Anulare act. Decizia 37/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - revendicare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 37
Ședința publică din 13 februarie 2009
PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 2: Plăcintă Dochița
JUDECĂTOR 3: Ciută Oana
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții - și ambii domiciliați în municipiul B,--7 (3), județul B și de pârâții - și domiciliați în sector 6 B, str. -. - nr. 11, împotriva deciziei civile nr. 165 A din 22 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 6 februarie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, și când din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi 13 februarie 2009, ora 12,00.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Botoșani, precizată ulterior, reclamanții - și au chemat în judecată pe pârâții -. și pentru revendicarea suprafeței de 80 mp+47,76 mp din municipiul B,--7 (fost nr. 3), cât și a construcției de 153 mp edificată pe terenul proprietatea lor, dobândită prin accesiune imobiliară.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că autorul lor, a dobândit prin actele de partaj voluntar încheiate în anii 1960 și 1961 suprafața de 648,58 mp teren, la care se adaugă suprafața de 80 mp teren dobândit prin uzucapiune de la G, amplasată în prelungirea primei parcele, către str. -, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 8578/2001 a Judecătoriei Botoșani.
Prin aplicarea Decretului de expropriere nr. 136/1978 întinderea terenului dobândit prin partaj voluntar a fost afectată, astfel că potrivit certificatului de legatar nr. 153 din 1 decembrie 2004, emis pe urma defunctului, li s-a transmis dreptul de proprietate doar asupra suprafeței de 704,55 mp.
Profitând de faptul că ei domiciliază în B, pârâții le-au acaparat o parte din terenul grădină pe care au edificat o construcție, motiv pentru care în anul 1998 i-au acționat în judecată. Prin sentința civilă nr. 83/2000 Judecătoria Botoșani le-a admis acțiunea în revendicare în limita suprafeței de 97 mp teren, din care 73 mp este ocupat de construcție, însă prin decizia civilă nr. 395 A/2001 a Tribunalului Botoșanis -a statuat că pârâții ar fi constructori de bună-credință.
Fiind proprietarii terenului aferent, în virtutea dreptului de accesiune imobiliară sunt și proprietarii construcției edificată de pârâți.
Pârâții s-au opus acțiunii, arătând că sunt proprietarii suprafeței de 362 mp teren curte și grădină, în baza contractului de schimb nr. 8766 din 3 iunie 1993, încheiat cu. La adresa B,-7 (fost nr. 3) a figurat proprietatea defunctului, constând din teren de 1208 mp, cu o casă cu etaj. Moștenitorii acestuia, G, și au sistat starea de indiviziune prin actul de partaj voluntar din 27 mai 1961, fiecare dintre ei primind părți din teren și construcție, delimitate și în schița anexă. Loturile au fost hotărnicite prin garduri vii, existente și în prezent.
Pe calea cererii reconvenționale, pârâții au solicitat să se constate că au dobândit prin uzucapiune de 30 de ani dreptul de proprietate asupra suprafeței de 97 mp teren la locul litigiului (72 mp sub construcții și 25 mp. liber);
să se constate că au dobândit prin uzucapiune de scurtă durată dreptul de proprietate asupra suprafeței de 362 mp teren la aceeași adresă; să se constate nulitatea absolută parțială a actului de partaj voluntar nr-, a actului de partaj voluntar nr. 1815/1961, a certificatului de moștenitor nr. 202/1961 și a certificatului de legatar nr. 153/2004, în sensul excluderii din masa succesorală și, respectiv, din anexe a suprafeței de 207 și, respectiv, de 145,55 mp teren, și să se dispună refacerea împărțelii imobilelor rămase după defunctul, în conformitate cu clauzele actului de partaj voluntar și cu diminuările impuse de aplicarea decretelor de expropriere nr. 136/1978 și nr. 186/1983.
Au arătat, în esență, că în actele a căror anulare o solicită s-au strecurat erori, suprafețele din textul dactilografiat fiind diferite de cele din înscrisul olograf anexă la actul din 1960 și de cele din schița anexă la actul din 1961, aceste erori fiind preluate ulterior și în actele de succesiune. Au invocat drept cauze de nulitate eroarea obstacol și lipsa cauzei, constând în aceea că, urmare a erorilor strecurate în actele inițiale, s-a dispus asupra a ceea ce nu se poate dispune, încât se impune o nouă delimitare a loturilor dobândite de antecesori, cu scăderea suprafețelor de teren expropriate, stabilirea liniei de hotar dintre acestea, efectuarea unei noi împărțeli, precum și obligarea reclamanților să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 12 mp teren situat în--7
În apărare, reclamanții au invocat excepția tardivității completării cererii reconvenționale, excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a pârâților în promovarea cererii de revendicare, precum și excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr. 8578/2001 a Judecătoriei Botoșani. De asemenea, au arătat că pârâții își exercită abuziv drepturile procesuale, cererile formulate de aceștia demonstrând reaua lor credință.
În cauză au intervenit în nume propriu - și solicitând respingerea cererii formulate de pârâți și constatarea dreptului lor de proprietate asupra suprafeței de 362 mp teren în litigiu. Au arătat că în cauză nu sunt date condițiile impuse de lege pentru uzucapiune, posesia fiind întreruptă prin promovarea proceselor purtate de părți. Mai mult, la data încheierii contractului de schimb soții erau cetățeni americani, încât nu puteau dobândi valabil terenuri în România.
La cererea pârâților au fost introduși în cauză numiții și, dobânditori ai lotului ce i-a revenit la partaj defunctului.
După administrarea probelor, Judecătoria prin sentința civilă nr. 5563 din 9 noiembrie 2007 a respins cererea de constatarea nulității actelor ca lipsită de interes, a respins excepția lipsei de interes a reclamanților în promovarea cererii de revendicare și a disjuns această cerere, spre a fi soluționată distinct.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că: excepția lipsei calității procesuale active a fost motivată prin lipsa dreptului invocat de reclamanți (pârâți reconvenționali). Cum însăși existența dreptului de proprietate face obiectul judecății, ceea ce presupune verificări de fond, excepția a fost unită cu fondul pricinii; excepția lipsei de interes este dată în speță în ce privește cererea de constarea a nulității actelor de partaj din 1960 și 1961, acte de care reclamanții înșiși se prevalează în revendicare și uzucapiune; în ce privește acțiunea în revendicare, nu poate fi reținută excepția lipsei de interes, titularii cererii urmărind readucerea parcelei de teren în litigiu în patrimoniul lor.
Sentința a fost criticată în apel atât de reclamanții, cât și de pârâții și. Reclamanții au criticat disjungerea cererii de revendicare și admiterea excepției lipsei de interes în promovarea cererii de constatarea nulității actelor.
La rândul lor, pârâții au criticat măsura disjungerii cererii de revendicare, arătând că instanța trebuia să se pronunțe mai întâi asupra excepției autorității de lucru judecat în această privință. Au arătat, de asemenea, că instanța trebuia să se pronunțe mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale active, și abia apoi, în cazul respingerii acesteia, asupra excepției lipsei de interes în promovarea cererii de constatare a nulității actelor.
Prin decizia civilă nr. 65/A din 22 septembrie 2008 Tribunalul Botoșania respins apelurile ca nefondate, cu motivarea că prima instanță a realizat o corectă interpretare și aplicare a legii în rezolvarea excepțiilor invocate de părți.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal reclamanții și pârâții.
În dezvoltarea motivelor, amplu expuse, reclamanții au arătat, în esență, că în cauză nu este dată excepția lipsei lor de interes în promovarea cererii de anulare a actelor indicate, stabilirea situație juridice reale și a întinderii drepturilor părților fiind imposibil de realizat fără înlăturarea erorilor și omisiunilor din actele de partaj voluntar încheiate în anii 1960 și 1961; măsura disjungerii cererii de revendicare este greșită, rezolvarea litigiului presupunând interpretarea strictă a titlurilor originare; ambele instanțe au interpretat greșit actul juridic dedus judecății, în sensul că nu s-a efectuat o cercetare a probelor depuse la dosar și nu li s-a dat posibilitatea de a propune și administra probe complete în dovedirea susținerilor; că nu s-a analizat existența interesului legitim în raport de fiecare capăt de cerere formulat, decizia pronunțată în apel conținând doar o expunere teoretică a lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active; că niciuna dintre instanțe nu s-a pronunțat asupra cererii de grănițuire.
În drept, au invocat dispozițiile art. 304 pct. 6-9 Cod procedură civilă.
Pârâții - și au reiterat excepțiile invocate la fond arătând, în esență, că cererea de anulare a actelor trebuia respinsă pentru lipsa calității procesuale active a reclamanților, iar nu pe excepția lipsei de interes, întrucât calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu cea de titular al dreptului pretins; că instanțele aveau a stabili calificarea corectă a obiectului cererii de investire - de anulare ori de constatare a nulității absolute a actelor - și, în raport de aceasta, a rezolva excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de ei.
În drept, au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Recursurile urmează a fi admise din următoarele considerente:
În speță, judecătoria, considerându-se investită după disjungere cu soluționarea cererii privind constatarea nulității absolute parțiale a actelor juridice indicate de reclamanți, a respins-o ca lipsită de interes, iar Tribunalul a confirmat această soluție.
Ambele instanțe au reținut că prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce pune în mișcare acțiunea civilă, care trebuie să existe la momentul exercitării dreptului la acțiune. Or, în privința actelor de partaj contestate, reclamanții nu pot obține un folos practic și nu poate fi vorba de o expunere la un prejudiciu, din moment ce în cererea de revendicare, pendinte pe rol, se prevalează de acele acte.
Soluțiile astfel pronunțate sunt rezultatul unei aprecieri greșite a situației de fapt ce rezultă din cererile formulate de părți, cu consecințe asupra calificării corecte a obiectelor acestora și a ierarhizării lor.
Astfel, litigiul dintre părți este unul unitar și poartă asupra stabilirii exacte a întinderii și limitelor proprietăților învecinate ce provin de la un autor comun. În acest cadru, pârâții - reconvenționali au solicitat instanței să cerceteze și să înlăture erorile și omisiunile din schițele anexe la actele de partaj încheiate de antecesorii părților în anii 1960 și 1961, să stabilească limitele reale ale celor trei loturi atunci formate, în acord și cu decretele ulterioare de expropriere și să stabilească liniile actuale de hotar, în raport cu modificările survenite în timp, prin transmiteri succesive și, respectiv, prin uzucapiune.
Prin urmare, nu se poate aprecia că la momentul formulării cererii, titularii acesteia nu aveau un interes născut și actual, în sensul redat de cele două instanțe.
Împrejurarea că acțiunea în revendicare promovată de reclamanți s-a întemeiat pe actele inițiale de partaj, contestate în speță, este lipsită de relevanță în analiza existenței și legitimității interesului pârâților-reconvenționali.
În atare situație, Curtea, constatând că excepția reținută în cauză nu este dată,
Văzând că prin sentința civilă nr. 6617 din 20 decembrie 2007 a Judecătoriei Botoșani (fila 68-79 dosar recurs), cererea disjunsă a fost irevocabil soluționată,
Văzând și dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, urmează a admite recursurile, a casa ambele hotărâri atacate și a trimite cauza primei instanțe spre rejudecare,
Instanța de trimitere va stabili fără echivoc obiectul investirii, calificarea juridică a cererilor formulate rămase de soluționat după disjungere și va administra toate probele necesare justei soluționări a pricinii, având în vedere și celelalte critici formulate de părți în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamanții - și ambii domiciliați în municipiul B,--7 (3), județul B și de pârâții - și domiciliați în sector 6 B, str. -. - nr. 11, împotriva deciziei civile nr. 165 A din 22 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Casează în totalitate decizia nr. 165 A din 22 septembrie 2008 a Tribunalului Botoșani și parțial sentința civilă nr. 5563 din 9 noiembrie 2007 a Judecătoriei Botoșani.
Menține dispozițiile din sentință privind respingerea excepției lipsei de interes în formularea acțiunii în revendicare și disjungerea cererii de revendicare.
Trimite cauza Judecătoriei Botoșani pentru rejudecarea acțiunii în anulare acte.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
Jud. apel:
Jud. fond:
2ex/24.02.2009
ROMÂNIA Pl. -
304 pct. 9 rap. la 312 al. 5 pr. civilă
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina. Revendicare.
II. Soluția în apel. Respinge ca nefondate apelurile.
III. Soluția în recurs. Admite recursul. Casează în totalitate decizia. nr. 165 A din 22.09.2008 a Tribunalului Botoșani și în parțial sentința civilă nr. 5563 din 09.11.2007 a Judecătoriei Botoșani și trimite cauza acestei ultime instanțe spre rejudecare.
ÎN CIVIL
JUDECĂTORIA BOTOȘANI III.CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. 5563/09.11.2007 Decizia nr. 37/13.02.2009
Judecători: Dosar nr-
Complet: - -
- -
- -
II. TRIBUNALUL BOTOȘANI
Decizia nr. 165 A/22.09.2008
Judecători:
În speță, judecătoria, considerându-se investită după disjungere cu soluționarea cererii privind constatarea nulității absolute parțiale a actelor juridice indicate de reclamanți, a respins-o ca lipsită de interes, iar Tribunalul a confirmat această soluție.
Ambele instanțe au reținut că prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce pune în mișcare acțiunea civilă, care trebuie să existe la momentul exercitării dreptului la acțiune. Or, în privința actelor de partaj contestate, reclamanții nu pot obține un folos practic și nu poate fi vorba de o expunere la un prejudiciu, din moment ce în cererea de revendicare, pendinte pe rol, se prevalează de acele acte.
Soluțiile astfel pronunțate sunt rezultatul unei aprecieri greșite a situației de fapt ce rezultă din cererile formulate de părți, cu consecințe asupra calificării corecte a obiectelor acestora și a ierarhizării lor.
Astfel, litigiul dintre părți este unul unitar și poartă asupra stabilirii exacte a întinderii și limitelor proprietăților învecinate ce provin de la un autor comun. În acest cadru, pârâții - reconvenționali au solicitat instanței să cerceteze și să înlăture erorile și omisiunile din schițele anexe la actele de partaj încheiate de antecesorii părților în anii 1960 și 1961, să stabilească limitele reale ale celor trei loturi atunci formate, în acord și cu decretele ulterioare de expropriere și să stabilească liniile actuale de hotar, în raport cu modificările survenite în timp, prin transmiteri succesive și, respectiv, prin uzucapiune.
Prin urmare, nu se poate aprecia că la momentul formulării cererii, titularii acesteia nu aveau un interes născut și actual, în sensul redat de cele două instanțe.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr- din 25 februarie 2009
Către
Judecătoria Botoșani
Vă trimitem alăturat dosarul acestei instanțe cu nr- privind pe reclamanții recurenți -, pârâți recurenți -, intervenienți intimați și, pentru rejudecare, ca urmare a admiterii recursului formulat de reclamanți.
Dosarul conține un număr de file.
Președinte, Grefier,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr- din 25 februarie 2009
Către
Judecătoria Botoșani
Vă trimitem alăturat dosarul acestei instanțe cu nr- privind pe reclamanții recurenți -, pârâți recurenți -, intervenienți intimați și, pentru rejudecare, ca urmare a admiterii recursului formulat de reclamanți.
Dosarul conține un număr de file.
Președinte, Grefier,
Președinte:Dumitraș DanielaJudecători:Dumitraș Daniela, Plăcintă Dochița, Ciută Oana
