Anulare act. Decizia 2228/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2228/R/2008
Ședința publică din data de 14 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca
JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Denisa Băldean Valentin Mitea președintele secției
- - - vicepreședintele Curții de Apel
Grefier:
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâții recurenți și împotriva deciziei civile nr. 345/A/2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta intimată G, având ca obiect anulare act.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 7 noiembrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Deliberând, asupra recursului declarat reține:
Prin acțiunea înregistrată la data de 6 noiembrie 2002, reclamanta G, în calitate de curator al lui, a chemat în judecată pe pârâții și solicitând: constatarea nulității absolute a antecontractului de vânzare - cumpărare încheiat la data de 22.02.2002 între și pârâți; constatarea nulității absolute a testamentului încheiat la data de 22.02.2002; constatarea nulității absolute a procurii de administrare a.nr.6,-, dată pârâților la data de 22.02.2002: a se dispune radierea notării în cartea funciară a antecontractului de vânzare - cumpărare; a fi obligați pârâții să restituie bunurile însușite pe nedrept din imobil, după încheierea antecontractului, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 10930/28.11.2003 a Judecătoriei Cluj -N s-a admis acțiunea, s-a anulat antecontractul de vânzare - cumpărare încheiat la data de 22.02.2002 între, în calitate de promitentă vânzătoare și și, în calitate de promitenți cumpărători, având ca obiect imobilul situat în C-N,-,.4, înscris în CF nr. - C; nr. top 587/1/IV; s-a anulat testamentul încheiat la 22.02.2002 prin care instituie ca legatar cu titlu particular asupra imobilului situat în C-N,-. 4 pe pârâții și, testament autentificat de Biroul notar Public sub nr. 290/2002; s-a anulat procura de administrare a apartamentului nr. 6 din- C-N, dată de în favoarea pârâților și încheiată la data de 22.02.2002 și autentificată de Biroul Notar Public sub nr. 289/2002; s-a dispus radierea notării din CF - C, nr. top 587/1/IV a antecontractului de vânzare-cumpărare mai sus menționat; pârâții au fost obligați să restituie reclamantei următoarele bunuri: trei mese, două dulapuri, două vitrine, un candelabru, un cuier, un panou mare de lemn, două mese mici, o masă mare, un fotoliu, șase scaune, două canapele, un dulap de bucătărie cu vitrină.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la 22.02.2002 în calitate de promitentă vânzătoare s-a obligat să înstrăineze către pârâții și în calitate de promitenți cumpărători, atunci când legea va permite, apartamentul nr. 4 situat în C-N,-, înscris în CF nr. - C nr. top 587/1/IV cu prețul de 30 milioane lei, din care promitenții cumpărători s-au obligat să ipoteca existentă în favoarea Consiliul Local C-N, obligându-se totodată să o întrețină pe promitenta vânzătoare și să suporte cheltuielile de înmormântare.
La aceeași dată, prin testament autentic, i-a instituit pe pârâți ca legatari particulari asupra imobilului și le-a dat o procură de administrare a acestuia.
Prin sentința civilă nr. 833/05.12.2002 a Tribunalului Cluj, s-a dispus punerea sub interdicție a bolnavei mintale, iar prin Dispoziția nr. 276/24.03.2003, emisă de Primarul orașului Haf ost numită ca tutore G.
Anterior acestei dispoziții, prin Dispoziția nr. 910/30.09.2002 emisă de Primarul orașului H, Gaf ost numită curator pentru a reprezenta interesele lui la Judecătoria Huedin și Judecătoria Cluj -
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 10.02.2003 s-a respins ca fără obiect excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâți. Din interpretarea dispozițiilor art. 42. proc. civ. instanța a reținut că cel căruia îi aparține calitatea procesuală activă este interzisul judecătoresc care este reprezentat de tutore. Susținerea pârâților că reclamantă în cauză ar fi G, este greșită, calitatea de reclamantă aparținând lui, reprezentată de G ca tutore.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, depoziții de martori și adeverințe medicale, instanța a reținut că la 22.02.2002 reclamanta nu avut discernământul necesar pentru încheierea valabilă a actelor juridice atacate. Lipsa discernământului a condus la vicierea consimțământului, sancțiunea aplicabilă actelor încheiate în aceste condiții fiind nulitatea relativă a acestora.
Cu toate că reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute, față de motivele pentru care s-a solicitat aplicarea acestei sancțiuni, instanța a procedat la calificarea juridică corectă a cererii dispunând anularea, în temeiul art. 948 pct. 2. proc. civ.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâții și criticând-o sub următoarele aspecte:
Cauza s-a judecat în fond în lipsa avocaților pârâților, cererea de amânare fiind respinsă fără nici o motivare; Excepția lipsei calității procesuale active a fost greșit respinsă, instanța și-a depășit rolul activ întrucât nu a pus în discuția părților modificarea temeiului juridic al acțiunii reclamantei; Instanța de fond s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, solicitându-se constatarea nulității absolute și dispunându-se anularea acestora; Greșit s-a revenit asupra suspendării cursului judecății încălcându-se dispozițiile art. 244 alin. ultim proc. civ.; Nelegal s-a respins cererea de suspendare pentru existența acțiunii în contencios administrativ, pentru anularea deciziei de tutore; Instanța nu s-a pronunțat asupra probelor solicitate, relativ la actele medicale; S-a făcut o greșită apreciere a probelor.
Prin decizia civilă nr. 345/A/18.06.2008 a Tribunalului Cluj, s-a admis în parte apelul declarat de pârâți și s-a schimbat în parte sentința în sensul că s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 22.02.2002 între, în calitate promitentă vânzătoare și cu soțul, în calitate de promitenți cumpărători, contractul având ca obiect imobilul situat în C-N,-,.4, înscris în CF nr. - C, cu nr. top. 587/1/IV.
S-a constatat nulitatea absolută a testamentului redactat la data de 22.02.2002 și autentificat sub nr. 290/2002 de BNP, prin care instituie ca legatari cu titlu particular asupra imobilului din C-N,-,.4 pe pârâții și.
S-a constatat nulitatea absolută a procurii de administrare încheiată la 22.02.2002 și autentificată sub nr. 289/2002 la BNP cu privire la imobilul apartament nr.4, din-, dată în favoarea acelorași pârâți și.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut în considerentele deciziei faptul că Gaf ost legal instituită ca tutore al interzisei, prin Dispoziția nr. 276/2003 emisă de Primarul orașului H, acest aspect fiind reținut din sentința civilă nr. 2287/2004 Judecătoriei Cluj -N, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 4879/28.10.2004 a Curții de APEL CLUJ.
Dispoziția nr. 910/2002 emisă de Primarul orașului Haf ost anulată prin decizia civilă nr. 1585/20.10.2006 a Curții de APEL CLUJ.
Urmare a decesului lui survenit în cursul soluționării apelului, reclamanta a continuat acțiunea în calitate de moștenitoare a defunctei. Instanța a apreciat că, raportat la cele mai sus menționate, criticile referitoare la calitatea procesuală activă a reclamantei, nu mai sunt de actualitate.
Probațiunea administrată în cauză nu a confirmat susținerile pârâților în sensul că avea discernământ la data încheierii actelor.
În dosarul având ca obiect punerea sub interdicție a bolnavei, prin concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, s-a stabilit că aceasta suferea de demență vasculară și nu avea capacitatea psihică de a se îngriji. În baza actelor medicale, precum și a examinării bolnavei s-a stabilit că la 22.02.2002 bolnava nu avea discernământ.
Din depozițiile martorilor și din actele medicale, instanța a concluzionat că, la data încheierii actelor, defuncta suferea de boli psihice și nu avea discernământ.
S-a apreciat că toate actele încheiate de defuncta sunt lovite de nulitate absolută.
În opinia instanței de apel, prima instanță și-a depășit rolul activ și s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut, întrucât, prin acțiunea introductivă, reclamanta a solicitat constatarea nulității absolute a actelor, invocând în drept dispozițiile art. 948 pct. 1 și 2. proc. civ. cu toate acestea, instanța a reținut existența nulității relative.
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâții solicitând modificarea în parte a acesteia în sensul admiterii apelului declarat de pârâți și respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată în toate instanțele.
În motivele de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 proc. civ. s-a invocat nelegalitatea deciziei, învederându-se, în esență, următoarele aspecte:
Instanța a aplicat greșit legea în ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamantei intimate G. La data promovării acțiunii, 06.11.2002, nu era pusă sub interdicție, iar calitatea de curator o avea numita.
Greșit a considerat instanța de apel că orice discuție legată de excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei G, nu ar fi de actualitate. Nelegal s-a reținut că acțiunea ar fi fost promovată de și continuată, în calitate de moștenitoare a defunctei, de către G.
Calitatea de curator a lui G nu putea fi reținută, întrucât prin decizia civilă nr. 1585/20.10.2006 a Curții de APEL CLUJs -a anulat dispoziția nr. 410/2002 Primarului orașului
În dosarul nr. 4975/2002 al Judecătoriei Cluj -N prin sentința civilă nr. 8348/12.09.2002 rămasă definitivă și irevocabilă, instanța a constatat lipsa calității procesual active a reclamantei G și a respins acțiunea pentru constatarea nulității absolute și a nulității relative a antecontractului de vânzare-cumpărare.
Și în prezentul dosar, reclamanta Gap romovat cererea fără a avea calitate procesuală activă la fel ca în dosarul nr. 4975/2002 al Judecătoriei Cluj -N, sens în care s-ar putea vorbi chiar de autoritate de lucru judecat în ceea ce privește calitatea procesual activă a lui G.
Nelegal instanța de apel a constatat nulitatea absolută a celor trei acte deduse judecății datorită lipsei consimțământului valabil exprimat a lui.
Deși instanța de apel a făcut trimitere la declarațiile martorilor audiați, redând parte din conținutul acestora, nu s-a făcut o interpretare a acestor probe. De asemenea, s-a făcut referire la o expertiză extrajudiciară, respectiv dispusă într-un alt dosar, probă ce nu are o valoare mai mare decât altele.
Instanța era obligată să interpreteze conform legii toate probele administrate și să pronunțe o hotărâre pe baza acestei interpretări.
Pârâții consideră că singura soluție legală care rezultă din interpretarea probatoriului administrat în cauză este că era capabilă, și-a exprimat consimțământul în mod valabil și actele încheiate cu pârâții nu sunt lovite de nulitatea absolută.
Cu privire la recursul astfel declarat, Curtea are în vedere următoarele:
Într-adevăr, prezenta acțiune civilă a fost promovată la data de 06 noiembrie 2002 (ca dată a înregistrării la Judecătoria Cluja cererii de chemare în judecată), G fiind promotoare a acțiunii în considerarea calității de curator al doamnei.
Afirmata calitate de curator a doamnei G s-a sprijinit, potrivit susținerilor acesteia, pe existența dispoziției nr. 910 din 30 sept 2002 Primarului orașului H ( 13 dosar Judecătorie), prin care acesta din urmă a numit-o "curator. pentru a reprezenta interesele numitei. persoană în vârstă de 85 de ani, fără discernământ"
Este real, de asemenea, că dispoziția nr. 3302 din 22 iulie 2002 Primarului orașului H, prin care fusese numită, cu caracter provizoriu, curator al doamnei, nu se afla la data de 30 septembrie 2004 expres revocată, fiind însă de văzut că, așa cum s-a arătat deja, ulterior acestei dispoziții a mai fost emisă o alta, sub nr. 910 din 30 septembrie 2002, prin care curator a fost numită doamna G. Curtea observă, totodată, că dispoziția nr. 3302 din 22 iulie 2002 ( 19 dosar Judecătorie) îi recunoaște doamnei calitatea de curator exclusiv pentru a reprezenta "interesele pârâtei. în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 531/2002 al Tribunalului Cluj - secția civilă, pentru punerea sub interdicție". Prin urmare, ne aflăm în fața unei curatele limitate de simpla reprezentare judiciară a doamnei într-un proces determinat, nefiind vorba, precum în cazul instituirii ca și curator a doamnei G, despre o curatelă cu efecte extinse, în limitele legii, la o sferă mai largă de acte juridice.
Contrar celor afirmate de către recurentă, existența acestei din urmă dispoziții o îndreptățea pe G să promoveze prezenta acțiune civilă, câtă vreme puterile ce-i fuseseră acordate erau legate de reprezentarea intereselor doamnei, faptul că aceasta nu fusese încă pusă sub interdicție neîmpiedicând numirea unui curator în condițiile art. 152. fam. ca măsură de protecție a capabilului aflat într-o situație specială.
Este de văzut, sub acest aspect, că punerea sub interdicție angaja o altă măsură de protecție decât curatela, anume tutela (art. 145. fam.), în acest sens fiind, de altfel, numită tutore al doamnei, ulterior punerii sub interdicție, doamna G, conform dispoziției nr. 276/24.03.2003 Primarului orașului
Este de avut în vedere, totodată, că anularea (prin decizia civilă nr. 1585 din 20.10.2006 a Curții de APEL CLUJ ) dispoziției nr. 910/2002 Primarului orașului H nu ar putea conduce, prin ea însăși, la concluzia că prezenta instanță trebuie să admită excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei G, așa cum recurenții au solicitat, căci efectuarea unor acte de procedură - inclusiv introducerea cererii de chemare în judecată pentru a marca promovarea acțiunii civile - de către cel care nu mai are calitatea de reprezentant este sancționată cu nulitatea relativă a actelor de procedură îndeplinite. Or, sancțiunea fiind aceea a nulității relative, actele de procedură anulabile pot fi confirmate de către acela care, în condițiile legii, este veritabilul reprezentant al incapabilului.
Astfel fiind, în cauză este de considerat că, deși acțiunea civilă a fost promovată de către G prin întemeiere pe calitatea sa de curator dobândită în temeiul dispoziției nr. 910/2002 Primarului orașului H, iar această dispoziție a fost ulterior anulată, faptul că actele de procedură făcute în temeiul calității de curator nu au fost repudiate după dobândirea calității de tutore de către G are valoarea unei confirmări a lor, obligând Curtea să considere că, într-adevăr, validitatea lor trebuie recunoscută.
În acest context, Curtea observă și că G este moștenitoare a defunctei, și în această calitate înțelegând să continue prezenta acțiune civilă.
Nu s-ar putea considera nici că există autoritate de lucru judecat cu privire la constatarea făcută în procesul obiect al dosarului nr. 4975/2002 al Judecătoriei Cluj -N, potrivit căreia G este lipsită de calitate procesuală pasivă, căci în prezentul proces promovarea acțiunii a fost făcută după emiterea dispoziției nr. 910/30.09.2002 prin care doamna Gaf ost numită curator.
Sentința civilă nr. 8348/2002 a Judecătoriei Cluj -N, prin care a fost soluționat procesul în dosarul nr. 4975/2002, a fost pronunțată la data de 12 septembrie 2002 ( 22 dosar Judecătorie), deci anterior emiterii dispoziției nr. 910/2002, aceasta din urmă nefiind, prin urmare, avută în vedere pentru a se stabili calitatea de reprezentant a doamnei G.
Mai mult, succesiunea ulterioară a faptelor juridice relevante în planul reprezentării, anume numirea, la 24.03.2003, ca tutore a doamnei G (urmare a punerii sub interdicției a ), precum și cum s-a arătat deja, decesul acesteia și calitatea de moștenitor ce îi revine doamnei G, relevă că elementele ce au întemeiat concluzia instanței în dosarul nr. 4975/2002 al Judecătoriei Cluj -N nu sunt identice cu acelea prezente în dosarul de față.
Primul motiv al recursului este, deci, nefondat, instanța de apel făcând o corectă interpretare și aplicare a legii.
În ce privește cel de-al doilea motiv al recursului, Curtea are a constanta cu valoare de principiu, că stabilirea faptelor relevante în cauză prin valorizarea probelor administrate cade,de lege, în puterea instanțelor de fond (prima instanță și cea de apel), instanța de recurs fiind ținută a face un examen al cauzei prin raportare la motivele prevăzute de art. 304. proc. civ. deci prevalându-se de eventuale aspecte de nelegalitate a hotărârii recurate.
Astfel fiind, este de văzut că, în ceea ce privește probațiunea administrată în cauză pentru a se stabili dacă la data încheierii actelor juridice în litigiu doamna avea sau nu avea discernământ, nefondat afirmă recurenții că instanța de apel s-ar fi mărginit să enumere declarațiile de martori și probele scrise aflate la dosar, fără a le analiza, lectura considerentelor deciziei date în apel evidențiind că Tribunalul nu s-a preocupat doar de simpla inventariere a mijloacelor de probă pe care le-a socotit relevante ci, plecând de la aceasta, a conchis - iar aceasta o putea face doar prin interpretarea probelor - că "apelanții nu și-au probat susținerile cu privire la inexistența unei boli psihice a defunctei, probele cauzei dovedind o situație contrară".
Împrejurarea că instanța de apel nu face nicio referire la ancheta socială efectuată în data de 24 mai 2002 nu poate valora omisiune a unei probe hotărâtoare, de care ar fi depins soluționarea pricinii, câtă vreme relevante în cauză erau probele susceptibile de a releva integritatea psihică a doamnei și, deci, existența discernământului ei la data încheierii actelor. Or, o anchetă socială se preocupă, în principal, de aspecte de ordin exterior, neavând valoarea unei probe utile în analiza validității consimțământului, precum cele de natură medicală sau medico-legală.
Nu s-ar putea considera nici că instanța de apel ar fi acordat, fără temei juridic, o mai mare eficiență unor probe în raport cu altele, căci egalitatea legală de principiu a probelor - și pe care instanța de apel nu a tăgăduit-o - nu exclude prerogativa instanțelor de fond ca, în procesul de apreciere în concret a utilității și concludenței probelor, precum și de stabilire a veracității lor, de a considera unele probe administrate mai puțin convingătoare sau utile, fiind preferate altele pe care hotărârea să se întemeieze, dacă doar în acest fel se poate ajunge la aflarea adevărului, așa cum pretinde art. 129 alin. 5. proc. civ.
În raport cu cele ce preced, recursul se va respinge ca nefondat, neputându-se reține că instanța de apel ar fi făcut o interpretare greșită a legii ori că ar fi decis fără temei legal, în sensul art. 304 pct. 9. proc. civ.
În baza art. 274. proc. civ. vor fi obligați pârâții la a plăti intimatei suma de 640 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial ( 26)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 345/A din 18.06.2008 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numiții recurenți să plătească intimatei G suma de 640 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
red. VM/dact.MM
2ex./
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Denisa Băldean Valentin Mitea
