Anulare act. Decizia 255/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

- Secția Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie

DECIZIA CIVILĂ NR.255/Dosar nr.-

Ședința publică din data de:-8 Octombrie 2008

PREȘEDINTE: Carmen Maria Tică- - -- JUDECĂTOR 2: Ligia Vâlcu

-- -- JUDECĂTOR 3: Camelia

- - - președinte secție civilă

- - grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul, împotriva Deciziei civile nr.99/Ap din data de 3 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr.-, având ca obiect "anulare act".

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza de față, au avut loc asupra recursului în ședința din data de 2 octombrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.

În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 8 octombrie 2008, când, față de actele și lucrările dosarului, a pronunțat hotărârea de mai jos:

CURTEA:

Asupra recursului civil de față:

Constată că prin Sentința civilă nr.4062/02.05.2007 a Judecătoriei Brașov, a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune invocata de pârâții și admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții, și în consecință:

S-a dispus anularea parțiala a Certificatului de moștenitor nr.249/1996 întocmit la BNP, cu privire la cota de 1/5 din imobilul înscris în nr.191, nr.top.1234, 1235, 6213, 6214/2/a, 6215/1, precum și radierea înscrierilor efectuate la pozițiile B 10 si B 11 pe numele pârâților,.

Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului suma de 519 RON cheltuieli parțiale de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Instanța a apreciat că acțiunea reclamantului este întemeiată și a anulat parțial, în baza art.88 din Legea nr.36/1995, Certificatul de moștenitor menționat la poziția nr.2, privind dreptul de moștenire al pârâților, asupra imobilului în litigiu, având în vedere atât extrasul de CF, actele de stare civilă depuse, dar și poziția procesuală a pârâților în întregul lor, care nu au contestat niciun moment că imobilul n-ar aparține mamei reclamantului.

De altfel, singura lor apărare, cu referire specială la pârâții, a fost să invoce excepțiile soluționate prin încheierea de la ultimul termen de judecată.

Pe cale de consecință, urmare a anulării parțiale a certificatului de moștenitor, instanța a dispus radierea înscrierilor efectuate pe numele pârâților referitoare la imobilul sus identificat, întrucât el aparținea mamei reclamantului.

Pe de altă parte, instanța a respins capătul de cerere privind restabilirea situației anterioare, deoarece reclamantul nu a solicitat și constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.233/2001 la." și - " (fila 38 din dosarul de fond) și, prin urmare, acesta își produce efectele juridice pentru care a fost încheiat, astfel că acțiunea a fost admisă în parte.

Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâții, instanța a respins-o, deoarece reclamantul pretinde drepturi succesorale dintr-o altă moștenire decât cea care face obiectul prezentei cauze, iar pe de altă parte, pârâții nu au făcut dovada datei de la care reclamantul a luat cunoștință de respectivul certificat de moștenitor.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel reclamantul.

Tribunalul Brașov, prin Decizia civilă nr.99/03.04.2008 a respins apelul declarat de reclamantul și cererea de aderare la apel formulată de apelanții pârâți și împotriva Sentinței civile nr.4062/02.05.2007 a Judecătoriei Brașov.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că art.36, alin.1 din Decretul-Lege nr.115/1938 prevede că acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției acțiunii de fond, va fi imprescriptibilă față de dobânditorul nemijlocit, precum și față de terțul care a dobândit cu rea credință dreptul înscris în folosul său.

Acest text de lege confirmă teza conform căreia în materie de carte funciară, se aplică normele dreptului civil completate cu dispozițiile Decretului Lege nr.115/1938, asigurându-se aplicarea fără limită a dreptului civil prin cuvintele "sub rezerva prescripției acțiunii în fond".

Prin urmare, nu se poate admite o acțiune în rectificare împotriva unui terț dobânditor înainte de a se dispune anularea sau constatarea nulității titlului său, în baza căruia s-a înscris în cartea funciară. Altfel nu ar exista temei pentru rectificarea propriu-zisă care se realizează în baza art.34 Cod procedură civilă, care la pct.1 se referă la împrejurarea în care titlul în temeiul căruia s-a săvârșit înscrierea nu a fost valabil. Atâta timp cât titlul apelanților-pârâți și nu este desființat, nu poate fi lipsit de eficiență în mod indirect, trecându-se la rectificarea cărții, fără să se analizeze titlul acestuia.

În ceea ce privește reaua credință la care face referire apelantul-reclamant, aceasta este o condiție ce trebuie analizată pentru a se verifica admisibilitatea cererii în rectificare, care este subsecventă celei în anularea sau constatarea nulității titlului.

Împotriva deciziei civile susmenționate, a declarat recurs reclamantul în temeiul art.304, pct.9 Cod procedură civilă, pentru neaplicarea dispozițiilor legale incidente, invocate ca temei de drept, respectiv art.36, alin.1 și art.37, alin.1 din Decretul-Lege nr.115/1938.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că soluțiile abordate de cele două instanțe au rupt șirul descendent necesar al consecințelor acțiunii în rectificare de carte funciară întemeiată pe textele de lege invocate.

Deși instanța nu se referă explicit la natura acțiunii, ca acțiune în rectificare de CF întemeiată pe art.34, pct.1 din Decretul Lege nr.115/1938, este în ordinea evidenței că atâta vreme cât prin hotărâre judecătorească se constată nevalabilitatea acelui titlu de proprietate care era certificatul de moștenitor și se dispune radierea din CF a înscrierilor operate în puterea acestuia, hotărârea instanței își are drept cauză juridică prevederile cuprinse în art.34, pct.1 din Decretul-Lege nr.115/1938.

Instanța a respins apelul și, în plină confuzie a punctelor de vedere, motivează soluția din perspectiva aplicării dispozițiilor art.34, pct.1 care se referă la primul dobânditor, aspect soluționat însă prin hotărârea primei instanțe.

Tribunalul ignoră motivul de nelegalitate ridicat în apel, care se referea la situația subdobânditorului, în speță la drepturile înscrise în cartea funciară pe numele pârâților, cât și la cadrul de aplicare a art.36, alin.1, incidență implicită la această situație, motivul de apel rămânând astfel nesoluționat.

Conform art.36, alin.1, acțiunea în rectificare întemeiată pe nevalabilitatea titlului ce a stat la baza înscrierii, va produce efecte și față de terții subdobânditori de bună credință și cu titlu oneros.

Art.37, pct.1 din lege prevede că acțiunea în rectificare întemeiată pe art.34, pct.1 și pct.2 va produce efecte și față de terțele persoane care au dobândit de bună credință și prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare.

Punctul de vedere al primei instanțe după care cererea din acțiune care se opune pârâților trebuia să aibă ca obiect o acțiune în nulitatea titlului lor, este esențialmente contrar legii.

Pârâții au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune în anularea certificatului de moștenitor.

Examinând decizia atacată în raport cu criticile formulate, instanța constată că recursul este nefondat.

1 al art.37 din Decretul Lege nr.115/1938, invocat de reclamant prin cererea de chemare în judecată, permite înaintarea acțiunii în rectificare bazată pe art.34, pct.1 și pct.2 și față de terțele persoane care au dobândit dreptul real cu bună-credință și cu titlu oneros. Aceasta înseamnă că principiul publicității nu are aplicare în cazul nulităților prevăzute prin pct.1 și pct.2 din art.34.

Textul de lege citat face distincție între terții care au dobândit cu rea credință și terții de bună credință și care pot dobândi cu aplicarea principiului publicității, abia după expirarea termenelor de prescripție prevăzute de art.37.

Susținerea recurentului reclamant potrivit căreia acțiunea în rectificare de carte funciară poate fi opusă și terțului care a dobândit cu rea credință, contravine dispoziției legale menționate.

înscrierilor de carte funciară poate fi cerută num ai dacă se constată vreunul din temeiurile de rectificare.

Întrucât întabularea în cartea funciară se face numai în baza unui act juridic în temeiul căruia se solicită înscrierea, radierea dreptului de proprietate trebuie să aibă la bază o cauză de nulitate care face nevalabilă întabularea. Așadar, înscrierea trebuie să se fi făcut fie în baza unui act juridic lovit de nulitate, fie în baza unui înscris probator nul.

În speță, titlul de proprietate al intimaților pârâți și, stă la baza înscrierii în cartea funciară.

În lipsa unei analize a titlului în temeiul căruia s-a săvârșit înscrierea nu se poate radia dreptul lor de proprietate din cartea funciară.

Dispozițiile art.37, alin.1 din Decretul-Lege nr.115/1938 privesc efectele desființării în temeiul art.34, pct.1 a titlului juridic, atât al primului dobânditor, cât și al dobânditorilor subsecvenți, fără distincție.

Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune, invocată de intimații pârâți, soluția de respingere a instanței de apel este întemeiată. este evidențiată în dispozițiile art.36, din care rezultă că acțiunea în rectificare va fi imprescriptibilă extinctiv față de dobânditorul nemijlocit, precum și față de terțul care a dobândit cu rea-credință dreptul înscris în folosul său.

În ceea ce privește anularea certificatului de moștenitor nr.249/1996, acțiunea nu este prescrisă, având în vedere că reclamantul a pretins drepturi succesorale dintr-o altă moștenire, care nu face obiectul prezentei cauze.

Față de considerentele relevate, în temeiul art.312, alin.1 Cod procedură civilă, recursul declarat va fi respins, apreciindu-se că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.312, alin.5 Cod procedură civilă, care se referă la casarea cu trimitere pentru necercetarea fondului cauzei.

Reținându-se culpa procesuală a recurentului, în temeiul art.274 Cod procedură civilă, va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimații și, în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial.

Pentru aceste motive,

În Numele Legii,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurentul reclamant, împotriva Deciziei civile nr.99/3.04.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.

Obligă recurentul la plata cheltuielilor de judecată către intimații și, în sumă de 500 lei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 8 octombrie 2008.

Președinte, Judecător,

- - - -

Grefier,

Cu opinie separată:

În sensul admiterii recursului, a casării Deciziei nr.99/2008 și, în final, a admiterii acțiunii și față de pârâții și.

Judecător,

- -

Recursul se impunea a fi admis, întrucât cele două instanțe au aplicat greșit art.36, alin.1 și art.37, alin.1 din Decretul-Lege nr.115/1938.

Acțiunea, astfel cum a fost formulată, se încadra în tiparul prevăzut de actul normativ mai sus menționat.

Astfel, în prima petiție, s-a solicitat constatarea nulității unui act juridic și, ca o consecință, rectificarea înscrierii efectuată pe numele dobânditorului nemijlocit, așa cum prevede art.34, alin.1 din Decretul-Lege nr.115/1938, iar a doua petiție, ca efect al admiterii primei petiții, radierea dreptului dobândit de succesorii cu titlu particular ai dobânditorilor nemijlociți, conform cerințelor stipulate de legiuitor în art.36, alin.1 care prevede efectele față de terți ale acțiunii în rectificare.

A pretinde reclamantului formularea unei acțiuni în nulitatea titlului subsecvent adaugă nepermis la lege și transformă un drept prevăzut clar de legiuitor într-o obligație de a purta un șir neîntrerupt de acțiuni.

Judecător,

- -

Red.:-/24.10.2008

Red.op.sep.:- /24.10.2008

Dact.:-/2 ex./27.10.2008

Jud.apel:-; -;

Jud.fond:-

Președinte:Carmen Maria Tică
Judecători:Carmen Maria Tică, Ligia Vâlcu, Camelia

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 255/2008. Curtea de Apel Brasov