Anulare act. Decizia 266/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Nr.-operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.266
Sedința publică din 18 martie 2009
PREȘEDINTE: PROF.-.DR.- -
JUDECĂTOR 1: Univ Lidia Barac
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții recurenți și împotriva Deciziei civile nr.176/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu pârâții intimați Statul Român prin Consiliul Local, G și, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat reclamanții recurenți prin avocat și pârâții intimați G și prin avocat, lipsă fiind pârâtul intimat Statul Român prin Consiliul Local.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamanților recurenți a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 35 lei și a timbrului judiciar în valoare de 2 lei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat se acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului, în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, modificarea deciziei atacate, întrucât este nelegală, în sensul respingerii apelului și menținerii hotărârii primei instanțe, ca temeinică și legală, învederând că actul de vânzare - cumpărare este lovit de nulitate absolută, întrucât nu a existat obiectul vânzării, solicitând restabilirea situației de carte funciară anterioară, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâților intimați G și, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului, învederând că soluția pronunțată de Judecătoria Caransebeș este netemeinică și nelegală, cu cheltuieli de judecată.
Totodată, reprezentantul pârâților intimați a invocat prescripția actului sub semnătură privată, a adus în discuție dispozițiile art. 1900 Cod civil, susținând că terenul a fost dobândit în baza Legii nr.18/1991 și nu în baza unui contract de vânzare-cumpărare.
CURTEA
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Caransebeș sub nr.619/208/26.02.2007, reclamanții și soția au chemat în judecată pârâții G și și Statul Român prin Consiliul Local, pentru succesiunea vacantă a defunctului, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate că: în mod eronat casa cu nr.596 din a fost intabulată - prin simplă adeverință, fără nici o identificare - în CF 5235 - sub nr.top.668 Cîmpu, în realitate casa fiind construită pe terenul din CF 6127 nr.top.593 Cîmpu fânețe; să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.127/30.01.1987 al notariatului C, prin care pârâții G și cumpără de la defunctul - decedat în prezent și fără urmași, casa și construcțiile anexă de pe nr.top.668, iar terenul aferent trece în proprietatea Statului cu drept de folosință asupra 250. în favoarea cumpărătorilor, conform Legilor 58 și 59/1974. În realitate, pe nr.top.668 nu se află nici un fel de construcții, situație în care se impune revenirea la situația anterioară în CF, să constate că prin actul sub semnătură privată intitulat "act de vânzare cumpărare" încheiat la 7.02.1981 -, proprietar tabular al casei, a vândut reclamanților terenul din CF 5235, nr.top.668 - Cîmpu arabil de 1690. cu suma de 5000 lei achitați integral. Față de această situație, solicită instanței ca hotărârea ce se va pronunța să țină loc de contract de vânzare cumpărare autentic și să dispună, ca după rămânerea definitivă a hotărârii, intabularea în CF a dreptului astfel obținut.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că în anul 1987, conform Legilor 58 și 59/1974, terenurile erau scoase din circuitul civil și nu era admisă transmiterea lor. În acest context, pentru a evita efectele acestei legi, pârâții G și, împreună cu vânzătorul, obțin o adeverință de la Primăria, din care rezultă că pe terenul din CF 5235, nr.top.668, se află construită casa cu nr.596, în realitate pe acest teren nu au existat niciodată și nu există nici în prezent nici un fel de construcții. În acest condiții, terenul trece în proprietatea Statului Român, cu drept de folosință în favoarea cumpărătorilor a 250. pe durata existenței construcției.
Reclamanții au susținut că ei au cumpărat terenul cu pricina în anul 1981, prin act privat și până în prezent sunt în posesia și folosința netulburată a acestuia, plătind către stat taxele și impozitele aferente. În acest sens, au solicitat radierea casei cu nr.596 din CF 5235 și înscrierea ei în CF 6127, unde se află efectiv dintotdeauna.
Reclamanții au mai menționat că au mai avut un proces, ce a făcut obiectul dosarului nr.4776/2004 al Judecătoriei Caransebeș.
Prin întâmpinarea și cererea reconvențională depusă la dosar, reclamanții reconvenționali - G și au solicitat respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale active și lipsa interesului, ei fiind proprietarii celor două imobile. Aceștia au solicitat respingerea capătului de cerere privind nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.127/1987, ca fiind inadmisibil și invocă excepția "autorității de lucru judecat", arătând că prin sentința civilă nr.251/2006, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr.4776/2004, a fost respinsă și cererea reclamanților pentru prestație tabulară.
Prin cererea reconvențională, reclamanții reconvenționali au solicitat instanței ca prin hotărârea ce s-a pronunțat să oblige reclamanții să fi lăsat în deplină proprietate și posesie imobilul evidențiat în CF 5235, nr.top.668 de 1690. și, având în vedere calitatea lor de proprietari tabulari ai imobilului, lipsiți de posesia imobilului, această cerere reconvențională îmbracă forma unei acțiuni în revendicare.
Prin sentința civilă nr.1557 din 19.09.2007 pronunțată în dosar nr-, prima instanță Judecătoria Caransebeș, a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții și, domiciliați în comuna nr.54, în contradictoriu cu pârâții G, domiciliați în comuna nr.596 jud.C-S și Statul Român prin Consiliul Local.
S-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.127/30.01.1987 încheiat de părți cu defunctul și s-a dispus radierea din CF nr.5235, nr.top.668 a casei cu nr.596, imobil ce va fi evidențiat în CF 6127, nr.top.593.
S-a constatat că prin actul sub semnătură privată intitulat "act de vânzare-cumpărare", încheiat la 7.02.1981 de reclamanții și cu defunctul proprietar tabular s-a cumpărat imobilul evidențiat în CF 5235, nr.top.668 - Câmpu arabil de 1690. în schimbul sumei de 5000 lei.
S-a dispus ca hotărârea să țină loc de act autentic - de intabulare în Cartea Funciară menționată, la data rămânerii irevocabile.
A fost respinsă cererea reconvențională pentru revendicare imobiliară.
Pârâții au fost obligați la 1973 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamanții și și - au justificat atât interesul cât și calitatea procesuală activă în promovarea acțiunii în nulitate absolută act de vânzare-cumpărare și rectificare Carte Funciară în condițiile în care la baza acțiunii lor este actul privat încheiat la data de 7.02.1981 cu proprietarul tabular, act care, în realitate, și-a produs efectele.
Din depozițiile martorilor audiați în cauză cât și din faptul necontestat de pârâții G și a rezultat împrejurarea că reclamanții și sunt în posesia și folosința imobilului evidențiat sub nr.top.668 Câmpu, arabil de 1690. din CF 5235 de la data încheierii convenției arătate cu defuncta, proprietar tabular al acestui imobil, din 7.11.1981 și până în prezent.
Această situație de fapt, ce are la bază un act juridic, a creat aparența de drept și a justificat interesul de promovare a acțiunii în constatare nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.127/30.01.1987 - contract prin care pârâții G și cumpără de la defunctul "casa și construcțiile anexe" evidențiate sub nr.top.668 din CF 5235.
Obiectul acestui contract este evidențiat, eronat, în CF 5235 sub nr.top.668 Câmpu, datorită faptului că adeverința a fost emisă de Primăria, la data respectivă, fără nici o identificare și documentație prealabilă.
Atât prin expertiza tehnică de specialitate efectuată de inginer în dosar nr.4776/2004, cât și prin expertiza tehnică efectuată în cauză de expert inginer este identificată casa cu nr.596 ca fiind construită pe parcela de teren evidențiată în CF 6127 sub nr.top.593 și s-a subliniat faptul că pe parcela cu nr.top.668 din CF 5235 nu există nici un fel de construcții, situație în care se impune ca evidența de Carte Funciară să fie conformă cu realitatea.
Potrivit art.34 pct.1 și 3 din Legea nr.115/1938, urma a se efectua cuvenitele rectificări în Cărțile Funciare menționate.
Profitând de situația eronată din Cartea Funciară, pârâții G și au formulat acțiunea în revendicare imobiliară, deși în realitate aveau cunoștință de titlul reclamanților - cumpărători - prin actul sub semnătură privată încheiat cu proprietarul tabular - defuncta, act ce a fost validat de instanță, întrucât sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de art.22 și art.24 din Legea nr.115/1938, raportat la art.968 și următoarele cod civil și transferul faptic s-a efectuat de la data încheierii convenției de înstrăinare și s-a plătit prețul.
Și în privința excepției autorității de lucru judecat, raportat la obiectul cauzei sentinței civile nr.251/2006 din dosar nr.4776/2004 și obiectul prezentei cauze, instanța a constatat că nu există triplă identitate, cauza juridică a acțiunilor fiind diferită.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au formulat apel pârâții G și, criticând-o ca nelegală și netemeinică și solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței instanței de fond și respingerea acțiunii intimaților-reclamanți și admiterea cererii reconvenționale formulată de apelanți prin care se solicită obligarea intimaților reclamanți să lasă apelanților pârâți în deplină proprietate și posesie imobilul evidențiat în CF 5235 cu nr.668, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului s-a arătat că sentința instanței de fond se bazează pe o greșită apreciere a probelor și greșită aplicare a dispozițiilor legale, în mod eronat prima instanță constatând nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.127/30.01.1987, încheiat de pârâți cu defunctul.
S-a mai arătat că, în mod greșit, a fost respinsă și excepția autorității de lucru judecat relativ la capătul de cerere al reclamanților privind constatarea că prin actul sub semnătură privată intitulat "act de vânzare-cumpărare" încheiat la 7.02.1981 aceștia au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului de sub nr.top.668 din CF 5235 întrucât pârâții au învederat că prin hotărârea nr.251 din 2006, pronunțată de Judecătoria Caransebeș, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă, s-a respins cererea reclamanților și, prin care s-a solicitat să se constate că prin actul sub semnătură privată intitulat "act de vânzare-cumpărare" încheiat la 7.02.1981 aceștia au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului de sub nr.top.668 din CF 5235 și pe cale de consecință instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, pârâți fiind apelanții G și.
Apelanții G și au reiterat și în calea de atac a apelului excepția autorității de lucru judecat relativ la capătul de cerere privind constatarea că prin actul sub semnătură privată intitulat "act de vânzare-cumpărare" încheiat la 7.02.1981 intimații reclamanți au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului de sub nr.top.668 din CF 5235.
Prin Încheierea de ședință din data de 11 decembrie 2007, în baza dispozițiilor art.2821Cod procedură civilă, Tribunalul a dispus calificarea căii de atac în cauză ca fiind recursul.
Prin decizia civilă nr. 88/R/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul C-S a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de recurenții G și.S-a admis recursul declarat de pârâții - reclamanți reconvenționali G și, în contradictoriu cu intimații, și Statul Român prin Consiliul Local, împotriva sentinței civile nr.1557/19.09.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr-.A fost modificată sentința recurată în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții G, și Statul Român prin Consiliul Local, având ca obiect constatare nulitate absolută și admite în parte cererea reconvențională formulată de reclamanți reconvenționali G, în contradictoriu cu pârâții reconvenționali și și pârâtul Statul Român prin Consiliul Local, având ca obiect revendicare imobiliară. S-a constatat că din eroare casa cu nr.596 a fost intabulată în 5235, nr.top.668.S-a dispus radierea imobilului casă cu nr.596 din 5235, nr.top.668 și intabularea aceluiași imobil în CF 6127 nr.top.593.S-a constatat nulitatea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.127/30 ianuarie 1987 de Notariatul de stat Au fost respinse restul petitelor din acțiune, respectiv constatarea vânzării-cumpărării de către reclamanții și prin înscrisul sub semnătură privată încheiat la 7.02.1981 a imobilului teren.Au fost obligați pârâții reconvenționali și să lase în proprietate și posesie reclamanților reconvenționali G și suprafața de 1440. din CF 5235 nr.top.668.S-a respins acțiunea în revendicare pentru suprafața de 250. din același imobil.Fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii, reclamanții și - au declarat recurs,invocând nelegalitatea și netemeinicia ei, întrucât tribunalul a calificat greșit calea de atac ca fiind recurs, încălcând normele de competență materială față de valoarea obiectului litigiului, cât și de petitul principal al acțiunii.
Prin decizia civilă nr. 382/15.04.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARAa fost admis recursul declarat de reclamanții și - împotriva deciziei civile nr. 88/R/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-,în contradictoriu cu pârâții G, și Statul Român prin Consiliul Local.S-a casat decizia și s-a dispus trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru judecarea apelului.
Prin Decizia civilă nr. 176/17.11.2008, Tribunalul C- a admis apelul declarat de pârâții reclamanți reconvenționali G și împotriva sentinței civile 1557/19.09.2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș;
A schimbat sentința în sensul că a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și și a admis cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvențional G și.
A constatat că, în mod eronat, casa cu nr. 596 a fost întabulată în CF 5235 nr. top. 668 și a dispus radierea acesteia.
A respins celelalte petite din acțiunea formulată de reclamanții.
A obligat pârâții reconvențional și să lase în proprietate și posesie reclamanților reconvenționali G și imobilul înscris în CF nr. 5235 nr. top. 668.
Instanța de apel a reținut următoarele:
Comparând contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.127/30.01.1987, cu antecontractul de vânzare-cumpărare din 7 februarie 1981 (filele 5, 10 dosar fond) a rezultat că obiectul antecontractului din 1981 l-a constituit terenul înscris în CF 5235, iar obiectul contractului autentificat din 1987 fost doar casa cu nr.596, neevidențiată în Cartea funciară.
A rezultat astfel că pârâții reclamanți reconvenționali nu au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în CF nr. 5235,nr. top. 668 în temeiul contractului nr. 127/30.01.1987, a cărui anulare se solicită, ci ulterior,în temeiul Legii 18/1991 după cum rezultă din încheierea nr. 636/1997 (fila 37 dosar nr. 4776/2004).
Față de această situație de fapt, nu putea fi reținută nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 127/30.01.1987 pe motiv că ar fi fost încheiat cu încălcarea unor dispoziții legale în vigoare la momentul încheierii sale - Legile 58 și 59/1974 care sancționau cu nulitatea absolută înstrăinarea terenurilor fără construcții-de vreme ce obiectul contractului nu l-a constituit terenul înscris în CF 5235 nr. top. 668 ci casa cu nr.596.
Or, interesul reclamanților de a fi constatată nulitatea absolută a contractului nr. 127/1987 era tocmai cel de a putea, astfel, să solicite constatarea că, prin actul sub semnătură privată încheiat în anul 1981 cu foștii proprietari, ei au devenit proprietari asupra terenului înscris în CF 5235, nr. top. 668. Însă, după cum am arătat, pârâții reclamanți reconvenționali au devenit proprietari asupra aceluiași teren, în temeiul altui titlu de proprietate în condițiile Legii 18/1991 și nu în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 127/1987.
Atât prin expertiza tehnică de specialitate efectuată de inginer în dosar nr.4776/2004, cât și prin expertiza tehnică efectuată în cauză de expert inginer a fost identificată casa cu nr.596, ca fiind construită pe parcela de teren evidențiată în CF 6127 sub nr.top.593 și s-a subliniat faptul că pe parcela cu nr.top.668 din CF 5235 nu există nici un fel de construcții, situație în care se impune ca evidența de Carte Funciară să fie conformă cu realitatea.
Potrivit art.34 pct.1 și 3 din Legea nr.115/1938, urmează a se efectua cuvenitele rectificări în Cărțile Funciare menționate.
Conform extrasului de CF nr. 1278 cont.3278, precum și afirmațiilor pârâților-reclamanți reconvențional,ulterior, casa cu nr.596 a fost înscrisă în nr. top. 593(fila 81 dosar fond), astfel că nu se impunea să se dispună din nou întabularea ei pe același nr. top. 593.
În ce privește petitul privitor la pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare asupra terenului în litigiu, pârâții-reclamanți reconvenționali au invocat autoritatea de lucru judecat prin raportare la sentința civilă nr. 251/2006 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr. 4776/2004 prin care a fost respinsă acțiunea în prestație tabulară formulată de reclamanții. Tribunalul a constatat că, în mod corect, prima instanță a respins această excepție, cauza juridică fiind diferită în cererea care a făcut obiectul dosarului nr.4776/2004.Pe fond însă, nu putea fi constatată vânzarea-cumpărarea de către reclamanți, în 1981, imobilului teren din CF 5235, fără a se fi cerut și obține, în prealabil, desființarea titlului de proprietate identificat prin actul 636/1997 (fila 167 dosar fond) prin care pârâții - soții au dobândit în proprietate imobilul.
În ce privește cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali, având în vedere calitatea de proprietari tabulari a acestora și faptul că aceștia sunt lipsiți de posesia și folosința asupra imobilului în litigiu,în temeiul art. 480 Cod civil, tribunalul a admis acțiunea în revendicare și a obligat pârâții reconvențional și să lase în proprietate și posesie reclamanților reconvenționali G și imobilul înscris în CF nr. 5235 nr. top. 668.
Împotriva Deciziei civile nr.176/177.11.2008 a Tribunalului C - S au declarat recurs, în termenul legal, reclamanții și, criticând -o pentru nelegalitate.
În motivarea cererii de recurs s-a susținut că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, respectiv, a dispus radierea casei nr. 596 de pe nr. top 668.
De asemenea, s-a susținut că Tribunalul a ignorat dispozițiile Legii nr. 58 și 59/1974, acte normative care scoteau terenurile din circuitul civil.
Curtea, analizând recursul, prin prisma criticilor formulate, în raport de motivul de drept invocat, respectiv art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă și cu aplicarea dispozițiilor art. 299 u Cod procedură civilă, raportat la art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, a constatat că este nefondat.
Critica reclamanților, în raport de dispozițiile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, este nefondată, susținerea acestora că au renunțat la petitul privind radierea casei cu nr. 596 din F 5235 nr. top 668 nu poate fi primită.
Astfel, se observă că, în Încheierea Judecătoriei Caransebeș din data de 12.09.2007 pronunțată în dosar nr- ( fila 84), prin care s-a amânat pronunțarea, încheiere ce face parte integrantă din Sentința civilă nr. 1557/19.09.2007 a aceleiași judecătorii, s-a consemnat că, având cuvântul în fond, reclamanții, prin avocat, au solicitat radierea imobilului, astfel că dispozițiile art. 304 pct. 6 nu sunt incidente.
Respectiv la critica ce privește ignorarea dispozițiilor Legii nr. 58 și 59 din 1974, se apreciază, de asemenea, a fi nefondată, Tribunalul, în mod corect, a tranșat litigiul dintre părți.
Astfel, instanța de apel, în mod just, a reținut că pârâții - reclamanți reconvenționali au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în F 5235 nr. top 668 în baza Legii nr. 18/1991 și nu în temeiul Contractului nr. 127/30.01.1987, în consecință, neputându - se reține nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare menționat mai sus, pe motiv că ar fi eludat dispozițiile legale în materie, prevăzute de Legea nr. 58 și 59/1974.
Față de cele expuse mai sus Curtea va respinge recursul declarat de reclamanții recurenți și împotriva Deciziei civile nr.176/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu pârâții intimați Statul Român prin Consiliul Local, G și și va obliga pe reclamanții recurenți să plătească pârâților intimați G și suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții recurenți și împotriva Deciziei civile nr.176/17.11.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr- în contradictoriu cu pârâții intimați Statul Român prin Consiliul Local, G și.
Obligă pe reclamanții recurenți să plătească pârâților intimați G și suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2009.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 3: Erica
PROF.-.DR.- - - - -
Grefier
RED.N/27.03.2009
DACT.B/2EX/01.04.2009
INST.APEL- - - Tribunalul C-S
INST.FOND- - Jud.
Președinte:Univ Lidia BaracJudecători:Univ Lidia Barac, Cristian Pup, Erica
