Anulare act. Decizia 2/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 2
Ședința publică din 5 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 2: Frunză Sanda
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier - -
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorii și, ambii domiciliați în municipiul R,- B, județul S, împotriva deciziei civile nr. 312 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns contestatoarea asistată de avocat, lipsă fiind contestatorul, intimații Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți,.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar a fost depusă delegație de reprezentare de către avocat pentru contestatorii recurenți și, precum și o serie de precizări. De asemenea, avocatul depune la dosar chitanța nr. 61 din 4 ianuarie 2010 în valoare de 10,00 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă contestației în anulare.
Se constată că la dosar au fost depuse o serie de precizări de către contestatorii recurenți și, al căror duplicat instanța îl înmânează intimatei.
Curtea, constatând contestația în anulare legal timbrată și în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru contestatorii recurenți, invocă ca temei al contestației în anulare dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă - care prevede - hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică. De asemenea, Curtea de Apel Suceavaa soluționat cauza în fond ca instanță de recurs fără să țină cont de Decizia dată în interesul legii nr. 32/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Având în vedere obiectul acțiunii, calea de atac era numai recursul, nu apel și recurs, faptul că Tribunalul Suceavaa soluționat acțiunea ca instanță de apel este greșită, după cum și Curtea de Apel a greșit soluționând cauza în fond ca instanță de recurs. Solicită admiterea contestației în anulare, punerea în discuție a căii de atac urmând a fi trimisă cauza la instanța competentă pentru a soluționa recursul în fond, cu cheltuieli de judecată.
Intimata solicită respingerea contestației în anulare, fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA,
Asupra contestației de față, constată:
Prin decizia civilă nr. 312/20.10.2009 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr-, a fost respins ca nefondat recursul declarat de intervenienții și împotriva deciziei civile nr. 131/17.03.2009 a Tribunalului Suceava, intimați fiind, și Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți.
Drept urmare, a fost menținută soluția de respingere a cererii de anulare a raportului de expertiză efectuat de ing. G în dosarul nr. 3253/2000 a Judecătoriei Rădăuți pentru lipsa calității procesuale active a Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți și de respingere ca nefondată a cererii de intervenție formulată de și.
Răspunzând motivelor de recurs formulate de intervenienți, pe care le- încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 1, 5 și 9 Cod procedură civilă, Curtea a reținut că:
- dosarul cauzei a fost soluționat în apel d e un complet legal constituit, cazul de incompatibilitate invocat nefiind dat, întrucât respectivul judecător a soluționat alte două cauze ce le priveau pe părți, fără să-și fi spus părerea asupra pricinii pendinte, în sensul dispozițiilor art. 27 pct. 7 Cod procedură civilă;
- nu pot fi reținute încălcări ale formelor de procedură constând în nelegale citare a moștenitorilor defunctului expert G, un atare incident fiind sancționat cu nulitatea relativă, astfel că, în sensul dispozițiilor art. 105 Cod procedură civilă, intervenienții nu au interes în a-l invoca;
- decizia recurată a fost dată cu respectarea deciziei nr. XV/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii, iar în lipsa unui recurs declarat de reclamantul din proces este, de asemenea, în discuție interesul intervenienților de a critica sub acest aspect hotărârea instanței de apel;
- prin lucrarea contestată, expertul a răspuns obiectivelor care nu implicau operațiuni sau verificări ale situației cadastrale a terenului în litigiu, iar concluziile acestuia se apreciază de instanță și în raport de specialitatea sa, încât împrejurarea că expertul avea specialitatea "agricultură" este nerelevantă în contextul dat.
Împotriva acestei decizii, intervenienții și au formulat contestație în anulare la data de 9 noiembrie 2009, înregistrată sub nr-.
În motivarea contestației au arătat, în esență, că unul din membrii completului de judecată din apel era incompatibil, întrucât le-a judecat și alte litigii purtate cu, astfel că cererea de recuzare a fost greșit respinsă; că instanțele de apel și de recurs nu au ținut cont de actele lor doveditoare a dreptului de proprietate pretins.
Prin "precizările" formulate la termenul de astăzi prin apărător ales, contestatorii au arătat că înțeleg să-și întemeieze cererea pe dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, întrucât, în raport de decizia nr. 32/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în interesul legii, Tribunalul avea a judeca un recurs, iar nu un apel, iar Curtea de Apel a greșit, de asemenea, soluționând recursul.
Contestația este nefondată.
În conformitate cu dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, când au fost date de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului.
Cum s-a arătat în precedent, critica privind greșita calificare de către Tribunal a căii de atac promovată nu a constituit motiv de recurs, iar în fața instanței de recurs nu s-a invocat excepția lipsei competenței materiale a instanței.
Prin urmare nu este îndeplinită în cauză condiția impusă de dispozițiile art. 317 alin. 1 teza finală, invocată de contestatori drept temei al cererii.
În ce privește decizia nr. 32/2008 a Înaltei Curți de Casație și justiție, aceasta nu-și găsește aplicarea în speță, reportul de expertiză topo a cărui anulare se solicită neputând fi asimilat actelor juridice producătoare de efecte patrimoniale.
, dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție "transferă" caracterul său patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși, care, astfel, poate fi evaluabil sau neevaluabil în bani, aspect de natură a atrage calificarea acțiunii, determinarea competenței instanței, alcătuirea completului de judecată, calificarea căii de atac.
Obiectul prezentului litigiu îl constituie însă anularea unui mijloc de probă administrat într-un proces real, imobiliar soluționat irevocabil, efectul imediat al acestuia nefiind unul patrimonial.
Așa fiind, Curtea, văzând și dispozițiile art. 320 Cod procedură civilă,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestație în anulare formulată de contestatorii și, ambii domiciliați în municipiul R,- B, județul S, împotriva deciziei civile nr. 312 din 20 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.Pl.
Tehnored.
2ex/20.01.2010
Președinte:Dumitraș DanielaJudecători:Dumitraș Daniela, Frunză Sanda, Plăcintă Dochița
