Anulare act. Decizia 205/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 205/

Ședința publică de la 26 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anica Ioan

JUDECĂTOR 2: Luminita Solea

JUDECĂTOR 3: Simona Bacsin

Grefier - - -

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamanta, cu domiciliul în B,- împotriva deciziei civile nr.231/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila,în contradictoriu cu intimații, având ca obiect anulare act.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18 martie 2009 și s-au consemnat în încheierea din acea zi,când,instanța având nevoie de timp pentru deliberare,a amânat pronunțarea cauzei la data de 23 martie 2009 și apoi pentru astăzi 26 martie 2009,când a pronunțat prezenta.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 2939 din 14 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Brăila în cauza ce formează obiectul dosarului nr-, a admis acțiunea formulată de reclamanta - pârâtă, împotriva pârâților - reclamanți și și în consecință, a constatat nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor nr. 253/1965 și 871/1971, eliberate de notariatul de Stat B și a Certificatului de moștenitor nr. 159/1998 eliberat de Biroul Notarului Public, cu privire la suprafața de teren aferentă imobilului din masa succesorală; a respins cererea reconvențională disjunsă, formulată de pârâții - reclamanți și împotriva reclamantei pârâte ca nefondată; în baza art. 274 Cod de procedură civilă a obligat pârâții - reclamanți și, în solidar să plătească reclamantei - pârâte suma de 836 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxe de timbru, taxe legalizare și onorariu avocat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și temei de drept.

Prin cererea disjunsă din dosarul nr. 7398/2005 formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții și, aceasta a solicitat partajul succesoral privind imobilul din B,-.

Prin cererea completatoare disjunsă s-a solicitat constatarea nulității absolute pentru fraudă la lege a următoarelor acte: actul dotal din 29.12.1906 privind dota lăsată de fiicei sale - pentru suprafața de 30 de stânjeni pătrați echivalentul a 120 mp, din suprafața totală de 400 mp. a imobilului situat în B,-, act autentificat prin procesul verbal nr. 850/30.12.1906 - capăt de cerere la care s-a renunțat la data de 15.11.2006, conform precizărilor depuse la dosar); certificatul de moștenitor nr. 253/1965 eliberat de Notariatul de Stat B privind succesiunea defunctei; certificatul de moștenitor nr. 806/1971, supliment pentru completarea masei succesorale de pe urma defunctei; certificatul de moștenitor nr. 159/1998 eliberat de Biroul Notarial privind succesiunea defuncților și, autorii pârâților și.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut că certificatele de moștenitor nr. 491/1968 și 1343/1982 au fost corect întocmite în baza procesului verbal din data de 14.11.1947 de către Administrația Financiară prin care s-a constatat atât masa succesorală cât și întinderea cotelor moștenitorilor defunctei -.

În ce privește certificatele de moștenitor nr. 253/1965 și 871/1971, acestea se completează reciproc și au o singură mențiune cu privire la modul de dobândire a imobilului de către, fără a se menționa vreun act de moștenire;din descrierea imobilului rezultă că are suprafața de 260 mp, nu se precizează o cotă indiviză și nici cui aparține restul din suprafața totală de 400 mp.

Instanța a constatat că aceste certificate sunt lovite de nulitate absolută întrucât părțile au folosit aceste acte pentru eludarea dispozițiilor legii și fraudarea intereselor altora, dar numai în parte, pentru suprafața de teren aferentă imobilului, moștenită de și de la defuncta -, respectiv pentru 60 mp din terenul aferent imobilului.

Cu privire la certificatul de moștenitor nr. 159/1998, instanța a constatat că acesta este lovit de aceeași nulitate absolută parțială, întrucât a fost eliberat în baza certificatelor de moștenitor nr. 253/1965 și 871/1971.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal și, solicitând respingerea cererii reclamantei și admiterea cererii reconvenționale, pentru următoarele motive:

1. Este greșit raționamentul instanței de fond pe baza căruia a considerat că procesul - verbal de impunere întocmit de Administrația Financiară la data de 14.11.1947 are forță probantă mai mare decât actul dotal din 29.12.1906 cu testament olograf înscris pe el de către - pentru, deoarece nu există nici o dovadă din care să rezulte că delegatul autorității publice care a întocmit acest act a luat legătura cu sau că aceasta ar fi participat la furnizarea datelor pentru întocmirea procesului verbal; nu există dovada comunicării procesului verbal către; datele prezentate delegatului administrației financiare sunt trunchiate deoarece nu s-a menționat actul dotal din 1906;

Consideră că procesul verbal din 14.11.1947 descrie eronat averea lăsată de - ca fiind de 1/3 din terenul în suprafață de 400 mp. lăsată moștenire de părinții predecedați și nu cum era în realitate de 1/3 din terenul în suprafață de 280 moștenită de la părinți, plus suprafața de 120 mp primită prin act dotal care nu a fost contestat de pârâți;

Apelanții au susținut că potrivit dispozițiilor legale și actului dotal existent și necontestat, terenul lăsat moștenire de - în anul 1947, nu era în suprafață de 133 mp (adică 1/3 din 400 mp) cum se arată în procesul-verbal, ci în suprafață de 213 mp;

Suprafața de 260 mp reprezintă suprafața reală de teren cuvenită lui prin moștenire legală de la părinți - 93 mp (280/3) și prin moștenire legală și testamentară de la sora sa - - 166 mp, în total 259 mp.

2. Actul dotal din anul 1906 face pe deplin dovada și nu a fost contestat de părți;

3. Existența testamentului olograf din anul 1906 scris de - - nu a fost contestat de către reclamantă;

4. Certificatele nr. 283/1965 și nr. 159/1998 nu au fost obținute prin eludarea legii și fraudarea intereselor reclamantei ci în conformitate cu dispozițiile legale și cu mențiunile cuprinse în actul dotal autentificat la 30.12.1906;

5. Cei care au eludat legea în frauda intereselor altor persoane au fost ascendenții lui, prin omiterea actului dotal cu testament, folosind procesul verbal din 1947 la eliberarea certificatelor de moștenitor nr. 491/1968 și 1543/1982.

În opinia apelanților se impune a se constata nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor nr. 491/1968 și nr. 1543/1982 eliberate de pe urma defunctului și în baza procesului verbal din 14.11.1947.

În subsidiar, apelanții au solicitat în eventualitatea menținerii hotărârii cu privire la nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor, să se observe că greșit s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 804/1971, indicat eronat în hotărâre sub nr. 871, supliment la certificatul de moștenitor nr. 253/1965; completarea masei prin acest certificat nu se referă la teren imobiliar ci vizează numai locul de veci; în partea finală a hotărârii se constată greșit nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor nr. 253/1965; 871/1971( real 804) și nr. 159/1998, cu privire la suprafața de teren aferentă imobilului din masa succesorală; este greșit să se facă referire la întreaga suprafață de teren aferentă imobilului apelanților deoarece din considerente rezultă că nulitatea se referă numai la suprafața de 60 mp.

Apelul nu este motivat în drept.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate.

Intimata a susținut că motivele invocate de apelanți, sub toate aspectele, sunt neîntemeiate.

În esență, intimata a motivat că susținerile apelanților nu pot fi primite deoarece întregul imobil succesoral situat în B,- (construcții și teren în suprafață totală de 400 mp) este stăpânit în indiviziune, toți comoștenitorii deținând cote părți ideale din dreptul de proprietate asupra imobilului succesoral și nu părți din imobil determinate în materialitatea lor.

Numai prin frauda la lege li s-a putut conferi apelanților exclusivitatea unei părți din succesiune fără să existe vreun partaj voluntar sau judiciar.

În certificatele de moștenitor pe care le invocă intimata deține o cotă ideală de din succesiune și se face mențiunea că restul de aparține autorilor apelanților, aceștia nefiind în nici un mod prejudiciați.

În temeiul art. 295 alin. 2 Cod de procedură civilă instanța de apel a încuviințat completarea probelor administrate la prima instanță, cu înscrisuri și interogatoriu solicitate de apelanți.

Prin Decizia civilă nr. 33 din 13 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, s-a admis ca fondat apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 2939 din 14 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr- și în consecință s-a desființat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Brăila.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta.

Prin Decizia civilă nr. 354/R/4 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL GALAȚI în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de împotriva deciziei civile nr. 33 din 13 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, s-a casat decizia și s-a trimis cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.

În rejudecare, după casare, apelul a fost înregistrat sub nr- și s-a administrat proba cu interogatoriul luat intimatei, la cererea apelanților.

Tribunalul, examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma motivelor invocate de apelanți, a apărărilor formulate de intimată, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, a constatat următoarele:

În fapt:

Cererile deduse judecății în fond au fost disjunse din dosarul nr. 7398/2005 al Judecătoriei Brăila, înregistrându-se la această instanță sub nr-.

Potrivit precizărilor făcute atât prin cererea depusă la dosarul cauzei (filele112 - 114) cât și prin concluziile scrise (filele 180 - 190 dosar fond), reclamanta a solicitat:

1. constatarea nulității absolute parțiale a Certificatelor de moștenitor nr.:

a) 253/19.08.1965 eliberat de Notariatul Raion B în dosarul succesoral nr. 253/1965 privind succesiunea defunctei,în sensul de a se înlătura în totalitate mențiunile de la Pct. II. Masa succesorală, lit. b) imobile, constatând că masa succesorală o reprezintă cota de 6/12 din imobilul situat în B,-, compus din totalitatea sa, teren de construcție în suprafață de 400 mp și construcțiile din paiantă acoperite cu carton având 8 încăperi, dobândit astfel: 4/12 prin moștenire legală de la tatăl său decedat în anul 1980 și 2/12 ca moștenitoare a surorii sale -, decedată la 21 februarie 1947 - conform actului de stăpânire nr. 1090/6 noiembrie 1872, procesul verbal de impunere a averii succesorale din 12XI.1947. act administrativ cu caracter jurisdicțional și extrasului din registrul de stare civilă pentru morți pe anul 1947" Restul de 6/12 parte din averea de mai sus o reprezintă proprietatea moștenitorilor lui -, conform procesului - verbal din 12.XI. 1947.

b) 159/7 octombrie 1998 eliberat de BNP în dosarele succesorale nr. 211/1998 și 212/1998 privind succesiunea defuncților și, decedați la 5.11.1992, respectiv 24.03.1995,în sensul de a se înlătura în totalitate mențiunile de la pct. II. De pe urma defunctei, pct. 1, Masa succesorală, lit. B) imobile, constatând că masa succesorală reprezintă cota de 6/12 din imobilul situat în B,- compus din totalitatea teren de construcție în suprafață de 400 mp. și construcțiile din paiantă acoperite cu carton având 8 încăperi, dobândită prin certificatul de moștenitor nr. 253/19 august 1965 eliberat de Notariatul de Stat al raionului B în dosarul nr. 253/1965privind succesiunea defunctei.Restul de 6/12 parte din averea de mai sus o reprezintă proprietatea moștenitorilor lui - conform procesului verbal din 12.XI.1947.

Conform precizărilor, reclamanta a renunțat la capătul de cerere privindconstatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 804/12.10.1971 suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 253/19.08.1965.

Pârâții - reclamanți din cererea reconvențională și-au precizat obiectul (filele 128-129 fond), în sensul căau solicitat anularea Certificatului de moștenitor nr. 491/1968 privind succesiunea defunctului prin care s-a constatat că masa succesorală se compune din cota de 3/12 din imobilul situat în- format din teren în suprafață de 400 mp și construcții, având ca moștenitori pe și cu o cotă de 3/4 și a Certificatului de moștenitor nr. 1545/1982 privind succesiunea defunctei privind același imobil.

În rejudecarea apelului după casare, apelanții au depus note scrise iar intimata a formulat precizări.

Reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a Certificatelor de moștenitor nr. 253/1965, 159/1998 și 804/1971 pentru fraudă la lege, considerând că autoarea pârâților apelanți și ulterior aceștia, s-au folosit în mod fraudulos de actul dotal din data de 29.12.1906 pe care este înscris un testament olograf de către - () și datat 24.10.1946,în favoarea lui, sora sa geamănă.

Frauda ar fi constat în faptul că acest testament nu a fost acceptat în termen de către beneficiara lui.

În cuprinsul întâmpinării la motivele de apel intimata și-a precizat poziția față de acest testament, susținând că nu este valid deoarece nu există dovada că acesta ar fi fost scris, datat și semnat de -.

La interogatoriul luat la cererea apelanților, întrebarea nr. 6 (fila 29), intimata a fost de acord ca suprafața de teren de 60 mp aflată în discuție, să fie împărțită, în mod egal, între părți, urmând ca pe viitor, cota de drept să corespundă suprafeței de 170 mp și nu de 140 mp cu care este înregistrată în prezent intimata la Administrația Financiară.

Intimata a precizat că dorește ca în procesul de partaj imobilele să aibă intrare separată.

Tot la interogatoriul luat în ședința publică din 19.11.2008, intimata și-a retras susținerea cu privire la cele afirmate în întâmpinare, arătând că nu cunoaște scrisul și semnătura din cuprinsul acestui testament.

În aceste condiții, susținerea referitoare la faptul că testamentul nu a fost acceptat în termen de către beneficiara sa este lipsită de suport probator și nu a putut fi primită.

Din probele administrate în cauză rezultă că apelanții au plătit impozit din anul 1950 pentru teren în suprafață de 260 mp în care este inclusă și suprafața de teren dobândită prin testament, din suprafața indiviză de 400 mp.

Apelanții au solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor nr. 491/1968 și nr. 1543/1982 pentru fraudă la lege întrucât au fost obținute prin folosirea unui proces-verbal din data de 14.11.1947 încheiat de organele Administrației Financiare pentru stabilirea taxelor succesorale și nu cu prilejul dezbaterii succesiunii lui -, care cuprinde erori și nu face referire la actul dotal din 29.12.1906.

Suprafața în litigiu este de 60 mp indiviză din suprafața totală de 400 mp așa cum s-a reținut și de către instanța de fond.

Această suprafață este inclusă în masa succesorală menționată în certificatele de moștenitor nr. 253/1965 și 159/1998, pentru care atât apelanții cât și autorii lor, și - au plătit impozit.

Având în vedere că părțile au căzut de acord cu privire la suprafața de 60 mp teren în litigiu ce face obiectul cererii reconvenționale, precum și erorile strecurate în sentința apelată cu privire la numărul certificatelor de moștenitor a căror anulare s-a cerut, precum și faptul că în dispozitivul sentinței atacate nu sunt precizate drepturile părților după constatarea nulității certificatelor de moștenitor, Tribunalul constată că apelul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 2939 din 14 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr- este fondat, urmând să îl admită în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod de procedură civilă.

Având în vedere și considerentele deciziei de casare în care se arată că instanța de apel poate suplini eventualele lacune și inadvertențe din sentința de fond, prin decizia civilă nr.231/10.12.2008 Tribunalul a schimbat în parte sentința și în rejudecare, a admis acțiunea principală și cererea reconvențională disjunsă formulată de pârâții reclamanți și împotriva reclamantei.

A constatat nulitatea absolută parțială a certificatelor de moștenitor nr. 253/1965 eliberat de Notariatul de Stat B; nr. 159/1998 eliberat de; nr. 491/1968 și nr. 1543/1982 eliberate de Notariatul de Stat B cu privire la suprafețele de teren aferente imobilelor din masa succesorală.

A constatat că suprafața de teren în indiviziune cuvenită pârâților reclamanți și este de 230 mp, din suprafața indiviză de 400 mp, iar suprafața de teren cuvenită pârâtei intimate este de 170 mp, indiviză din suprafața de teren de 400 mp.

A constatat că masa succesorală cuprinsă în certificatul de moștenitor nr. 253/1965 este compusă din teren în suprafață de 230 mp, indiviz din suprafața de 400 mp și o casă de locuit construită din paiantă, acoperită cu carton, având 4 încăperi, dobândită prin moștenire de la - și.

A constatat că în certificatul de moștenitor nr. 159/1998 la cap. II, subcapitolul B, alin. 1, masa succesorală se compune din teren în suprafață de 230 mp, indiviz din suprafața de 400 mp și o casă de locuit construită din paiantă, acoperită cu carton, având 4 încăperi, dobândită prin moștenire de la.

A mai constatat că în certificatul de moștenitor nr. 491/1968 și în certificatul de moștenitor nr. 1543/1982, masa succesorală este compusă din teren în suprafață de 85 mp, indiviz din suprafața totală de 400 mp și casă de locuit din paiantă acoperită cu carton având două încăperi, dobândite prin moștenire de la și.

De asemenea,a constatat că reclamanta a renunțat la cererea de anulare a certificatului de moștenitor 804/1971 (trecut eronat în sentință sub nr. 871/1971) eliberat de Notariatul de Stat

În conformitate cu dispozițiile art. 276 Cod de procedură civilă a obligat pe intimată la plata sumei de 668 lei reprezentând din cheltuielile de judecată către apelanți.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta pe care l-a întemeiat pe dispoz. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă,în raport de art.859,758,1169 și 1914 Cod civil, ale art.700 civ. ale art. 5 corob. cu art.1190 Cod civil, ale art.20 și 25 din 40/1953 și art.88 din Lg.36/1995 precum și în referire la art. 246 și art.281 Cod procedură civilă, solicitând admiterea acestuia și îndreptarea erorii materiale strecurate in dispozitivul sentinței civile nr. 2939/14.05.2007 în sensul admiterii cererii în constatarea nulității absolute parțiale și a certificatului nr. 804/1971 și în rejudecare să se respingă apelul pârâților.

În motivarea recursului reclamanta a susținut că a contestat însăși conținutul mențiunii olografe pe înscrisul actului dotal și nu numai faptul că testamentul olograf ar fi scris,semnat și datat de către -.

Contestarea lui a fost determinată de împrejurările îndoielnice în care s-a produs și de cum s-a încercat valorificarea lui direct în procesul de partaj,a faptului că deși imobilul este stăpânit faptic în indiviziune într-un mod paritar și nu a existat niciodată vreo referire în ultimii 63 de ani, care să dea dreptul pârâților la imobilul succesoral.

Faptul că reclamanta nu a putut recunoaște scrisul sau semnătura a fost interpretat ca o retractare a contestației și implicit ca o recunoaștere actului respectiv.

Deși erau obligați,potrivit art.1169 Cod civil, să-și dovedească susținerile pârâții au renunțat la proba cu expertiză grafologică a mențiunii olografe.

De asemenea,conform art. 172 alin.2 Cod procedură civilă și art.174 Cod procedură civilă, pârâții trebuiau să depună la dosar originalul acelui înscris a cărui copie era alterată și conținutul vizibil modificat.

În aceste condiții în care nu s-a administrat nici o probă privind existența unui testament olograf pe actul dotal,respectiv faptul că acea mențiune este redactată în tot conținutul ei,semnată și datată de către - astfel cum dispune art. 859 Cod civil, corob.cu art. 1169 Cod civil, soluția instanței de apel este greșită.

A mai susținut recurenta că în cele trei certificate de moștenitor nu apare nici o mențiune privind moștenirea testamentară ci numai cea legală deși testamentul nu poate fi invocat decât în cadrul procedurii succesorale notariale sau judiciare și nu ulterior în cadrul împărțelii judiciare.

Recursul formulat este nefondat.

Pornind de la situația de fapt reținută de către instanțele anterioare și asupra căreia instanța de recurs nu este competentă să mai revină, urmează a fi verificată decizia de apel doar sub aspectul încălcării sau nu a dispozițiilor legale invocate de către recurentă.

Potrivit art. 1169 Cod civil, C ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.

Așadar, reclamantei îi revenea sarcina să dovedească susținerea sa cu privire la scrisul, data și semnătura olografă de pe actul dotal și nicidecum pârâților. Faptul că totuși pârâții au solicitat verificarea de scripte și că ulterior au renunțat la această probă nu atrage nelegalitatea soluției, pe de o parte pentru că reclamanta trebuia să facă dovada afirmațiilor sale,iar pe de altă parte renunțarea la proba solicitată a fost determinată de răspunsurile la interogatoriu ale reclamantei și de convenția părților de a se împărți suprafața de teren în discuție,de 60m.p., astfel încât reclamanta să primească 170. în loc de 140., reclamanta fiind de acord.

În aceste condiții în care deși testamentul olograf nu a fost anulat fiind conform dispoz. art.859 Cod civil, el a rămas fără efecte ca urmare a convenției părților din apel.

În raport de această situație nu se mai justifică critica reclamantei privind contestarea înscrisului olograf.

Art. 768 cod civil și art.1914 Cod civil,invocate în motivele de recurs nu au legătură cu cauza de față, deoarece se referă la raportul donațiilor,raport care se face în cadrul procesului de partaj sau printr-o acțiune distinctă,or instanța în cauza de față nu a fost sesizată și cu o astfel de cerere.

Nici critica privind disp.art.700 Cod civil,care se referă la termenul legal de 6 luni de acceptare a succesiunii nu este fondată pentru că,în concret recurenta dorește o reexaminare a situației de fapt privind acceptarea succesiunii de către pârâți,reecaminare ce nu poate face obiectul recursului.

Recurenta a mai invocat încălcarea dispoz. 40/1953 și ale Legii 36/1995 potrivit cărora instanța de judecată ar fi trebuit să dispună trimiterea hotărârii judecătorești, rămasă definitivă și irevocabilă, notarului pentru eliberarea unui nou certificat și nu să procedeze la remedierea certificatului în întregul său.

Critica este prematură și neîntemeiată deoarece hotărârea nu a rămas definitivă și irevocabilă fiind atacată cu apel și recurs iar pe de altă parte instanța nu a procedat la remedierea certificatelor de moștenitor în întregul lor ci doar a constatat nulitatea parțială a acestora.

Cu privire la anularea certificatului de moștenitor nr. 804 /1971 ( trecut greșit în sentință cu nr. 871/1971) în mod corect s-a corectat această eroare prin dispozitivul deciziei de apel și tot corect s-a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea acestui capăt de cerere. Chiar dacă inițial a renunțat apărătorul reclamantei,în apel prin răspunsul la interogatoriu aceasta a confirmat renunțarea.

Pentru toate aceste considerente Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE, ca nefondat, recursul civil declarat de reclamanta, cu domiciliul în B,- împotriva deciziei civile nr.231/10.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila,în contradictoriu cu intimații, având ca obiect anulare act.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

: - -/24.04.2009

: /30.034.2009

2 ex.

FOND:

APEL: -

Președinte:Anica Ioan
Judecători:Anica Ioan, Luminita Solea, Simona Bacsin

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 205/2009. Curtea de Apel Galati