Anulare act. Decizia 222/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.222/R/2009
Ședința publică din 5 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTORI: Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.619 din 12 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe intimatul pârât Statul Român prin Consiliul Local C-N, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni, iar la a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentanta recurentului reclamant, din Baroul Cluj cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind părțile din proces.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind excepții de ridicat, cereri prealabile și în probațiune de formulat, instanța constată prezentul recurs în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea acestuia.
Reprezentanta recurentului reclamant susține recursul așa cum este formulat, solicită admiterea lui în baza art.304 pct.9 pr. civ. raportat la art.312 alin.5 pr. civ. casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Arată că în mod greșit s-a admis excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, interesul în promovarea acțiunii de către reclamant există, conform prevederilor art. 2 din Legea nr.10/2001, prin care a solicitat să fie constatată nulitatea donației prin hotărâre judecătorească, întrucât nu sunt îndeplinite prevederile art.814 civ.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1633/18.02.2008 pronunțată în dosarul nr- de către Judecătoria Cluj -N, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată din oficiu, si în consecință, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul, împotriva pârâtului Statul R prin Consiliul Local al Municipiului C-N, având ca obiect, constatarea nulității relative (calificată de instanță) a actului intitulat "Declarație", autentificat sub nr. 44 din 09.01.1950, dată de antecesorul reclamantului, numitul.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a apreciat că în speță, este vorba de o nulitate relativă a unui act juridic de donație, si în baza art. 9 si art. 3 din Decretul nr.167/1958, a admis excepția de prescripție a dreptului la acțiune, invocată din oficiu, și prin urmare a respins acțiunea ca prescrisă.
Aceasta, deoarece după 22 decembrie 1989, încetat motivul de nulitate invocat de reclamant în acțiune, și anume violența autorităților de stat comuniste, reclamantul trebuind sa introducă acțiunea în termenul de 3 ani, după încetarea violenței, respectiv până la data de 22 decembrie 1992, termenul de 20.06.2007 la care reclamantul a introdus prezenta acțiune, depășind cu mult termenul de prescripție de 3 ani.
Urmare admiterii excepției prescripției dreptului la acțiune, instanța de fond nu a mai analizat excepțiile invocate de pârât, considerând de prisos acest lucru.
Prin decizia civilă nr. 619 din 12.11.2008 a Tribunalului Cluj a fost admisă excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii și, în consecință, fost admis în parte apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1633 din 18.02.2008 pronunțate în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost schimbată în sensul respingerii acțiunii civile formulată de reclamantul împotriva pârâtului Statul prin Consiliul local al municipiului C-N, ca lipsită de interes.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că instanța de fond a fost investită cu acțiunea în constatarea nulității absolute a actului de donație, nulitate absolută determinată de lipsa intenției de a gratifica și lipsa cauzei licite, astfel cum s-a precizat prin scriptul intitulat "răspuns la întâmpinare" depus în fața instanței de fond.
În aceste condiții în mod greșit a fost admisă de către instanța de fond excepția prescripției dreptului la acțiune, acțiunea în constatarea nulității absolute a unui act fiind o acțiune imprescriptibilă conform art.2 din Decretul nr.167/1958.
În ceea ce privește excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea acțiunii, tribunalul reținut următoarele:
Singura justificare a reclamantului în promovarea acțiunii, justificare care rezultă și din actele depuse în dosarul de apel, respectiv notificările formulate în temeiul Legii nr.10/2001 cu privire la imobilul situat în C-N, P-ța - nr.10, este aceea că reclamantul dorește ca în urma constatării nulității donației făcute de către antecesorul reclamantului prin actul autentic din 09 ianuarie 1950, să obțină, prevalându-se de dispozițiile Legii speciale nr.10/2001 măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent pentru imobilul și bunurile mobile menționate în actul de donație.
Conform dispozițiilor art.2 al.1 lit. din Legea nr.10/2001 modificată, sunt considerate imobile preluate în mod abuziv, imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului nr.410/1948 a Decretului nr.478/1954 și altele asemenea, neîncheiate în formă autentică, precum și imobilele donate statului sau altor persoane juridice încheiate în forma autentică prevăzută de art.813 Cod civil, în acest din urmă caz dacă s-a admis acțiunea în anulare sau în constatarea nulității donației printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
În situația dedusă judecății, deși s-au făcut demersuri în acest sens, nu s-a făcut dovada existenței unui act de acceptare a donației de către Statul Român, act încheiat în forma autentică prevăzută de art.813 Cod civil, fiind deci vorba despre o donație care nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.813 Cod civil. Având în vedere lipsa actului de acceptare a donației, în forma prevăzută de lege, conform art.814 civ. donațiunea nu produce nici un efect și nu îl obligă pe donator decât din ziua în care a fost acceptată, acceptarea putând fi făcută mai înainte de moartea celui ce dăruiește. Donația are efect numai din ziua în care este comunicat donatorului actul de acceptare.
În aceste condiții, conform dispozițiilor Legii nr.10/2001 menționate mai sus, nu este necesar să se constate nulitatea actului de donație pentru ca persoanele îndreptățite în temeiul acestei legi să beneficieze de măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal reclamantul, solicitând casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului, întemeiat pe disp. art.304 pct.8, 9 și 312 alin.5 Cod proc.civ. recurentul a arătat următoarele:
Instanța de apel a făcut o aplicare greșită a disp. art.297 alin.1 Cod proc.civ. întrucât invocat și a soluționat excepția lipsei de interes în apelul declarat împotriva unei hotărâri prin care instanța de fond a respins acțiunea tot pe excepție. Instanța de apel, raportat la disp. art.297 alin.1 Cod proc.civ. trebuia să desființeze hotărârea atacată și să trimită cauza spre rejudecare la instanța de fond, cu eventuale indicații privind stabilirea existenței interesului în promovarea acțiunii.
Urmare încălcării disp. art.297 alin.1 Cod proc.civ. acest motiv de recurs se încadrează în disp. art.304 pct.9 și 312 alin.5 Cod proc.civ. care impun casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Aceeași instanță admis în mod greșit excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, ca urmare a greșitei calificări a cererii și a actelor deduse judecății, precum și ca urmare a greșitei aplicări a legii, motive de recurs prev. de art.304 pct.8 și 9 Cod proc.civ. Aceasta pentru că, instanța de apel, deși considerat că ne aflăm în situația unui act încheiat în forma prevăzută de art. 813.civil, apreciat, în final, că nu este necesar a se constata neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege la întocmirea actului de donație, întrucât Legea nr.10/2001 nu impune acest lucru. Or, disp. art.2 lit.c din Legea nr.10/2001, impun ca instanța să constate nulitatea donației prin hotărâre judecătorească și nu să respingă acțiunea ca lipsită de interes.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea apreciază recursul nefondat și, în consecință, în baza art.312 alin.1 Cod proc.civ. urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Prima instanță a soluționat cauza prin admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune.
Instanța de apel a apreciat că instanța de fond reținut în mod greșit această excepție, schimbat hotărârea în sensul că a admis excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii și, în consecință, a respins acțiunea pe această excepție.
În această situație, judecării apelului tot pe excepție și nu pe fondul cauzei, raportat la disp.art.297 Cod proc.civ. nu se impune trimiterea apelului spre rejudecare la instanța de fond. Această soluție s-ar fi impus doar în situația în care instanța de apel ar fi soluționat cauza pe fond și nu pe excepție.
În ce privește excepția reținută de instanța de apel, curtea apreciază că soluția este legală, pentru următoarele motive:
Art.2 din Legea nr.10/2001 prevede că "sunt considerate imobile preluate abuziv, imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului nr.410/1948, Decretului nr.478/1954 și alte asemenea, neîncheiate în formă autentică, precum și imobilele donate statului sau altor persoane juridice, încheiate în formă autentică prev.de art.813 civil, în acest din urmă caz, dacă s- admis acțiunea în anulare sau în constatarea nulității donației printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă".
Din conținutul acestui text de lege rezultă că este necesară o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă de constatare nulității donației, doar în cazul în care aceasta a fost încheiată în forma prev. de art.813 civil. Cum, în speță, nu s- făcut dovada încheierii donației în condițiile art.813 civil și având în vedere lipsa actului de acceptare a donației în forma prev.de art.814 civil, reclamantul nu are interes să solicite constatarea nulității donației. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, chiar prima parte a textului enunțat consideră ca fiind preluate abuziv imobilele donate statului sau altor persoane juridice, neîncheiate în forma autentică, cum este situația din speță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 619 din 12 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 5 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. dact. GC
2 ex/17.02.2009
Jud.apel:,
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu
