atacate și rejudecarea recursului, apreciind că motivul de nelegalitate invocat de contestatori, respectiv necercetarea de către instanța de recurs a motivului indicat la pct.3 din cererea de recurs este întemeiat.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.531 din 23 octombrie 2006 Judecătoriei Toplița, s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantei I prin mandatar, împotriva pârâților Comisia județeană de fond funciar H, Prefectura jud.H, Primarul mun.T, Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria mun.T, Mutică și Mutică, cu obligarea reclamantei la 1000 lei cheltuieli de judecată pârâtului și 200 lei în favoarea pârâtului.
Acțiunea civilă soluționată prin hotărârea sus indicată a avut ca obiect anularea titlului de proprietate nr.37805/1999 și renotarea dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 5105 mp de pe pârâtul pe vechii proprietari căsătorită cu, și anularea înscrierilor din CF a dreptului de proprietare privind pe proprietarii ulterior.
În motivare reclamanta a relevat că imobilul din litigiu cuprins în titlul de proprietate atacate a aparținut părinților săi, în prezent decedați, fiind unica moștenitore legală a acestora și că n mod abuziv și fără titlu legal comisiile de fond funciar au reconstituit dreptul de proprietate imobiliară pe seama pârâtului, motiv pentru care se solicită constatarea nulității absolute vizând toate actele juridice de înstrăinare succesive și restabilirea situației de carte funciară pe vechii proprietari.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond, pârâții au relevat că eliberarea titlului de proprietate s-a făcut în condițiile art.29 alin.1 și 4 din Legea 18/1991 rep. iar pârâții (cumpărătorii) dobânditori ulteriori ai imobilului au fost de bună credință, deoarece la data înregistrării cererii de înscriere nu a fost notată nicio acțiune prin care se contestă cuprinsul cărții funciare.
Tribunalul Harghita, prin decizia civilă nr.65/28 mai 2008 admis apelul declarat de către reclamantă și a schimbat în parte soluția instanței de fond, în sensul că a dispus anularea titlului de proprietate sus indicat și s-a respins cererea reclamantei referitoare la renotarea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5093 mp pe numele vechilor proprietari.
De asemenea, s-a respins cererea reclamantei referitoare la anularea întabulărilor din CF nr.9 și nr.84 T precum și împotriva pârtilor Prefectura Județului H, Primarul municipiului T, Mutică și Mutică. Instanța de apel, făcând aplicațiunea art.296 pr.civ. a admis acțiunea reclamantei numai față de pârâții Comisia județeană și Comisia locală de fond funciar de pe lângă Prefectura Județului H și Primăria municipiului T, ceilalți pârâți neavând calitate procesuală pasivă.
În fine, cele două comisii de fond funciar au fost obligate să plătească reclamantei 4000 lei cheltuieli de judecată în toate instanțele.
Prin decizia civilă nr.1712/R/16 decembrie 2008 Curții de Apel Tg-M-Secția civilă, s-a respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul și intervenienta, cerere făcută în apel în interesul pârâtului, împotriva deciziei civile sus indicate, pe care a menținut-o ca legală și temeinică.
Împotriva deciziei civile pronunțate de instanța de recurs, contestatorii și, au înaintat în termen legal contestație în anulare, solicitând desființarea deciziei și rejudecarea recursului, în sensul admiterii acestuia astfel cum a fost formulat.
În opinia contestatorilor instanța de recurs nu s-a preocupat de toate motivele de recurs pe care le-au declarat și susținut în fața instanței de recurs, având ca finalitate pronunțarea unei soluții nelegale și netemeinice. Astfel, contestatorii relevă că în conformitate cu art.29 din Legea 18/1991 (inițială) fostul CAP Tav ândut imobilul din litigiu în favoarea celor doi contestatori, contravaloarea bunurilor cumpărate fiind achitate prin chitanța nr.17/1992 pentru suma de 32.000 lei vechi. Că, în privința terenului aferent s-a emis titlul de proprietate atacat, întabulat în CF 9 și 84 T, în conformitate cu procedura de publicitate legală. Se face mențiunea de rigoare în sensul că cei doi contestatori au cumpărate de la comisia de lichidare a fostei cooperative clădirile și spațiile amplasate pe terenul în litigiu, situația juridică a acestuia fiind evidențiată mai sus.
În contextul menționat, la data când a avut loc transferul dreptului de proprietate au fost respectate legile în vigoare de la acea dată, astfel că susținerea instanțelor de judecată în sensul că au fost încălcate prevederile art.III din Legea 169/1997 nu au suport legal.
În plus, la data cumpărării imobilului contestatorii erau soț și soție și potrivit art.30 din Codul familiei imobilul dobândit constituie bun comun, situație în care reclamanta trebuia să o cheme în judecată în calitate de pârâtă și pe, care în apel a intervenit în interesul lui.
Câtă vreme instanțele s-au pronunțat asupra unor drepturi care au aparținut și contestatoarei fără ca aceasta să fie chemată în judecată, soluțiile adoptate sunt nelegale și netemeinice.
În fine, contestatorii mai relevă faptul că pentru termenul de judecată din 11.11.2008 au depus la dosar două convenții de înstrăinare provizorii din 21 octombrie 1956 și 2 martie 1964, din care rezultă faptul că terenul din litigiu a fost preluat de la numitul care a primit în schimb o suprafață echivalentă, iar în succesiunea ulterioară a evenimentelor și înscrierilor succesive, imobilul revinde de drept contestatorilor.
Contestația în anulare dedusă judecății este nefondată pentru considerentele ce succed:
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere însăși instanței ce a pronunțat hotărâre atacată, în cazurile și în condițiile prev. de lege, să își desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.
În speță, contestatorii s-au prevalat de disp.art.318 teza II pr.civ. în sensul că hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când instanța, respingând recursul s-au admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de casare sau de modificare. Textul de lege menționat are în vedere numai omisiunea de a examina unul din motivele de casare sau de modificare invocate în termen de către recurent, iar nu argumentele de fapt și de drept indicate de parte, care, oricât de larg ar fi dezvoltate sunt întotdeauna sub-sumate motivului de casare sau de modificare pe care îl sprijină. Instanța de recurs este abilitată să grupeze argumentele folosite de recurent în dezvoltarea unuia sau mai multor motive de casare sau de modificare, pentru a răspunde printr-un considerent comun. Dacă mai multe motive de recurs au fost discutate și respinse în bloc, nu este incident art.318 pr.civ.
Prin memoriul de recurs formulat împotriva deciziei civile nr.65/28 mai 2008 Tribunalului Harghita, recurenții și au solicitat casarea integrală a hotărârii cu trimiterea dosarului pentru rejudecarea apelului la instanța competentă, iar în subsidiar, modificarea integrală a hotărârii, rejudecarea în fond a litigiului și respingerea ca nefondată a
acțiunii promovată de către reclamanta I, cu obligarea acesteia la cheltuielile de judecată în toate instanțele. Cei doi recurenții s-au prevalat de motivele prev. de art.304 pct.5,7,8,9 pr.civ. relevând că prin hotărârea pronunțată s-au încălcat formele de procedură prevăzute prin art.105 pr.civ. iar instanța a schimbat natura actului juridic dedus judecății, hotărârea cuprinde motive contradictorii și nu are temei legal.
Analizând decizia civilă nr.1712/R/16 decembrie 2008 acestei instanțe, se constată că în considerentele acesteia a fost analizat în primul rând motivul prev. de art.304 pct.5 pr.civ. concluzionându-se că instanța de apel nu a încălcat în nici un fel dreptul părților la un proces echitabil, în condițiile respectării dreptului la apărare, fără a se constata încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2 pr.civ. Ca atare, instanța de recurs a concluzionat că nu se impune casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, în condițiile art.312 alin.5 pr.civ. coroborat cu art.304 pct.5 din același cod.
Pe fondul cauzei, celelalte motive de casare sau de modificare invocate de către recurenți au fost analizate și respinse în bloc, situație în care nu se mai poate aplica art.318 teza II pr.civ. Instanța de recurs, a concluzionat că hotărârea atacată a reținut o stare de fapt conformă probelor administrate în cauză, nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii și are temei legal, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale în materia dedusă judecății (Legea 18/1991 rep. și Legea 169/1997).
De altfel, prin contestația în anulare formulată de către cei doi contestatori se reiterează motivele de recurs invocate anterior, cu privire la nelegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de apel, fiind practic "un recurs la recurs", instituție necunoscută și nereglementată de Codul d e procedură civilă. În plus, din însăși conținutul contestației în anulare nu rezultă care sunt motivele de casare sau de modificare prev. de art.304 pr.civ. pe care instanța de recurs nu le-a analizat în mod separat sau în bloc, pentru a fi incident art.318 teza II pr.civ.
Față de cele ce preced, contestația în anulare dedusă judecății este nefondată și în consecință urmează a fi respinsă ca atare, nefiind incident motivul prev. de art.318 teza II pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorii și, domiciliați în T, B-dul - - -.1,.16, județul H, împotriva deciziei civile nr.1712 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Tg-M, în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2009.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.
23.03.2009.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
