Anulare act. Decizia 315/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 315
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cormanencu Stanciu Valeria
JUDECĂTOR 2: Pavelescu Georgeta
JUDECĂTOR 3: Palihovici
GREFIER:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de pârâtul Consiliul Local al Municipiului I împotriva deciziei civile nr. 187 din 10 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimata " ",lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată,declarat în termen,motivat.
Recurentul Consiliul Local al Municipiului Iad epus la dosar prin Serviciul de Registratură Ordinul de Plată nr. 1796 din 31 iulie 2008 în sumă de 10 lei și timbru judiciar mobil în sumă de 0,50 lei,prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Avocat pentru intimata " " depune la dosar împuternicire avocațială și concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru intimata " " având cuvântul,solicită respingerea recursului formulat de Consiliul Local al Municipiului și menținerea deciziei Tribunalului Iași ca fiind legală și temeinică.
Solicită a se avea în vedere și concluziile scrise depuse la dosar,în care a detaliat motivele pentru care solicită respingerea recursului
Avocat solicită respingerea excepției privind lipsa calității procesuale pasive invocată de recurentă pentru motivele invocate în concluziile scrise depuse la dosar,respingerea recursului,fără cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 12.758 din 05.11.2007 pronunțată de Judecătoria Iașia fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Primarul și Consiliul Local al Municipiului I și pe cale de consecință a fost respinsă pe această excepție acțiunea formulată de reclamanta " " - în contradictoriu cu cei doi pârâți.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că acțiunea în constatarea nulității donației autentificate sub nr. 2285 din 26.07.1963, în favoarea Statului Român, promovată de reclamanta " " - din I, în contradictoriu cu Primarul Municipiului I și Consiliul Local, este formulată împotriva unor pârâți care nu au calitate procesuală pasivă.
A reținut instanța de fond că în cauză donația a fost făcută către Statul Român, astfel încât pârâții Primarul Municipiului I și Consiliul Local I care sunt reprezentanții municipiului și nu ai statului nu au calitate procesuală pasivă.
Apelul promovat de reclamanta " " - - Iaf ost admis prin decizia civilă nr. 187 din 10.03.2008, instanța de apel respingând excepția lipsei calității procesuale pasive reținută de instanța de fond și pe cale de consecință a desființat sentința susmenționată dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că - în speță, punându-se în discuție sancțiunea unui contract de donație încheiat cu încălcarea unor dispoziții legale imperative calitatea de parți ale contractului și, prin urmare, de părți în proces o au donatorii - părți care s-au obligat și prin aceasta și-au micșorat patrimoniul și donatarul - beneficiarul donației, cel care a primit bunul.
Pentru a determina în concret, la momentul actual, cine beneficiarul donației și, ca atare, cine are calitatea de a sta ca parte în proces, trebuie să se aibă în vedere pe lângă legislația în vigoare la data realizării liberalității împrejurările contemporane efectuării donației și normele legale în vigoare ce statuează asupra titularului dreptului de proprietate și reprezentarea acestuia în instanță.
La data întocmirii actului de donație unicul titular al dreptului de proprietate socialistă de stat era statul socialist.
Datorită faptului că bunurile ce intrau în fondul unitar al proprietății socialiste, fără a ieși din patrimoniul statului intrau și în patrimoniul unităților administrativ - teritoriale de la acea vreme dar nu cu titlu de drept de proprietate ci pentru administrare directă, legiuitorul a prevăzut prin Decretul 478 din 1954 că în cazul donațiilor oferite statului acesta era reprezentat de consiliile populare.
Această formă de participare la încheierea unui act juridic civil este explicată tocmai de existența unui singur titular al dreptului de proprietate.
În prezent însă, ca efect al Legii nr. 213/1998 și al Legii nr. 215/2001 ce-și găsesc fundament în normele constituționale (art. 135) se face distincție între dreptul de proprietate ce aparține statului și dreptul de proprietate ce aparține municipiilor, orașelor, comunelor.
În privința litigiilor ce privesc bunuri asupra cărora dreptul de proprietate aparține statului, calitatea de parte în judecată o are Statul român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor conform art. 12 alin. 5 din Legea 213/1998 și art. 3 pct. 56 din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005.
În speță însă terenul în litigiu situat în I str. -, 24-A, ce a făcut obiectul donației se regăsește în patrimoniul Municipiului I și este inclus în categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local conform art. 6 din Legea 213/1998.
Prin urmare, trebuie considerat, prin interpretarea conținutului contractului din perspectiva dispozițiile Legii 213/1998 și art. 135 din Constituția României că beneficiar al donației este unitatea administrativ - teritorială - Municipiul
Terenul ce a făcut obiectul donației se află, conform deciziei de acceptare a donației în proprietatea Municipiului I și este administrat de Consiliul Local al Municipiului
Astfel, au calitate procesual pasivă în acțiunea vizând desființarea contractului de donație Municipiul I reprezentat prin Primar și Consiliul Local ca administrator.
În acest sens este și decizia civilă nr. 610/8.12.2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată într-o cauză având ca obiect constatarea nulității unei donații făcută statului unde în calitate de pârât figurează municipiul calitate recunoscută implicit de instanța supremă prin soluționarea fondului.
Întrucât prin admiterea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a pârâților instanța de fond a lăsat nesoluționat fondul cauzei, în baza dispozițiilor art. 297 Cod procedură civilă tribunalul a admis apelul și a trimis cauza spre rejudecare instanței inițial investite.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al Municipiului I, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului său pârâtul reiterează excepția lipsei calității sale procesuale pasive care ar fi fost greșit soluționată de instanța de control financiar cu rol devolutiv - în apel iar pe de altă parte a invocat și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei " " - care în opinia recurentei nu avea calitatea de proprietar al bunului în legătură cu care se solicită anularea donației.
Motivează astfel recurentul că reprezentarea Statului Român în justiție, este stabilită în baza dispozițiilor art. 3, alin. 1, pct. 56, nr.HG 208/2005, privind funcționarea și organizarea Ministerului Finanțelor, care are printre atribuții și cea de reprezentare al statului, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor de judecată precum și în orice alte situații, în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop, alt organ.
În aceste condiții, contractul de donație, reprezentând un raport contractuale, Statul având calitatea de donatar, calitatea de reprezentant al Statului, revine în mod expres Ministerului Finanțelor Publice, iar soluționarea cererii în constatarea nulității absolute a actului de donație, trebuie făcută cu aplicarea dispozițiilor legale în vigoare, în prezent și nu a celor existente în momentul încheierii respectivului contract.
Recursul nu este fondat.
Curtea analizând primul motiv de recurs ce vizează calitatea procesuală pasivă a recurentului,constată că acesta este nefondat.
Problema calității procesuale pasive a Consiliilor Locale și a Primarului în litigiile privind anularea donațiilor făcute în favoarea Statului în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989 fost soluționată în mod constant de către Înalta Curte de Casație și Justiție în sensul că în atare cauze Consiliile Locale și Primarii au calitate procesuală pasivă.
Astfel - prin decizia nr. 4216 din 09 octombrie 2001 Curții Supreme de Justiție - Secția civilă s-a statuat că în temeiul art. 26 alin. 1 lit. "a" din Decretul nr. 31/1954 și al art. 12 alin. 5 din Legea nr. 213/1998 că "în litigiile vizând dreptul de proprietate asupra bunurilor aparținând unităților administrativ-teritoriale acestea sunt reprezentate de Consiliul Local care dă mandat scris Primarului".
Această soluție a fost și este în continuare menținută de întreaga practică judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind unitară.
Ca atare Curtea constată că instanța de apel a soluționat și motivat temeinic excepția calității procesuale pasive a pârâților-recurenți, astfel încât va respinge ca nefondat acest motiv de recurs.
Curtea constată totodată că nefondată este și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de recurent.
Atâta timp cât calitatea de donator a aparținut Parohiei, este logic și firesc ca aceeași Parohie să aibă și calitatea de reclamant în cadrul acțiunii în constatarea nulității absolute a donației.
Pe de altă parte susținerea recurentului privind lipsa împuternicirii exprese este contra dovedită de reclamanta-intimată prin comunicarea nr. 6645/2008, dar și prin fișa postului depusă la dosar și care atestă atribuțiile parohului.
Mai mult decât atât, dispozițiile art. 6, 40, 41 și 49 din Statutul invocate de recurent în susținerea excepției invocate, Curtea constată că acestea dimpotrivă legitimează calitatea procesuală activă a reclamantei.
Astfel art. 41 din Statutul precizează că patriarhia, mitropolia sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică cu drepturile și obligațiile prevăzute de statut, având coduri unice de înregistrare fiscală.
Și articolul 50 din statut - conferă legitimare procesuală activă reclamantei, potrivit acestui articol parohul fiind cel care "lit. G" administrează patrimoniul parohiei.
Rezultă deci din cele expuse mai sus că este o persoană juridică cu personalitate juridică și cu patrimoniu propriu iar administrarea acesteia este făcută de paroh, astfel încât reclamanta are calitate procesuală activă.
În consecință, pentru toate cele ce preced Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică decizia civilă nr. 187 din 10 martie 2008 Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului I împotriva deciziei civile nr. 187 din 10 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
09.09.2008
2 ex.-
Președinte:Cormanencu Stanciu ValeriaJudecători:Cormanencu Stanciu Valeria, Pavelescu Georgeta, Palihovici
