Drepturi salariale ale personalului din justiție. Sentința 88/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 88/
Ședința publică de la 08 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu Izabela Mușat
Asistenți judiciari - -
-
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind soluționarea litigiului de muncă intervenit între reclamanții, C, și, în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin DGFP BV, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa reclamanților, C, și, a pârâților Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, precum și a participantului Consiliul Național pentru combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, de către grefier care învederează că la dosar au fost depuse de către reclamanți copiile cărților de muncă.
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Față de excepțiile invocate în întâmpinări, precum și față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată la data 28 martie 2008 reclamanții, C, Și au chemat în judecată pe pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL COVASNA, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea acestora la plata de despăgubiri constând în diferențe salariale dintre indemnizațiile reclamanților și cele ale procurorilor de la DNA și DIICOT ținând seama și de funcțiile deținute de unii dintre reclamanți, începând cu luna aprilie 2006 la zi precum și pentru viitor cu actualizarea sumelor la data plății. De asemenea s-a solicitat să se efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă, să fie obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate și să se recunoască gradele profesionale corespunzătoare.
În motivarea acțiunii reclamanții arată următoarele:
Modul de selecție al procurorilor din cadrul DIICOT și DNA pe baza unui interviu,la care poate participa orice procuror cu o vechime de doar 6 ani în funcția de procuror în timp ce pentru afi promovat în mod obișnuit la Parchetul de pe lângă ÎCCJ vechimea minimă necesară este de 8 1ani - ridică aspecte de discriminare față de ceilalți procurori, din cadrul parchetelor obișnuite, care pentru a fi promovați la gradul de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Casație și Justiție trebuie să parcurgă toate treptele ierarhice de la nivel de procuror la parchet de pe lângă judecătorie apoi de pe lângă tribunal și curte de apel, respectând condiționări de vechime și de promovare a unor examene complexe, pe când în cadrul DIICOT sau DNA pot fi și au fost promovați direct și procurori aflați la nivelul unui parchet de pe lângă judecătorie.
De asemenea, acest mod de selecție este discriminatoriu în raport cu judecătorii de la curțile de apel și celelalte instanțe inferioare, care pentru a fi promovați la ÎCCJ și pentru a beneficia de o indemnizație stabilită pornind de la coeficient de multiplicare 19, trebuie să parcurgă de asemenea toate treptele ierarhice de la nivel de judecător de judecătorie apoi de tribunal și curte de apel, cu respectarea condițiilor de vechime și de promovare a unor examene complexe.
Mai mult atât un procuror odată selectat la DIICOR sau DNA și salarizat la nivelul unui procuror de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ își păstrează aceeași indemnizație după revenirea la parchetul de unde provine.
Astfel, prin rotație la DIICOR și DNA, toți procurorii pot ajunge la nivelul de salarizare al unui procuror de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ pe baza unui simplu interviu, eludând prevederile legale ce reglementează promovarea.
În realitate modul de salarizare sus indicat nu reprezintă altceva decât acordarea în continuare în mod mascat a sporului de 30%, respectiv 40% pentru procurorii din cadrul DIICOT și DNA, spor acordat anterior intrării în vigoare a OUG nr.27/2006 numai unor categorii de magistrați, printre care și procurorii arătați, și care s-a stabili a fi discriminatoriu pentru eliminarea discriminării trebuind acordat tuturor magistraților, conform Deciziei nr.VI/2007 a ÎCCJ.
Acest mod de salarizare creează o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate judecătorilor și procurorilor de la instanțele și parchetele obișnuite, care pentru a ajunge la un nivel de salarizare mai mare trebuie să parcurgă prin examene trepte ierarhice, modul de salarizare arătat fiind în contradicție cu principiul egalității cetățenilor în fața legii, consacrat în art.16 alin.1 din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salariale pentru muncă egală, instituit prin art.23 alin.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu cel al interzicerii oricărei discriminări prevăzut în art.2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și în art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu dispozițiile art.1 alin.1 din Primul Protocol adițional la Convenție, privind protecția proprietății.
Nu este justificată folosirea drept criteriu de diferențiere a tratamentului salarial pentru magistrați doar apartenența la anumite segmente restrânse de realizarea justiției, pe considerentul că domeniile în care ar activa reclama o specializare particularizată și un risc deosebit deoarece situațiile de interferență cu legea ivite în practică și tipurile de reacție necesare pentru asigurarea ordinii de drept presupun eforturi chiar mai importante și riscuri profesionale mai accentuate în multe alte cazuri decât cele pentru care s-a instituit tratamentul salarial preferențial prin dispozițiile la care s-a făcut referire.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta Curtea de APEL BRAȘOV, se solicită respingerea pretențiilor susținând că în raport cu categoria profesională a procurorilor din cadrul DNA și DIICOT nu poate fi reținută discriminarea, întrucât reclamanții nu se află într-o situație similară sau comparabilă cu a acestora. Chiar dacă aceste categorii aparțin de sectorul bugetar, fiecare se bucură de un statut aparte, reglementat de legi de organizare diferite și având legi de salarizare proprii, iar aplicarea unui tratament nediscriminatoriu nu înseamnă uniformizare în materie salarială.
Prin întâmpinările formulate de pârâți se învederează că prin acțiunile în justiție pot fi valorificate drepturi recunoscute și ocrotite de lege. Câtă vreme drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de legislația în vigoare, iar dispoziția în cauză nu a fost abrogată, modificată ori declarată neconstituțională, ținând cont și de principiul separației puterilor în stat, apreciază că astfel de cereri nu pot fi soluționate de către instanțele de judecată, care prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege ar depăși limitele puterii judecătorești și și-ar aroga atribuții de legiferare, acțiunea fiind prin urmare inadmisibilă.
Prin întâmpinarea formulată de Ministerul Economiei si Finanțelor se invocă lipsa calității procesuale pasive a acestei pârâte având în vedere că nu există nici un fel de raporturi juridice între această instituție și reclamanți iar, pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost citat în cauză conform art.27 al.3 din OG nr.137/2000 iar poziția acestei instituții a fost exprimată în cuprinsul înscrisului intitulat "punct de vedere" - prin care se face o analiză a principiului discriminării astfel cum acesta rezultă din hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și din prevederile OG nr.137/2000.
Analizând cererea de chemare în judecată curtea reține că pretențiile reclamanților sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie menționat faptul că prin acțiune s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta pârâtă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că excepția nu este întemeiată și în consecință o va respinge.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov este nefondată întrucât această instanță a fost chemată în judecată doar pentru pretențiile aferente perioadelor în care anumiți reclamanți au funcționat la instanțele din raza de competență a tribunalului. Cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Justiției pe considerentul că acest pârât nu are culpă ceea ce privește editarea unor acte normative discriminatorii, instanța va respinge excepția deoarece acesta are calitatea de ordonator principal de credite și inițiator legislativ.
Pe fond curtea retine ca reclamanții au calitatea de judecători în cadrul Curții de APEL BRAȘOV, iar prin acțiunea dedusă judecății solicită aceleași drepturi salariale cu cele ale procurorilor de la DNA și DIICOT.
Salarizarea magistraților este reglementată de dispozițiile art.3 alin. 1 din OUG nr. 27/2006 și constă într-o indemnizație de încadrare lunară brută stabilită în raport de nivelul instanțelor și parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa ordonanței.
În baza art. 11 alin 1 din aceeași ordonanță, procurorii din cadrul DNA și DIICOT sunt salarizați potrivit nr. crt.6-13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii.
Prin acțiune reclamanții, în calitate de judecători, solicită aceleași drepturi salariale cu procurorii de la DNA și DIICOT pe considerentul că între cele două categorii profesionale legiuitorul a creat discriminări în ceea ce privește modalitățile de selecție și promovare în funcțiile de execuție și conducere iar cererea reclamanților are la bază extinderea normelor legale privind salarizarea procurorilor de la DNA și DIICOT și aplicarea acestora și celorlalte categorii de magistrați cu ignorarea propriilor norme de salarizare. Curtea reține că instanțele judecătorești au rolul de a asigura aplicarea corectă și nediscriminatorie a legilor în vigoare la momentul efectuării actului de justiție, însă nu au posibilitatea de a constata că o lege conține dispoziții discriminatorii. În acest sens, prevederile OG nr. 137/2000 privind discriminarea dau posibilitatea subiecților de drept să invoce orice discriminare în aplicarea unui act normativ, însă nu este posibil să se solicite instanțelor de drept comun să se constate că o normă legală este discriminatorie. În acest sens a decis și Curtea Constituțională prin decizia nr. 821 din 3 iulie 2008 prin care s-a constatat că este neconstituțional un asemenea înțeles al OG nr. 137/2000 "prin care se conferă instanțelor de judecată competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative".
Față de aceste considerente curtea reține că dispozițiile legale privind salarizarea procurorilor de la DNA și DIICOT în vigoare la data judecății se referă doar la categorii profesionale nu pot fi extinse și aplicate altor subiecți de drept cărora nu li se adresează astfel încât acțiunea reclamanților va fi respinsă conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, C, și, cu domiciliul ales la sediul Curții de APEL BRAȘOV,-, jud B, în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL BRAȘOV, cu sediul în B,-, jud B, TRIBUNALUL COVASNA cu sediul în Sf. G,--4, jud C, Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5.
Definitivă.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 8 octombrie 2008.
Președinte Judecător
- - -
Cu votul consultativ al asistenților judiciari
- - -
Grefier șef secție
-
Red CȘ 13.10.2008
dactAG 29.10.2008/ 15 ex
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu Izabela Mușat
