Anulare act. Decizia 248/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 248
Ședința publică de la 24 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 3: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 17 februarie 2009 privind judecarea recursului formulat de recurenta pârâtă SC ȘI SA G și de recurentul intervenient împotriva deciziei civile nr. 206 din 27 mai 2008,pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 9179 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimatul OFICIUL DE cadastru ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ G, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 17 februarie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, față de complexitatea actelor și lucrărilor de la dosar, având nevoie de timp pt. deliberări, a amânat pronunțarea pentru data de azi 24 februarie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tg. J, sub nr- reclamanții, si, au chemat în judecată pe pârâta și SA G, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună anularea actului fals, respectiv a planului de situație falsificat.
În motivarea cererii au arătat că sunt proprietarii unei suprafețe de teren situată în Tg. J, cartier, jud. G, conform titlurilor de proprietate nr.-/5.11.1999, -/12.05.2005 și -/19.05.2005, din care pârâta ocupă suprafața de 20.000.
Că, pe terenul respectiv sunt amplasate clădirile pârâtei, după cum urmează: suprafață de 17278 mp. individualizată în titlul de proprietate nr. -/5.11.1999, iar suprafața de 2722 mp. individualizată în titlul de proprietate -/19.05.2005.
Au precizat că terenurile respective sunt în litigiu, pe rolul instanțelor judecătorești fiind înregistrate două acțiuni civile, aflate în faze diferite de soluționare, având ca obiect revendicare și obligație de a face.
Pârâta și G a depus la dosarele aflate pe rolul Judecătoriei Târgu -J și al Curții de APEL CRAIOVA un înscris falsificat de care s-au folosit pentru a induce în eroare instanțele de judecată în vederea producerii de consecințe juridice.
S-a mai arătat că în dosarul nr. 9832/2005 înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu -J și în dosarul nr.1952/2005 al Curții de APEL CRAIOVA, apărătorii pârâtei și G au depus un plan de situație vizat spre neschimbare la data întocmirii lui de reprezentanții G, care a fost falsificat prin contrafacerea scrierii și depus în instanță pentru a produce consecințe juridice, respectiv pentru a se încuviința o expertiză topografică și a se stabilii că și G este constructor de bună credință, întrucât a respectat amplasamentul terenului primit în schimb de la. Târgu-
Că, această schiță vizibil falsificată a fost realizată prin ștergerea de pe planul de situație a amplasamentului terenului propus pentru Centrul de Depozitare ( punctul 2- hașurat pe planul de situație vizat spre neschimbare la data întocmirii lui de reprezentanții G ) și stabilirea unui alt amplasament fals din care să rezulte exact contrariul, respectiv faptul că a fost respectat amplasamentul inițial.
Au mai precizat faptul că și G nu a respectat amplasamentul terenului primit și a construit Centrul de aprovizionare, condiționare și îmbuteliere vinuri (V) pe terenul ce a aparținut anterior colectivizării autorului reclamanților, numitul, aspect ce a fost anterior stabilit de către instanțele de judecată în dosarul nr. 13891/1994 al Judecătoriei Târgu -J, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 5276/9.06.1995, dosarul nr. 1381/1995 în care s-a pronunțat decizia 829/9.09.1997 a Curții de Apel București, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1774/18.09.1998 a Curții Supreme de Justiție, pronunțată în dosarul nr. 2486/1997.
Că, reclamanții au formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu -J, împotriva reprezentanților legali ai pârâtei. și G, însă prin rezoluția dată în dosarul nr.304/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu -J, s-a confirmat propunerea organelor de poliție de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 228 alin.6 pr.penală raportat la art.10 lit. Cod penal, reținându-se că nu cei doi învinuiți au falsificat planul de situație, ci numitul, delegat la OCOT G, care între timp a decedat.
Pârâta și G, a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în care a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184 Cod pr. civilă, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, inadmisibilitatea promovării cererii, lipsa de interes a reclamanților în promovarea cererii de chemare în judecată, iar pe fond s-a solicitat respingerea ca netemeinică a cererii de chemare în judecată.
Pârâta a arătat că dispozițiile art. 184. pr. civilă contravin dispozițiilor art. 21 alin. 3, art. 24 alin. 1 art. 126 alin. 1 art. 20 alin. 1 și 2 cu raportate la art. 5, 6 și 7 din CEDO, în sensul că articolul pe care reclamanții și-au întemeiat cererea de chemare în judecată, este neconstituțional.
S-a apreciat de către pârâtă că instanța civilă nu poate pronunța niciodată existența falsului, întrucât singura sa abilitate în respectarea legii este aceea de a stabili valabilitatea unui act în condițiile legii civile.
Pârâta a invocat excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea cererii de chemare în judecată, întrucât actul supus examinării nu produce nici un fel de efecte juridice în contra sau defavorabile în vreun fel reclamanților, pentru că nu a stat la baza nici unei hotărâri judecătorești sau act juridic defavorabil acestora.
S-a precizat că este nereal faptul susținut de reclamanți, în sensul că documentul incriminat ar fi fost reținut ca falsificat de către organele de urmărire penală, deoarece s-a specificat doar faptul că modificările de pe înscrisul respectiv au fost realizate de către numitul, în raport de o documentație ulterioară, ceea ce nu constituie un fals.
Pârâta a menționat că între părți nu există nici o hotărâre judecătorească în al cărui dispozitiv să se menționeze că aceasta ar fi amplasat construcțiile pe un teren neatribuit în mod legal.
Prin decizia nr. 552 din 07.06.2007 pronunțată de Curtea Constituțională s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184. pr. civilă, ridicată de pârâta și G în dosarul nr- al Judecătoriei Târgu -
La data de 19.10.2007 s-a depus la dosarul cauzei o cerere de intervenție în interes propriu formulată de intervenitul, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, arătând că în calitate de cumpărător a încheiat un contract de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. SO/06 din 21.08.2002 cu Autoritatea pentru Privatizare și administrare a participațiunii statului (actuala AVAS) prin care a dobândit acțiuni în cotă de 70% din capitalul social al pârâtei și G
Că, pârâta și Gad evenit administratorul terenului în suprafață de 2 ha. conform deciziei nr. 82/1980 eliberată de Consiliul Popular al Județului G, teren pe care s- realizat un Centru de vinificare și îmbuteliere a vinurilor și rachiurilor naturale, în baza unei documentații legal aprobate.
Că, din cauza unor condiții obiective amplasamentul inițial propus pentru realizarea centrului respectiv a trebuit să se schimbe, iar modificarea s-a făcut legal, întocmindu-se documentații și planuri de către instituțiile statului.
A invocat intervenientul că este neadevărat faptul susținut de reclamant în sensul că documentul incriminat ar fi fost reținut ca falsificat de către organele de urmărire penală, deoarece aceștia au specificat doar faptul că a fost modificat de către lucrătorul OCOT.
Intervenientul a precizat că justifică un interes legitim în promovarea cererii, deoarece a dobândit 70% din capitalul social al pârâtei.
Prin cererea de intervenție formulată, intervenientul a solicitat chemarea în garanție a Autorității pentru Privatizare și administrare a participațiunii statului AVAS - B, care trebuie să garanteze legalitatea documentației privind amplasarea și funcționarea activului din litigiu și G, succesorul OCOT G, instituție emitentă a planului de situație incriminat.
Instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu a intervenientului, iar prin încheierea de ședință din data de 19.10.2007 a dispus introducerea în cauză a OCPI
Prin aceeași încheiere de ședință a fost respinsă cererea formulată de intervenientul, de chemare în garanție a Autorității pentru Privatizare și administrare a participațiunii statului AVAS -
Prin sentința civilă nr.9179 din 21.12.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive, a lipsei de interes a reclamanților în promovarea cererii de chemare în judecată și a inadmisibilității cererii de chemare în judecată, excepții formulate de către pârâta SC și SA
A fost respinsă cererea de intervenție formulată de intervenientul în interes propriu, acționar la SC și SA
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta SC și SA G și intervenientul și s-a dispus anularea planului de situație întocmit la scara 1: 5000 realizat pe suport de calc, semitransparent, coală format A4, în care semnul convențional 2 este amplasat în partea dreaptă a semnului convențional 3 cu o latură de 160, identificate în raportul de expertiză criminalistică grafică realizat de Serviciul criminalistic din cadrul IPJ
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară G, fiind respinsă acțiunea reclamanților formulată în contradictoriu cu pârâta Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
A fost obligată pârâta SC și SA G să plătească reclamanților suma de 211 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că prin sentința civilă nr. 829 din 09.09.1997 a Curții de Apel București - Secția contencios Administrativ, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1774 din 18.09.1998 a Curții Supreme de Justiție - Secția de Contencios Administrativ, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, si, în contradictoriu cu pârâta și. S-a dispus anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 0143 din 04.11.1994 eliberat pârâtei de Ministerul Agriculturii și Alimentației, în sensul radierii terenului în suprafață de 2 ha situată în punctul, județul
Că, din considerentele sentinței 829 din 09.09.1997 a Curții de Apel București - Secția Contencios Administrativ, a rezultat că terenul transmis societății pârâte pentru edificarea Centrului de depozitare condiționat și îmbuteliere vinuri și rachiuri naturale, avea un alt amplasament decât cel pe care l-a folosit în realitate și în considerarea căruia a fost stabilit dreptul de proprietate al autorului reclamanților.
Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 184. pr. civ. invocată de pârâtă a fost respinsă de către Curtea Constituțională prin decizia nr. 552 din 07 iunie 2007, iar excepția lipsei calității procesuale pasive ridicată de pârâtă este neîntemeiată, întrucât prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat anularea unui plan de situație apreciat de aceștia ca fiind fals și care a fost depus de către apărătorii pârâtei în dosarele nr. 9832/2005 al Judecătoriei Târgu -J și 1952/2005 al Curții de APEL CRAIOVA, în vederea producerii de consecințe juridice.
Că, organul de urmărire penală a reținut că înscrisul respectiv este falsificat, însă nu de persoanele față de care s-a formulat plângere penală de către reclamanți, ci probabil de numitul, cel care a întocmit și înscrisul vizat spre neschimbare, însă dat fiind faptul că a intervenit decesul acestuia, nu mai este posibilă punerea în mișcare a acțiunii penale și în atare situație, actul falsificat urmează a fi anulat pe calea unei acțiuni civile la instanța de judecată.
S-a mai reținut că, din raportul de expertiză criminalistică întocmit în cauză, atașat la filele 266-271 din dosar, de către Inspectoratul de Poliție al Județului G - Serviciul Criminalistic, a rezultat că planul de situație realizat la scara 1: 5000, pe suport de calcul ce reprezintă schița cu terenul neagricol propusă să se transmită din administrarea operativă directă a IAS Târgu-J Ferma în administrarea operativă directă a Târgu-J, pentru amplasarea Centrului de depozitare vinuri și rachiuri naturale în suprafață de 20.000 mp. prezintă modificări.
Că, aceste modificări constau în acoperirea cu o soluție de culoare albă probabil (pastă corectoare) a semnului contravențional marcat cu nr. 2 și inserarea suprafeței pe aceeași pagină în dreapta semnului convențional nr. 3.
Expertul, prin analiză comparativă, a studiat din punct de vedere criminalistic exemplarul planului de situație scara 1:5000 existent la Direcția Arhivelor Statului G cu planul de situație la scara 1:5000, realizat pe suport de calc, existent în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu -J, nr.304/P/2006, ce face obiectul litigiului de față.
Modificarea înscrisului respectiv rezultă din planșele fotografice atașate la filele 269, 270 din dosar, modificări care au fost realizate ulterior întocmirii planului de situație, respectiv fără a putea preciza expertul data modificării.
S-a concluzionat de către expert că un înscris vizat spre neschimbare, emis de o instituție publică nu este valabil dacă prezintă ștersături, modificări sau adăugiri, decât dacă are aplicată pe acesta ștampila instituției și semnătura persoanei care a intervenit în conținutul înscrisului.
Că, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. SO/06 din 21.08.2002, intervenientul avea cunoștință, sau trebuia să aibă cunoștință că erenul pe care sunt amplasate construcțiile pârâtei și. G aparține reclamanților, deoarece titlul de proprietate, eliberat în favoarea acestora, era transcris în careta funciară, moment în care devine opozabil,erga omnes".
Intervenientul prin cumpărarea acțiunilor corespunzătoare unei cote de 70% din capitalul social al pârâtei, trebuia să ia cunoștință despre situația juridică a activelor societății pârâte, inclusiv a clădirilor.
Împotriva acestei sentințe pârâta SC și SA G și intervenientul, au declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Au susținut că hotărârea pronunțată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a art. 184 Cod pr. civilă, instanța nestabilind dacă prin decizia nr.82/1980 s-a transmis în administrarea operativă directă a Tg. J, terenul pe care este amplasat în prezent Centrul de depozitare vinuri și rachiuri naturale, sau terenul individualizat prin planul de situație existent la Direcția Arhivelor Statului G.
Apelanții au mai arătat că instanța trebuia să stabilească prin administrarea de probatorii care este realitatea, cea prevăzută în planul de situație existent la Direcția Arhivelor Statului G, sau cea prevăzută în planul de situație depus în dosarul 304/P/2006.
Că, hotărârea apelată este nelegală și în raport cu dispozițiile art.261 Cod pr. civilă, necuprinzând motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
S-a invocat că prin hotărârea pronunțată instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
În concret, s-a arătat că instanța nu a stabilit care dintre cele două planuri de situație reflectă realitatea consemnată în decizia civilă nr.82/1980, plecând de la o premisă greșită că planul de situație aflat la Direcția Arhivelor Statului G este cel original, corect și real.
Că, eronat s-a admis acțiunea împotriva intervenientului, deoarece la data când s-a întocmit planul de situație nu avea nici o legătură cu G, nu era angajat al acesteia și astfel nu a avut nici o contribuție la modificarea planului.
Au invocat apelanții că s-a făcut o greșită aplicare a art. 274 Cod pr. civilă, în sensul că a fost obligată la cheltuieli de judecată numai societatea comercială, deși s-a reținut că și are o culpă procesuală în cauză.
Că, au fost încălcate și prevederile art. 129 al. 6 Cod pr. civilă, întrucât instanța nu s-a pronunțat cu privire la toate capetele de cerere formulate de reclamanți, nelămurindu-se în raport de probele administrate raporturile și drepturile reciproce ale părților.
Prin decizia civilă nr.206 din 27 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta și G, împotriva sentinței civile nr.9179 din 21.12.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-.
S-a anulat ca netimbrat apelul intervenientului, împotriva aceleiași sentințe.
În motivarea hotărârii s-a reținut că prin sentința civilă nr.829/1997 a Curții de Apel București, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1774/1998 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta SC și SA G și s-a dispus anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria 07 nr.0143 din 04.11.1994, eliberat pârâtei de Ministerul Agriculturii și Alimentației, în sensul radierii terenului în suprafață de 2 ha. situat în punctul "", județul
Din considerentele sentinței civile nr.829/1997, rezultă că terenul transmis societății pârâte pentru edificarea centrului de depozitare, condiționat și îmbuteliere vinuri și rachiuri naturale, avea un alt amplasament decât cel pe care l-a folosit în realitate și în considerarea căruia a fost stabilit dreptul de proprietate reclamanților.
Din rezoluția pronunțată în dosarul nr.304/P/2006 de Parchetul Tg. J, rezultă că nu s-a făcut dovada că planul de situație ar fi fost falsificat de G sau, existând posibilitatea ca acesta să fi fost falsificat de către, cel mai probabil după ce s-a efectuat schimbul de terenuri cu IAS.
Din raportul de expertiză criminalistică, rezultă că planul de situație realizat la scara 1: 5000 pe suport de calc, ce reprezintă schița cu terenul neagricol propus să se transmită din administrarea operativă directă a IAS Tg. J - Ferma, în administrarea operativă directă a Tg. J pentru amplasarea Centrului de depozitare vinuri și rachiuri naturale în suprafață de 2000. prezintă modificări ce constau în acoperirea cu o soluție de culoare albă ( probabil post corectoare ) a semnului convențional marcat cu nr.2 și inserarea suprafeței pe aceeași pagină în dreapta semnului convențional nr.3.
Expertul a studiat din punct de vedere criminalistic exemplarul planului de situație scara 1: 5000 existent la Direcția Arhivelor Statului G, cu planul de situație la scara 1: 5000 realizat pe suport de calc existent în dosarul Parchetului Tg. J, ce face obiectul litigiului de față, și a constatat existența modificărilor care au fost realizate ulterior întocmirii planului de situație și nu are ștampila instituției și semnătura persoanei care a intervenit în conținutul înscrisului.
A mai reținut instanța că hotărârea este motivată în fapt și în drept.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs SC și G SA și, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a invocat că, potrivit dispozițiilor art. 177 și art. 184 Cod pr. civilă, procedura înscrierii în fals se aplică numai înscrisurilor sub semnătură privată, iar planul de situație nu se încadrează în această categorie, cauza fiind soluționată în mod greșit prin raportare la dispozițiile art.184 Cod pr. civilă.
Planul de situație este un simplu act notarial prealabil emiterii deciziei nr.82/1980 și care nu ar produce efecte juridice, singurele acte producătoare de efecte juridice fiind decizia de transmitere în administrare operativă a terenului și autorizația de construcție, și care pot fi anulate numai pe calea contenciosului administrativ.
S-a criticat decizia și sub aspectul greșitei interpretări și aplicări a dispozițiilor art. 288 și 289 Cod penal, în sensul că instanțele nu s-au preocupat a stabili care dintre cele două planuri de situație în discuție este real și care este fals, limitându-se a constata că unul prezintă urme de modificare, fără a se stabili dacă, funcționarul public care a întocmit cele două schițe de plan și care a făcut și modificarea într-una din aceste schițe, a denaturat în vreun fel adevărul.
S-a invocat că planul de situație care corespunde realității - respectiv referatelor, documentațiilor, avizelor, adreselor și corespondenței, între fostul și administrația locală -, este cel care a fost modificat conform aprobărilor date de autoritățile locale de la acea dată și care au aprobat schimbarea amplasamentului,iar funcționarul public care trebuia să refacă schița de plan conform noilor aprobări, a procedat la modificarea punctelor de orientare numai pe unul din exemplarele planului.
S-a mai criticat decizia și sub aspectul că instanțele nu s-au pronunțat în nici un fel asupra dovezilor administrate, astfel că s-a încălcat dreptul la apărare prevăzut de art. 21 din Constituția României, cât și art. 6 din CEDO.
De asemenea, s-a criticat decizia raportat și la dispozițiile art. 304 pct.7 Cod pr. civilă, în sensul că este nemotivată și cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii.
Că, în mod greșit s-a reținut că prin alte hotărâri judecătorești s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că amplasamentul actual al construcțiilor nu a respectat planul de situație real, dat fiind faptul că numai dispozitivul unei hotărâri are autoritate de lucru judecat, nu și considerentele.
S-a criticat hotărârea și în ceea ce privește încălcarea normelor de competență, întrucât fiind vorba de anularea unui act administrativ, competența de judecată aparținea instanței de contencios administrativ.
Intimații și au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului.
Recursul nu este fondat.
Este de remarcat, în primul rând, că reținerile instanțelor privind amplasamentul centrului de depozitare și îmbuteliere vinuri și rachiuri naturale, raportat la autorizările existente la acea dată și amplasamentul real, precum și existența unor modificări ( acoperirea cu o soluție de culoare albă a semnului convențional marcat cu nr.2 și inserarea suprafeței pe aceeași pagină în dreptul semnului convențional nr.3) pe planul de situație realizat la scara de 1: 5000, pe suportul de calc, fără ștampila și semnătura persoanei care a intervenit în conținutul înscrisului, constituie chestiuni de fapt și care se bazează pe interpretarea probelor administrate, care nu mai pot face obiectul analizei instanței de recurs, după abrogarea cazurilor de casare prevăzute la pct. 10 și 11 în vechea reglementare a art. 304 Cod pr. civilă.
Desființarea - totală sau parțială - a unui înscris, ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care procesul penal s-a stins ori a încetat în faza de urmărire penală, poate fi dispusă de către instanța civilă pe baza unei acțiuni principale legitimate de dispozițiile art. 184 Cod pr. civilă și art. 14 alin. 3 Cod pr. penală, raportat și la dispozițiile art. 4142alin. 2 Cod pr. penală - în acest sens fiind și decizia nr. XV din 21.11.2005 a
Acțiunea în desființarea înscrisului falsificat privește întreaga sferă a înscrisurilor oficiale și înscrisuri sub semnătură privată.
Pentru ca un înscris oficial sau sub semnătură privată falsificat să poată justifica răspunderea penală, este necesar ca falsul să producă consecințe juridice, ori să fie săvârșit în vederea producerii de consecințe juridice.
Este necesar ca înscrisul să aibă valoare probatorie, să aibă semnificație juridică.
Raportat la aceste elemente, se constată că înscrisul a cărui anulare s-a cerut este un înscris oficial, cu consecințe juridice, cu semnificație juridică, astfel că orice alterare a lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice reprezintă o falsificare, prima critică fiind nefondată.
Raportat la dispozițiile art. 288 și art. 289 Cod penal, se constată că instanțele au făcut o corectă interpretare și aplicare a legii.
Funcționarul sau orice altă persoană se fac vinovați de fals, ori de câte ori alterează adevărul în actele pe care le întocmesc, indiferent de semnificația juridică a mențiunii falsificate, deoarece la stabilirea răspunderii nu se poate face abstracție de natura - oficială - a înscrisului a cărui autenticitate trebuie intens ocrotită.
unui înscris oficial, înseamnă modificarea materială a redactării textului unui act existent, prin adăugiri, transformări, ștersături, în orice mod.
Falsul se comite ori de câte ori în corpul unei scrieri se adaugă, se șterge sau se îndreptă o frază, un cuvânt, o literă, în așa fel încât se schimbă sensul unei dispoziții ori i se denaturează substanța, precum și atunci când, cu ajutorul unor procedee chimice sau mecanice, fie adoptând deasupra o altă hârtie, fie chiar aducând și așezând în partea de jos a corpului unei înscrieri false, o semnătură nealterată.
Mobilul determinat și scopul urmărit de autor nu sunt relevante pentru existența faptei.
înscrisului în vederea unui "scop legitim" nu poate duce la ignorarea caracterului ilicit al procedeelor folosite ( ștergere și adăugire ).
Raportat la aceste considerente, se constată că în cauză critica privind greșita interpretare a dispozițiilor art. 288 și art. 289 Cod penal, este nefondată.
Se constată că instanța a reținut starea de fapt pe baza dovezilor administrate și o eventuală nepronunțare și neanalizare a unor dovezi administrate, nu mai constituie motiv de casare sau modificare a hotărârii, în condițiile abrogării pct. 10 din vechea reglementare a art. 304 Cod pr. civilă.
Nefondată este și critica privind nemotivarea hotărârii, aceasta fiind motivată în fapt și în drept, iar instanța a reținut în mod corect că s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că amplasamentul actual al construcțiilor nu a respectat planul inițial de situație.
Considerentele care explică dispozitivul unei hotărâri și se reflectă în acesta, făcând corp comun cu el, dobândesc putere de lucru judecat.
De asemenea, nefondată este și critica potrivit cu care actul a cărui desființare, anulare s-a cerut, fiind un act administrativ, competența ar fi aparținut Secției de Contencios Administrativ.
Actul a cărui anulare s-a cerut nu este act administrativ jurisdicțional, este un înscris oficial, iar anularea nu s-a cerut pentru cauze de legalitate, administrativ, ci pentru alterarea conținutului său.
Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza art. 312 Cod pr. civilă, a se respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod pr. civilă și reținând culpa procesuală a recurenților pârâți, aceștia vor fi obligați la 500 lei cheltuieli de judecată, către intimații reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă SC ȘI SA G și de recurentul intervenient, împotriva deciziei civile nr. 206 din 27 mai 2008,pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 9179 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimatul OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ
Obligă recurenții la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către intimații și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
20.03.2009
Jud.fond
Jud.apel
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Sorin Drăguț, Costinela Sălan
