Anulare act. Decizia 203/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMANIA

CURTEA DE APEL

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie

Decizia Nr. 203/ Dosar Nr-

Ședința publică din 8 iulie 2008

PREȘEDINTE: Dorina Rizea JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel

- - JUDECĂTOR 3: Roxana Trif

- - judecător

- - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta - - -. împotriva deciziei civile nr. 10/Ap din 21 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 24 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

In vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 1 iulie 2008 și apoi pentru astăzi, 8 iulie 2008.

CURTEA

Asupra recursului civil de față.

Constată că prin sentința civilă nr. 718/20.04.2004 Judecătoria -. Gar espins acțiunea civilă intentată de către reclamanta "", împotriva pârâților, Primăria Mun. -. G, Consiliul Județean C și "Gospodăria Comunală" -. G și a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 3.000 lei ( 30.000.000 ROL ) cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 10/21.02.2008 Tribunalul Covasnaa respins apelul declarat împotriva sentinței pronunțate de prima instanță.

Prin încheierea Camerei de Consiliu din 24.04.2008 a fost admisă cererea de îndreptare a erorii materiale a deciziei, în ceea ce privește mențiunea de la pagina 5 alin. 1 din considerentele acesteia.

Împotriva deciziei și a încheierii de îndreptare a erorii materiale a formulat recurs reclamanta -. G întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă și art. 3041Cod procedură civilă.

Criticile îndreptate împotriva deciziei se referă la faptul că instanța a făcut o interpretare și aplicare greșită a legii în sensul că s-au interpretat greșit dispozițiile art. 803 Cod civil, dispoziția testamentară fiind nulă de drept întrucât cuprinde o substituție vulgară, permisă de lege și nu o substituție fideicomisară.

Interpretând greșit actul dedus judecății instanța a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic ala actului în sensul că a considerat, în primul rând că reclamanta a formulat un capăt de cerere vizând nulitatea substituției vulgare și nu a substituției fideicomisare, precizarea fiind făcută numai în cuprinsul apelului, iar în al doilea rând substituția testamentară fideicomisară a fost considerată una vulgară, ignorându-se voința testatoarei de a însărcina eredele instituit de a conserva și a remite la oat reia persoană bunurile.

De asemenea se susține că hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii pentru că se susține că testamentul este valabil, după ce se acceptă traducerea făcută de traducătorul autorizat, se reține că reclamanta - recurentă nu a invocat în apel substituția fideicomisară și se menține soluția primei instanțe în sensul că titlul reclamantei provine dintr-o naționalizare fiind mai slab decât titlul pârâtei care provine de la antecesorii săi.

În ceea ce privește încheierea de îndreptare a erorii materiale recurenta consideră că aceasta a fost făcută eronat pentru că se referă la traducerea făcută de și nu la cea acceptată de către toate părțile realizată de.

Intimata a depus întâmpinare solicitând respingerea recursurilor, instanța constatând că aceasta este depusă tardiv și luând-o în considerare doar ca și concluzii scrise.

Examinând recursurile, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acestea sunt nefondate.

Reclamanta-recurentă a introdus două cereri de chemare în judecată, conexate, în care capătul principal de cerere, de soluționarea căruia depind toate celelalte, se referă la nulitatea dispoziției testamentare prin care testatoarea a înțeles să transmită moștenirea către succesorii săi.

Problema în discuție este, așa cum arată în criticile sale și recurenta, interpretarea acestei dispoziții testamentare, dacă ea reprezintă o substituție vulgară, permisă de lege sau o substituție fideicomisară. Interpretarea trebuie făcută de către instanță, în funcție de traducerea testamentului care este redactat în limba maghiară.

O primă traducere a acestui testament a fost realizată de către notarul public, în baza sa eliberându-se certificatul de moștenitor. La dosarul cauzei au mai fost depuse încă două traduceri efectuate de traducători autorizați.

Examinând aceste înscrisuri curtea constată că instanțele anterioare nu au interpretat greșit actul juridic dedus judecății și nici nu au făcut o greșită interpretare și aplicare a legii.

Potrivit art. 803 Cod civil, raportat la art. 804, substituțiile sunt interzise de lege în măsura în care eredele este obligat să conserve bunurile pentru a le remite unei a treia persoane, cu excepția cazurilor în care terțul este chemat să preia moștenirea atunci când eredele nominalizat inițial nu vrea să primească sau nu poate să primească.

Din redactarea testamentului, în oricare dintre traducerile depuse la dosar, reiese că testatoarea a dorit să se asigure că averea sa va trece la persoanele pe care ea le dorește, indiferent de momentul decesului său și, mai ales indiferent de decesul sau predecesul persoanelor pe care le-a instituit ca legatare.

Contrar susținerilor recurentei testamentul nu cuprinde o substituție fideicomisară ci o substituție vulgară, cu două dispoziții de legatari cu titlu universal, ce ar veni la moștenire unul în locul altuia, respectiv soțul și fiica vitregă și cu legate particulare în cazul extrem în care nici unul dintre legatarii universali nu ar mai fi în viață la data decesului testatoarei. Această succesiune în timp a legatarilor și voința testatoarei reies din interpretarea dispozițiilor testamentare, mai ales din clauza ce urmează celei în discuție, și care nu a fost contestată de nici una dintre părți, și care spune că: " pentru cazul în care, în momentul decesului meu nici soțul meu și nici fiica mea vitregă nu sunt în viață dispun în felul următor."

Traducerea invocată de recurentă ca fiind singura corectă nu este o traducere integrală a testamentului și este contrazisă de cele două traduceri anterioare, dintre care una este realizată de către notar, persoană cunoscătoare a termenilor juridici aplicabili în speță.

Critica recurentei privind invocarea numai în apel a substituției fideicomisare nu este reală pentru că instanța de apel nu a respins această cerere, cum ar fi fost legal dacă ar fi fost reținută, ca fiind contrară dispozițiilor 294 Cod procedură civilă, ci a analizat incidența celor două feluri de substituții, respectiv existența uneia sau a alteia.

În ceea ce privește motivele contradictorii trebuie reținut că simplul fapt al depunerii la dosar a înscrisului ce cuprinde ultima traducere, de care se prevalează recurenta, nu înseamnă că instanța este datoare să îmbrățișeze această traducere și să pronunțe soluția dorită de aceasta și ca urmare a acestui fapt este firească menținerea raționamentului primei instanțe.

Pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul împotriva deciziei va fi respins.

În ceea ce privește recursul declarat împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale curtea constată că criticile dezvoltate de recurentă nu se referă la existența unei neconcordanțe între textul real al testamentului, citat în cuprinsul considerentelor, și cel reținut prin încheiere de către instanță, ci face referire la faptul că instanța nu s-a raportat la acest text ci la o altă traducere. În aceste condiții, fiind vorba de raționamentul instanței contestat prin motivarea recursului acesta nu poate fi primit.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, pentru că recurenta a căzut în pretenții va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de - - -. împotriva deciziei civile nr. 10/A/21.02.2008 și a încheierii Camerei de Consiliu din 24.04.2008 pentru îndreptarea deciziei sus-menționate, pronunțate de Tribunalul Covasna în dosarul civil nr-.

Obligă recurenta să plătească intimatei suma de 3.000 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică din 8 iulie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Pt. - -, - - - -

în concediu de odihnă,

Semnează vicepreședintele instanței

Grefier,

- -

Red. - 28.07.2008

Dact. - 29.07.2008

2 ex.

Președinte:Dorina Rizea
Judecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Trif

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 203/2008. Curtea de Apel Brasov