Anulare act. Decizia 29/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 29
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Eliza Marin
JUDECĂTOR 2: Violeta Stanciu
JUDECĂTOR 3: Constanța Ștefan C -
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta, domiciliată în comuna, sat, județul P, împotriva sentinței civile nr. 341/9 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte și a deciziei civile nr. 517/3 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P, str. -,. 107,.2, județul P și pârâta, domiciliată în comuna, sat județul
Cerere de recurs timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10,00 lei conform chitanței fiscale nr. -/2009 și timbru judiciar de 5,00 lei anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-pârâtă prin avocat potrivit împuternicirii avocațiale cu nr. 518/2009 din Baroul Prahova, intimatul-reclamant prin avocat potrivit împuternicirii avocațiale cu nr. 530/2009 din Baroul Prahova, lipsă fiind intimata-pârâtă.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul depune completare la taxa judiciară de timbru în cuantum de 282,00 lei conform chitanței fiscale cu nr. 5945/2010, timbru judiciar de 1,50 lei, anulate și atașate la dosar. Alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea ia act că cererea de recurs este legal timbrată.
Avocat având cuvântul arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul arată că pârâta a formulat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă.
Un prim motiv de recurs este acela prin care se critică varianta de lotizare omologată de către instanța de fond și mai mult modificată de către judecătorului fondului prin includerea în masa succesorală a construcției intitulată de către prima instanță " magazie-beci" evaluată la suma de 7990,86 lei, iar această variantă de lotizare a fost menținută și de către instanța de apel.
Ambele instanțe au ignorat raportul de expertiză specialitatea construcții întocmit de expert care a fost completat potrivit dispozițiilor instanței de fond în două rânduri, respectiv Completare 2 și Completare 3.
Expertul constructor a stabilit în urma constatărilor tehnice și deplasării la fața locului că pe terenul din pct. "Acasă - "- proprietatea recurentei, se află următoarele construcții:o magazie de piatră, o magazie de lemn, un de porc și păsări, toate aceste bunuri fiind bunurile proprii ale pârâtei-recurente potrivit IAP din iunie 2003( fila 13 dosar).
Mai susține avocat că instanța de fond ignorând aceste constatări tehnice ale expertului a procedat la modificarea variantei de lotizare, stabilind că pretinsul beci - care nu există pe teren - este una și aceeași construcție cu magazia din piatră.
Prin modificarea raportului de expertiză lotizare instanțele i-au atribuit recurentei bunul său propriu.
C de-al doilea motiv de recurs vizează nerespectarea dispozițiilor art. 6739Cod procedură civilă pe care, deși instanțele le -au citat nu le-au respectat.
De altfel, tribunalul a apreciat în mod greșit în motivarea formulată că " ambele loturi conțin terenuri și construcții de valoare apropriată", ceea ce este cu totul eronat.
Astfel, intimatul-reclamant primește în lotul său toate construcțiile succesorale: Construcțiile C3,C1,C4,C5, cotețe de porc și păsări, în timp ce pârâta-recurentă primește în lotul său numai construcția "magazie-beci"( care este magazia din piatră bunul său propriu), nefiindu-i atribuită nicio altă construcție.
Mai arată avocat că, în privința terenurilor intimatul-reclamant primește în lotul său numai terenuri intravilane- locuri de casă, în timp ce recurentei îi sunt atribuite toate celelalte terenuri extravilane neimportante ca valoare.
Singurul teren atribuit, parte reclamantului,parte pârâtei, a fost terenul din pct. "Acasă" unde a primit 147 mp cale de acces, 1303 mp curți-construcții și 2567 mp fâneață, iar pârâta a primit 2567 mp fâneață.
În principal solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri cu trimiterea cauzei la Tribunalul Prahova care să procedeze la efectuarea unei noi variante de lotizare în care să se realizeze o împărțeală echitabilă a construcțiilor și terenurilor și să se procedeze la neincluderea la masa succesorală a magaziei din piatră intitulată de prima instanță ca " magazie-beci".
În subsidiar solicită admiterea recursului, omologarea variantei a IV din raportul de expertiză lotizare refacere care procedează la atribuirea construcțiilor succesorale către fiecare moștenitor, precum și a terenurilor, variantă care nu procedează la includerea în masa succesorală a magaziei din piatră.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul în ceea ce privește primul motiv de recurs arată că aceste este neîntemeiat. Ambele instanțe de judecată au procedat corect reținând că în valoarea masei succesorale se include și c/val unei construcții, magazie-beci ce se află pe terenul pârâtei și a cărei valoare este de 7990 RON.
Dat fiind că această construcție a fost edificată din piatră și folosită pentru depozitarea unor vase din lemn ea a fost denumită și " beci".
Cu ocazia primei deplasări a expertului constructor s-au constatat existența mai multor construcții pe terenul recurentei, instanța de fond a fost nevoită să acorde mai multe termene de judecată pentru ca expertul să poată în sfârșit să evalueze acest bun.
Este evident că expertul topo care a întocmit lotizarea a omis să ia în calcul și această valoare orientându-se numai după expertiza construcții inițială și scăpând din vedere completarea expertizei construcții.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, urmează a se constata că deși sunt enumerate o serie de construcții acestea sunt de o valoare derizorie, iar amplasarea lor pe teren nu permite constituirea unei unități locative distincte.
În ceea ce privește atribuirea terenurilor, urmează a se observa că recurenta-pârâtă primește și ea teren la pct. " Acasă" în suprafață de 2567 mp.
Mai susține avocat că acest teren se află în intravilan, este mărginit de un drum astfel încât datorită existenței acestei căi de acces valoarea lui economică și posibilitatea de a fi folosit sau valorificat este mult mai mare decât porțiunea de teren ce a fost atribuită, tot la pct."Acasă" intimatului.
Varianta de lotizare pe care o propune recurenta și anume varianta a IV a nu poate fi omologată de către instanță întrucât potrivit acestei variante nu se realizează o ieșire din indiviziune în primul rând, iar în al doilea rând așa zisă cale de acces comună este improprie, iar datorită dimensiunilor și a modului în care este amplasată nu are caracteristicile unui drum de acces.
Solicită respingerea recursului ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Vălenii de M sub nr-, reclamantul chemat in judecată pe pârâtele - și, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea testamentului autentificat sub nr. 94/29.06.2001, ieșirea din indiviziune privind succesiunea defuncților si, pre cum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul arătat că moștenitorii defuncților și sunt părțile din proces, averea compunându-se din mai multe suprafețe de teren, construcții și bunuri mobile, o parte aflându-se în posesia pârâtelor.
mai susținut reclamantul faptul că tatăl său, ce locuit în aceeași gospodărie cu bunicii (defuncții si ), efectuat unele îmbunătățiri la imobil și construit o casă cu 6 camere, baie și bucătărie, iar de pe urma defunctului Gar ămas un pasiv succesoral in cuantum de 12 milioane lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare efectuate de.
În susținerea cererii de anulare testamentului, reclamantul arătat că in ultima parte vieții, fost grav bolnavă, netransportabilă și lipsită de discernământ.
Pârâtele au formulat întâmpinare și cerere reconventională, arătând că testatoarea nu avut afecțiuni care să-i afecteze discernământul, existând un act medical care atestă starea de perfectă sănătate a acesteia. S-a mai arătat că pârâta, în calitate de legatar universal, are dreptul la întreaga avere a bunicii sale, iar pârâta, în calitate de fiică și moștenitoare rezervatară va culege averea lăsată de pe urma defunctului G, în cotele prevăzute de lege. Pârâtele au arătat că trebuie excluse de la masa succesorală terenul în suprafață de 2.000. situat în punctul Acasă-, pe care se află situate o magazie de piatră, o magazie din lemn și un, întrucât sunt bunuri proprii ale pârâtei, obținute în baza unei hotărâri judecătorești.
Prin cererea reconvențională, pârâtele reclamante au solicitat aducerea la masa partajabilă a unui teren situat în pct., a unor bunuri mobile și obligarea reclamantului pârât să suporte pasivul succesoral reprezentat de cheltuieli ocazionate de înmormântarea și pomenile defunctei, însumând 14.000.000 rol.
Reclamantul pârât a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, susținând că prin această cerere s-a solicitat partajarea unor terenuri ce nu aparțin succesiunii, fiind cumpărate de tatăl său,.
Prin încheierea din data de 26.06.2003, instanța a constatat deschise succesiunile, a constatat calitatea de moștenitori și drepturile părților și bunurile care compun masa succesorală.
Totodată s-a respins în principiu cererea de anulare a testamentului.
Prin decizia civilă nr. 417/17.05.2005 a Tribunalului Prahovas -a admis apelul declarat împotriva încheierii interlocutorii, care a fost schimbată în parte, în sensul că s-a dispus anularea testamentului autentificat la nr. 694/29.06.2001 de Frățian - V de
Decizia a rămas irevocabilă, prin respingerea recursului, prin decizia civilă nr. 1182/2005 a Curții de APEL PLOIEȘTI.
În cauză, în urma efectuării expertizelor, a fost pronunțată sentința civilă nr. 341/09.02.2009 a Judecătoriei Vălenii d e M, prin care s-a admis în parte acțiunea și s-a admis în parte și cererea reconvențională, dispunându-se ieșirea din indiviziune a părților conform variantei a III-a de lotizare expert, modificată de instanță.
Modificarea a constat în faptul că din masa succesorală face parte și construcția magazie beci, identificată prin completarea raportului de expertiză III, întocmită de expert, în valoarea de 7.990,86 lei.
Instanța a modificat lotizarea, prin includerea acestei construcții în lotul pârâtei, pe terenul căreia se află, cu consecința modificării valorii sultelor, pentru compensarea diferenței de valoare dintre cele două loturi.
Împotriva acestei sentințe declarat apel parata, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Apelul fost înregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-.
In motivarea apelului, parata a susținut faptul că prin omologarea variantei III de lotizare din raportul de expertiză tehnică judiciară refacere, modificata de instanța de fond, s-au încălcat dispozițiile art.673/9 pr.civilă potrivit cu care la formarea și atribuirea loturilor instanța va tine seama și de natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților.
A arătat apelanta că, în această variantă reclamantul primește în lotul său toate construcțiile succesorale, toate terenurile intravilane - importante valoric - precum și cele mai importante bunuri mobile în sumă de 5273 lei, în timp ce pârâta primește în lotul său numai terenuri extravilane fără valoare economică, precum și bunuri mobile în sumă de 1136 lei.
În continuare, apelanta a susținut că avându-se in vedere că atât reclamantul cât și pârâta au cote succesorale egale așa cum s-a precizat și în precedent la formarea loturilor și atribuire, prima instanța trebuia să fi avut in vedere și celelalte criterii legale, realizându-se o împărțeală echitabilă a masei succesorale prin atribuirea in lotul fiecărui moștenitor bunurilor de aceeași natură, valoare, importanță.
În opinia apelantei, prima variantă a fost greșită și datorită faptului că instanța de fond a procedat la modificarea acesteia prin includerea în masa succesorală construcției "magazie-beci", construcție care potrivit încheierii de admitere în principiu și deciziei nr. 417/17.05.2005 este "bunul propriu" al pârâtei.
Mai mult decât atât, a arătat apelanta, expertiza constructor a confirmat în cele două completări la raportul de expertiză inițial că pârâta edificat pe terenul din punctul "Acasă-" o magazie din piatră, o altă magazie din lemn, un de porc și păsări, acestea au fost singurele construcții existente. De asemenea, a precizat că, același expert a arătat că pe teren nu există nicio construcție "beci", mai mult în raportul de expertiză completare II, expertul a procedat la explicarea detaliată a construcțiilor găsite pe teren, anexând fotografii ale acestora.
În continuare, apelanta a arătat că, deși expertul constructor procedase la identificarea construcțiilor aflate pe teren și oferise explicații minuțioase la obiectivele stabilite, instanța de fond considerat în mod absolut eronat că magazia din piatră este una și aceeași construcție cu pretinsul beci și prin modificarea variantei III din raportul de expertiză lotizare-refacere inclus această construcție la masa succesorală, deși reprezenta bunul propriu al paratei.
Prin decizia civilă nr. 517/3 iulie 2009 Tribunalul Prahovaa respins apelul declarat de apelanta-pârâtă, împotriva sentinței civile nr.341/9.02.2009, pronunțată de Judecătoria Vălenii d M, în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimata-pârâtă, ca nefondat.
A fost apelanta-pârâtă să plătească intimatului-reclamant suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că în privința motivului de apel constând în greșita reținere la masa de partaj a beciului aflat pe terenul lui, aceasta nu a fost întemeiat.
Din cuprinsul considerentelor încheierii interlocutorii pronunțată de instanță la data de 26.06.2003, fila 117 dosar fond, a reieșit: " Urmează a se constata de asemenea că defunctul Gar ealizat un beci pe terenul lui, situație menționată de martorul,toate aceste bunuri urmând a face parte din masa de partaj".
Încheierea de partaj a fost atacată separat, conform procedurii de la acea dată, iar prin decizia nr. 417/2005 a Tribunalului Prahovas -a schimbat în parte această încheiere, dar în privința altor aspecte, menținându-se în rest dispozițiile încheierii, deci inclusiv cele referitoare la respectivul beci.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a dispus modificarea variantei de lotizare în sensul includerii la masa de partaj și a beciului, nefăcând altceva decât să respecte autoritatea de lucru judecat de care se bucură încheierea interlocutorie.
De altfel, acest beci a fost și identificat și evaluat de către expertul, în completarea raportului de expertiză, fila 215 dosar fond.
În legătură cu cel de al doilea motiv de apel, tribunalul a constatat de asemenea că acesta a fost neîntemeiat.
Potrivit dispozițiilor art. 6739.proc.civ. la formarea și atribuirea loturilor, instanța ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Tribunalul a constatat că varianta III de lotizare, omologată de instanța de fond a satisfăcut în cea mai mare măsură aceste criterii, fiind preferabilă variantei IV, solicitată de apelantă, variantă care prevedea o sultă excesivă, față de cea prevăzută în varianta III.
S-a observat că ambele loturi conțin terenuri și construcții de valoare apropiată.
Împotriva deciziei susmenționatei a declarat recurs în termen legal pârâta criticând-o sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă.
A susținut în esență recurenta că ambele instanțe au ignorat raportul de expertiză constructor care a menționat că pe terenul din pct. Acasa - nu există nici o construcție beci astfel, încât în mod greșit instanța de fond a procedat la modificarea variantei de lotizare, stabilind că pretinsul beci - care nu există pe teren - este una și aceeași construcție cu magazia din piatră.
Procedând în această modalitate i s-a atribuit recurentei pârâte magazia din piatră denumită de instanța de fond "magazia - beci", construcție care potrivit IAP fusese reținut ca fiind bunul propriu al recurentei pârâte.
Un alt motiv de recurs se referă la nerespectarea disp.art. 6739Cod procedură civilă, arătând recurenta că intimatul primește în lotul său toate construcțiile succesorale, în timp ce aceasta primește în lotul său numai magazia-beci, care de fapt este bunul său propriu.
De asemenea se arată de către recurentă că și terenurile sunt atribuite nelegal,întrucât intimatul reclamant primește în lotul său numai terenuri intravilane - locuri de casă, în timp ce recurentei îi sunt atribuite toate celelalte terenuri extravilane neimportante valoric, astfel încât nu s-a procedat la o împărțeală echitabilă și cu respectarea dispozițiilor legale a bunurilor succesorale, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se efectua mai multe variante de lotizare.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente în soluționarea cauzei, Curtea va reține că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Prin Încheierea de Admitere în Principiu din data de 26 iunie 2003 a Judecătoriei Vălenii d e M, rămasă irevocabilă, a fost deschisă succesiunea def. și, s-a stabilit masa succesorală rămasă de pe urma acestora și s-a constatat că terenul de 2000 mp de la pct."Acasă- " din comuna - pe care se află o magazie din piatră, o magazie din lemn, un de porc și păsări este bunul propriu al pârâtei.
Primul motiv de recurs referitor la greșita includere în lotul recurentei-pârâte a magaziei din piatră este nefondat având în vedere că prin Încheierea de Admitere în Principiu din 26 iunie 2003 s-a reținut în mod irevocabil că pe terenul de 2000 mp situat în pct. " Acasă - " proprietatea exclusivă a lui - defunctul Gac onstruit un beci, acest bun urmând a face parte din masa de partaj.
De altfel, expertul a identificat această construcție magazie-spațiu de depozitare, fiind construită din piatră și alipită magaziei din lemn menționată în Încheierea de Admitere în Principiu.
Prin această Încheiere de Admitere în Principiu se constată că este bunul propriu al pârâtei numai terenul de 2000 mp, nu și construcțiile, acestea fiind enumerate pentru identificarea terenului, astfel încât nu poate fi reținută susținerea acesteia că magazia din piatră este bunul său propriu.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, curtea constată că aceste este fondat, fiind încălcate dispozițiile art. 741 cod civil care prevede că fiecare parte trebuie să primească pe cât posibil, bunuri de aceeași natură și valoare.
Astfel, analizând varianta de lotizare omologată de instanța de fond, Curtea constată că intimatul-reclamant primește toate construcțiile succesorale, respectiv: Construcția C 3 - compusă din casă trei camere; Construcția C 1- compusă din casă două camere, magazie, prispă; Construcția C 4 compusă din casă două camere, bucătărie de vară; Construcția C 5 compusă din fânar; cotețe de porc și păsări, în timp ce recurenta-pârâtă primește în lotul său numai construcția " magazie - beci" situată pe terenul său.
De asemenea se constată că intimatul-reclamant primește în lotul său numai terenuri intravilane -locuri de casă, în timp ce recurentei-pârâte îi sunt atribuite toate celelalte terenuri extravilane neimportante valoric.
Față de toate aceste considerente, Curtea constată că se impune casarea deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal pentru a se efectua mai multe variante de lotizare care să realizeze o împărțeală echitabilă a construcțiilor și terenurilor, prin atribuirea acestora în natură ambelor părți și care să includă în masa succesorală și magazia din piatră-beci,bun identificat prin completarea raportului de expertiză III-, pentru a nu mai fi efectuate modificări de către instanță.
Având în vedere toate aceste considerente, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa decizia tribunalului cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de apel pentru efectuarea unei noi expertize -lotizare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta, domiciliată în comuna, sat, județul P, împotriva sentinței civile nr. 341/9 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte și a deciziei civile nr. 517/3 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în P, str. -,. 107,.2, județul P și pârâta, domiciliată în comuna, sat județul
Casează decizia civilă nr. 517/3 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători,
- - - - C -
Grefier,
- -
Red./
Tehnored./grefier
5 ex/17 febr. 2010.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
f-- Judecătoria Vălenii d Munte
a-- Tribunalul Prahova
Președinte:Eliza MarinJudecători:Eliza Marin, Violeta Stanciu, Constanța Ștefan
