Anulare act. Decizia 364/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL Operator 2928

SECTIA CIVILĂ

DOSAR NR.-

DECIZIA CIVILĂ NR.364 /

Ședința publică din 13 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă

JUDECĂTOR 2: Cristian Pup

JUDECĂTOR 3: Maria Petria

GREFIER:

S- luat în examinare recursul declarat de revizuientul împotriva deciziei civile nr.52/R/21.01.2009 din dosar nr- a Tribunalului Timiș, în contradictoriu cu pârâții Primăria Comunei Pădureni și C.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă revizuientul, lipsă fiind pârâții intimați Primăria Comunei Pădureni și C.

Procedura legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat în termen legal și este legal timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea din oficiu pune în discuția părților excepția inadmisibilității recursului declarat în cauză și acordă cuvântul asupra acestei excepții.

Revizuientul recurent lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin decizia civilă nr. 81/R/24.01.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timișa admis recursul declarat de recurenta Primăria Comunei Pădureni împotriva sentinței civile nr. 540/09.10.2007, pronunțată de Judecătoria Deta în Dosar nr-, în contradictoriu cu intimații și BEJ C; a modificat în tot hotărârea recurată în sensul că a admis contestația la executare declanșată de recurentă și a dispus anularea raportului de expertiză contabilă întocmit de expert în Dosarul execuțional nr. 125/2006, înregistrat la BEJ C.

Prin aceeași hotărâre judecătorească a fost anulată Somația nr. 531/15.03.2007, emisă in același dosar execuțional, precum și Procesul Verbal nr. 529/15.03.2007.

Tribunalul a obligat intimatul la plata sumei de 8,50 RON către recurenta contestatoare, reprezentând cheltuieli de judecată, anume timbru judiciar și taxă judiciară de timbru.

Pentru a dispune astfel, instanța de recurs a reținut că, într-adevăr, ca urmare a suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert, sumele datorate de către debitoarea Primăria Comunei Pădureni intimatului creditor sunt cele prevăzute de acest expert, fiind în cuantum de 2361 lei.

Acest supliment al raportului de expertiză a fost reținut de instanță în vederea stabilirii sumei datorate de debitoare, întrucât a avut în vedere, conform susținerilor expertului, solicitărilor instanței și răspunsul la obiecțiunile ulterioare formulate de părți.

Toate înscrisurile invocate de părți și aflate la dosarul cauzei, adresa prin care creditorul face referire la încadrarea salarială greșită,cu nr. 3087/2007 a Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Familiei și copia cărții de muncă a creditorului completată pe perioada 01.08.2004 - 01.01.2006 converg spre această soluție.

Rezultă deci că executarea silită se putea desfășura împotriva debitoarei Primăria Comunei Pădureni doar în limita sumei de 2361 lei și, drept consecință, actele de executare întocmite pentru o sumă mai mare au fost anulate conform art. 399. pr. civ.

Așa fiind, recursul fost admis potrivit art. 304 pct. 8 și 9. pr. civ. dat fiind că instanța a interpretat greșit actul dedus judecății ( suplimentul de expertiză) și astfel hotărârea primei instanțe este rezultatul aplicării greșite a legii, situație care a determinat tribunalul să modifice în tot hotărârea recurată în sensul mai sus arătat.

Petitul ce a avut ca obiect obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată a fost soluționat în conformitate cu prevederile art. 274.pr.civ.

Hotărârea instanței de recurs a fost atacată cu contestație in anulare de intimatul, inregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la nr. 1900/30, in data de 12.02.2008, care a solicitat, odată cu anularea deciziei supusă retractării,rejudecarea recursului declarat de intimata Primăria Comunei Pădureni,împotriva Sentinței Civile nr- a Judecătoriei Deta, in sensul respingerii acestuia ca neîntemeiat.

Motivul invocat in susținerea căii extraordinare de atac îl constituie greșita interpretare a probatoriului administrat in cele două cicluri procesuale, recurentul pretinzând că judecătorii ce au compus completul de judecată in recurs nu au ținut cont de sentințele,deciziile civile și actele doveditoare eliberate la toate instanțele de judecată, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție care au omologat raportul de expertiză efectuat de expertul contabil la data de 13.03.2006, privind calcularea drepturilor salariale datorate de angajatoare cu titlul de contravaloarea orelor suplimentare pentru munca prestată in zilele de repaus săptămânal, concediul de odihnă pe anul 2005 și pentru zilele libere considerate sărbători legale prin hotărâri ale guvernului.

În continuare,criticând conținutul suplimentului la raportul de expertiză efectuat de d-na expert, contestatorul susține că acesta este rezultatul unor presiuni exercitate de Primarul Comunei Pădureni în vederea schimbării poziției inițiale a specialiștilor și că in mod eronat el a fost luat in considerare de instanța de recurs,fiind contradictoriu cu restul probatoriului deja administrate in dosar.

În fine, intimatul contestator a criticat și soluția instanței de recurs prin care a fost obligat să plătească cheltuieli de judecată, adăugând că la pronunțarea acestei soluții, tribunalul nu a luat in considerare legea administrației publice locale.

Contestatorul s-a prevalat in drept de dispozițiile art. 317 și art. 318 / pr. civ. atașând la dosar copiile unor hotărâri judecătorești, Raport de expertiză contabilă întocmit în Dosar nr- al Tribunalului Timiș, extrase din Monitorul Oficial, Adresa nr. 3087/2004,emisă de Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei, Raport de expertiză contabilă întocmit de expert, facturi și chitanțe fiscale, cerere de executare silită, Procese verbale întocmite in Dosarul de executare nr. 125/2006 al BEJ C, toate in copii xerox.

Poziția procesuală a intimatei Primăria Comunei Pădureni a fost exprimată prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 43-44, prin care aceasta a solicitat respingerea ca inadmisibilă a contestației in anulare,cu argumentul că prin calea extraordinară de atac supusă analizei,instanța nu poate reaprecia probele, iar orice greșeală in modul de interpretare a probelor este o greșeală de fond, ce nu poate fi valorificată printr-un asemenea demers.

Intimatul Biroul Executorului Judecătoresc C nu s-a prezentat in instanță și nu a depus întâmpinare, deși a fost citat cu această mențiune in cursul procesului.

La termenul de judecată din 05.05.2008, tribunalul a pus în discuția părților prezente admisibilitatea căii extraordinare de atac, iar prin prisma mențiunilor contestatorului și a înscrisurilor din Dosar nr- al Tribunalului Timiș, care conține dosarul cu același număr al Judecătoriei Deta, atașate în deliberare, a reținut următoarele:

Chiar dacă intimatul contestator nu a precizat in fapt care sunt argumentele pentru care se prevalează de motivul de retractare prevăzut de art. 317 al. 1.pr.civ. invocarea lui ca fundament juridic al contestației obligă tribunalul la a constata că textul permite exercitarea contestației în anulare împotriva hotărârilor irevocabile "când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii" sau când " hotărârea a fost dată de judecător cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență".

Tribunalul constatat că în ziua când s-a judecat recursul și s-a pronunțat decizia atacată, intimatul a fost prezent in sala de judecată și a pus concluzii pe fond, iar procesul s-a desfășurat fără a fi încălcate norme de competență de ordine publică, așa cum sunt ele enumerate de art. 159.pr.civ.

Dincolo de faptul că hotărârea instanței de fond nu prezintă viciile avute în vedere de dispozițiile art. 317 al. 1.pr.civ. contestatorul nici nu le-a invocat printr-o eventuală cerere de recurs, deoarece recursul soluționat prin pronunțarea Deciziei civile nr. 540/2007 a Tribunalului Timișa fost declanșat de către partea adversă. Nu sunt incidente prin urmare nici situațiile avute in vedere de art. 317 al. 2.pr.civ.

Calea extraordinară de atac a contestației în anulare poate fi declanșată și în condițiile art. 318 al. 1.pr.civ. de asemenea invocate de contestator ca temei juridic al cererii, normă potrivit căreia"hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare".

Nici condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare specială prevăzuta de art. 318 al. 1.pr.civ. nu sunt îndeplinite, de vreme ce, pe de o parte, nici instanța sesizată cu soluționarea căii de atac și nici contestatorul însuși nu au fost în măsură să identifice vreo eroare materială a instanței care a judecat recursul împotriva Sentinței Civile nr. 540/2007 a Judecătoriei Deta, iar pe de altă parte, prin Decizia civilă nr. 81/R/2008, Tribunalul Timișa admis în totalitate recursul împotriva hotărârii de fond.

Tribunalul a achiesat așadar la opinia intimatei,de altfel unanim acceptată in literatura și practica de specialitate,potrivit căreiaeroarea materialăla care se referă art. 318 alin. 1/ pr. civ. presupune o greșeală materială gravă, comisă de instanța de recurs in legătură cu aspecte formale, procedurale ale judecății. Ea nu poate fi primită atunci când se invocă stabilirea eronată a situației de fapt, in urma aprecierii probelor, cum este cazul concret al speței de față in care contestatorul a criticat împrejurarea reținerii concluziilor unui supliment la raportul de expertiză pretins a fi fost întocmit greșit de d-na expert, dar și aprecierea eronată și nelegală a criteriului culpei procesuale in acordarea cheltuielilor de judecată. Toate acestea, chiar reale de ar fi,sunt greșeli de judecată și nu permit contestatorului să obțină cu succes retractarea deciziei pronunțată in recurs prin intermediul căii extraordinare de atac prevăzută de art. 317 și art. 318 /pr.civ.

Concluzionând asupra considerentelor de fapt și de drept enunțate mai sus, instanța a constatat că este inadmisibilă contestația în anulare a intimatului, contestație care nu se circumscrie în mod evident exigențelor prevăzute de art. 317 - 318.pr.civ., iar eventualele greșeli de judecată ce au fost invocate de contestator nu pot să-i confere dreptul de a promova un recurs la recurs. Motiv pentru care, prin decizia civilă nr. nr. 617/R/5.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a respins ca inadmisibilă contestația in anulare declarată de contestatorul Mirsa, împotriva Deciziei Civile nr. 81/R/2008,pronunțată de Tribunalul Timiș,in Dosarul nr-, in contradictoriu cu intimații Primăria Comunei Pădureni Biroul Executorului Judecătoresc C.

Contra acestei din urmă decizii, petiționarul a declanșat calea extraordinară de atac a revizuirii, înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Deta sub nr. 1900/30/200, invocându-se ca motive de admisibilitate prevederile art. 322 pct.2 și 7. pr. civ.

În susținerea acestei cereri de revizuire, revizuientul a criticat soluția de respingere ca inadmisibilă a contestației în anulare formulată în cauză, învederând că s-au pronunțat hotărâri potrivnice în aceeași cauză și anume decizia civilă nr. 358/R/29.03.2007 și, respectiv, sentința civilă nr.1154/24.05.2007. În continuare s-au adus critici pe fondul cauzei, într-o formă confuză și eliptică ce au creat dificultăți instanței în decelarea finalității urmărită de revizuient prin promovarea căii de atac pendinte.

Judecătoria Deta, prin sentința civilă nr.744/15.10.2008, a declinat competența materială a soluționării pricini în favoarea Tribunalului Timiș.

Prin decizia civilă nr.52/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a fost espins cererea de revizuire formulată de revizuientul împotriva deciziei civile nr. 617/R/5.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații Primăria comunei Pădureni și BEJ C.

Tribunalul a reținut că, înainte de a analiza motivele de revizuire invocate, se cere a fi îndeplinită o condiție prealabilă prevăzută în art. 322 alin.1 pr. civ. - aceea ca prin hotărârea supusă revizuirii să se fi evocat fondul cauzei. altfel, este necesar ca hotărârea supusă revizuirii să fi soluționat cauza pe fond, iar în cazul hotărârilor date de instanța de control judiciar, se cere a se reține o altă situație de fapt față de cea stabilită în fazele de judecată anterioare, sau aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății decât cea care fusese aleasă până în acel moment.

Cum, în speță, cererea de revizuire este îndreptată împotriva unei decizii prin care s-a respins ca inadmisibilă o contestație în anulare formulată de același petiționar, devine îngăduită și chiar obligatorie concluzia că nu este îndeplinită ipoteza cerut de art.322 alin.1 pr.civ. respectiv aceea că decizia supusă revizuirii nu a evocat fondul cauzei. în care tribunalul apreciază că nu se mai impune analizarea motivelor de revizuire invocate de revizuient și care, oricum, față de soluția pronunțată în cadrul contestației în anulare, nu sunt incidente în speță (căci, contestația în anulare fiind respinsă ca inadmisibilă, nu se mai pune problema analizării dacă instanța a dat mai mult de cât s-a cerut, nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut sau s-a pronunțat asupra unor lucruri ce nu s-au cerut și nici nu se poate reține că decizia prin care s-a respins ca inadmisibilă contestația în anulare ar fi contrară unei alte hotărâri).

făcând de faptul că, argumentele invocate în sprijinul cererii de revizuire pendinte, se privesc a fi critici aduse modului de rezolvare a speței de către instanța de recurs, în contextul în care revizuirea a fost îndreptată împotriva unei decizii date într-o altă cale extraordinară de atac - cea a contestației în anulare. Mai mult, în calea extraordinară de atac a revizuirii (admisibilă numai pentru cazurile limitative prevăzute de lege în art.322 pr. civ.) nu se mai pot repune în discuție probleme de fond, fapte sau împrejurări ce au fost discutate și analizate de instanța de recurs cu ocazia soluționării litigiului.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs revizuientul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei civile nr.52/R/21.01.2009 a Tribunalului Timiș și rejudecarea cauzei.

Recurentul își întemeiază recursul pe prev.art.328 alin.23pr.civ. și susține că este nemulțumit de faptul că, tribunalul a respins cererea de revizuire formulată împotriva deciziei civile cu nr.617/R/2008 al Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-.

Instanța de judecată a pus în discuție excepția inadmisibilității acestei căi de atac, care nu este prevăzută de lege, a cărei soluționare a fost lăsată la aprecierea instanței de către revizuientul recurent.

Analizând recursul declarat în cauză, prin prisma excepției ce a fost pusă în discuție potrivit art.137 pr.civ., Curtea reține următoarele:

Prin decizia civilă nr.52/R/21.01.2009 Tribunalul Timiș a respins cererea de revizuire formulată de către revizuientul împotriva deciziei civile nr.617/R/5.05.2008 a Tribunalului Timiș, decizie prin care a fost respinsă o contestație în anulare formulată de același petent împotriva deciziei civile nr.81/R/2008 a Tribunalului Timiș, contestație în anulare ce a fost privită de către tribunal ca inadmisibilă.

Decizia recurată de către revizuientul fiind pronunțată împotriva unei decizii pronunțate de către aceeași instanță, este irevocabilă potrivit art.323 și 326.pr.civilă.

Nefiind prevăzută de lege o cale de atac împotriva acestei decizii, ea nu poate fi creată de instanța de judecată la cererea revizuientului, iar textul de lege la care petentul face trimitere, respectiv art.328 alin.23nu există în codul d e procedură civilă.

Potrivit art.328 pr.civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, iar în alin.2 al aceluiași text de lege se prevede că, dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice există calea de atac a recursului, cu excepția cazului în care instanța de revizuire este Inalta C de Casație și Justiție a cărei hotărâre este irevocabilă.

In speța de față, la tribunal cererea de revizuire este întemeiată pe prev.art.322 pct.2 pr.civ., ce permite revizuirea unei hotărâri definitive prin care s-a evocat fondul dacă prin aceasta, instanța nu s-a pronunțat asupra unor lucruri care s-au cerut sau s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut.

Cum tribunalul a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă și cum aceasta se întemeia pe prevederile art.322 pct.2 pr.civ. în temeiul art.328 alin.1 pr.civ. decizia tribunalului nu are cale de atac, și prin urmare, acest recurs urmează a fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuientul împotriva deciziei civile nr.52/R/21.01.2009 din dosar nr- a Tribunalului Timiș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 13 aprilie 2009.

PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,

- - - - - -

GREFIER

Red./13.05.2009

Dact.GK/2 ex./13.05.2009

Inst.fond.: jud.

Inst.apel:;;

Președinte:Marinela Giurgincă
Judecători:Marinela Giurgincă, Cristian Pup, Maria Petria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 364/2009. Curtea de Apel Timisoara