Anulare act. Decizia 377/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 377
Ședința publică de la 10 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
JUDECĂTOR 3: Valentina Gabriela
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții - pârâți și -, domiciliați în B-, pârâții - reclamanți și, domiciliați în B- și chematul în garanție, domiciliat în B cartier - -/1.17, împotriva deciziei civile nr.30 din 6 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații Direcția Serviciilor Publice B cu sediul în B- și Primăria Mun. B cu sediul în B-, în acțiunea civilă având ca obiect anulare act.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 5.06.2008, fiind consemnate în încheierea din acea zi, când instanța a avut nevoie de timp pentru a delibera și a amânat pronunțarea cauzei la data de 10.06.2008, când a pronunțat prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele;
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții și -, domiciliați în B,-, județul B, au solicitat obligarea pârâților și, cu același domiciliu, la plata contravalorii îmbunătățirilor și a construcțiilor ridicate la imobilul situat în B,-, județul B, constatarea nulității absolute parțiale a sentinței civile nr.4238/1998 a Judecătoriei Brăila și a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1901/1999 de BNP, precum și instituirea unui drept de retenție până la plata despăgubirilor.
Prin sentința civilă nr.2953/14.05.2007, Judecătoria Brăilaa admis în parte ca fondată acțiunea civilă formulată de reclamanți, a constatat că lucrările de construcții efectuate la imobilul situat în B,-, județul B, sunt în valoare de 48 187,15 Ron și că reclamanții sunt constructori de rea credință, i-a obligat pe pârâți la plata sumei de 48 187,15 Ron, precum și la plata sumei de 2 092,64 Ron, reprezentând c/v instalație de apă-canal, apreciind că susținerile reclamanților în acest sens sunt dovedite, sunt incidente dispozițiile art.494 din Codul civil și că excepția privind prescrierea dreptului la acțiune este nefondată.
Instanța a respins capetele de cerere privind constatarea nulității absolute parțiale a sentinței civile nr.4238/1998 a Judecătoriei Brăila și a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1901/1999 de BNP, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.814 al.2 și 3 din Codul civil referitoare la donație.
A fost respinsă cererea privind instituirea unui drept de retenție în favoarea reclamanților în baza art.494 din Codul civil.
Acțiunea a fost respinsă ca nefondată față de pârâtele Direcția Serviciilor Publice B și Primăria municipiului B, pe motiv că nu s-a făcut dovada cheltuielilor necesare și utile.
A fost admisă cererea de chemare în garanție a lui, acesta fiind obligat la plata sumei de 48 187,15 Ron către pârâții și în temeiul art.992 din Codul civil.
Cererea reconvențională formulată de chematul în garanție a fost admisă, iar reclamanții au fost obligați să plătească acestuia 1060,50 Ron, reprezentând c/v lipsă de folosință a imobilului pe perioada 01.10.1998-28.12.1999, actualizată cu coeficientul de inflație de la 01.01.2000.
Instanța a admis cererea reconvențională formulată de pârâți și i-a obligat pe reclamanți la plata sumei de 1200 Ron, reprezentând c/v lipsă de folosință a imobilului pe perioada 28.12.1999-31.12.2001.
S-a apreciat că pretențiile privitoare la lipsa de folosință a imobilului sunt fondate, întrucât nu s-a făcut dovada că bunul a fost deținut în baza unui contract de închiriere.
Cheltuielile de judecată au fost compensate în baza art.276 din Codul d e procedură civilă.
Hotărârea a fost dată în rejudecarea litigiului, întrucât Tribunalul Brăila prin decizia civilă nr.287/22.11.2005, a casat sentința civilă nr.2475/18-04.2005 Judecătoriei Brăila, reținând că nu s-a cercetat fondul cauzei cu privire la nulitatea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1901/1999 de BNP.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții și -, pârâții și și chematul în garanție.
Apelanții și -, au criticat sentința pentru cuantumul despăgubirilor datorate de pârâți, care în totalitate sunt de - ROL, pentru respingerea cererii de constatare a nulității absolute parțiale a sentinței civile nr.4238/1998 a Judecătoriei Brăila și a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.1901/1999 de BNP, precum și a cererii privitoare la dreptul de retenție.
Totodată, au solicitat respingerea cererii reconvenționale formulată de chematul în garanție și a cererii reconvenționale formulată de pârâț (fila 17).
Apelanții și au invocat lipsa lor de calitate procesuală și prescripția, iar pe fond au susținut că obligarea lor la plată contravine probelor administrate(fila 46).
Apelantul a susținut că nu are calitate procesuală, cererea de despăgubiri este tardivă față de dispozițiile Decretului nr.167/1958, iar pe fond a criticat sentința cu privire la obligarea sa la plata despăgubirilor(fila 28).
Prin decizia civilă nr. 30/6.02.2008 Tribunalul Brăilaa admis apelul declarat de reclamanții și - împotriva sentinței civile nr. 2953/14.05.2007 a Judecătoriei Brăila.
A schimbat în parte sentința în sensul că au fost obligați pârâții și să plătească reclamanților împreună cu chematul în garanție suma de 96.870,66 lei în loc de 48.187,15 lei.
Au fost obligați intimații să plătească apelanților și - suma de 516 lei cheltuieli de judecată.
Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de pârâții și și de chematul în garanție.
S-a reținut în motivarea deciziei că în sprijinul solicitării constatării nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1901/1999 nu s-au administrate probe și nu s-au adus argumente.
Experții au stabilit că imobilul constituie o unitate locativă unifamilială iar demolarea ar permite doar recuperarea în parte a materialelor.
Efectuarea lucrărilor de îmbunătățire de către familia a fost confirmată prin rapoartele de expertiză, ele sporind valoarea imobilului care a fost inclusă în prețul imobilului la încheierea contractului de vânzare cumpărare din 1999.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și -, pârâții și și chematul în garanție.
Reclamanții și - au criticat decizia pentru nelegalitate întrucât suma acordată a fost diminuată cu 3.926,26 lei considerându-se ca fiind o eroare de adunare față de concluziile expertizelor.
Instanța trebuia să constaste nulitatea parțială a contractului de vânzare cumpărare și revenirea la poziția inițială după ce reclamanților li se achită c/val construcțiilor.
Totodată trebuia să se constate inopozabilitatea sentinței civile nr. 4230/19.06.1998 a Judecătoriei Brăila și existența dreptului de retenție invocat.
Chematul în garanție susține că decizia recurată este nelegală pentru următoarele motive;
- obligația de despăgubire revine statului și nu celui căruia i s-a restituit imobilul - excepția lipsei calității procesuale pasive;
- greșit s-a respins excepția prescripției dreptului de creanță față de disp. art. 3 în ref. la art. 8 alin. 1 din Decretul 167/19578;
- instanța de apel a făcut o greșită interpretare a actului juridic dedus judecății și o aplicare greșită a legii în ceea ce privește calificarea de bună credință;
- actul sub semnătură privată legalizat de un funcționar din Elveția nu întrunește condițiile legale pentru a produce efecte juridice în România în materia donației;
Pârâții și au criticat decizia instanței de apel pentru nelegalitate pentru următoarele motive;
- lipsa calității procesuale pasive față de situația de fapt respectiv naționalizarea imobilului de la autorii chematului în garanție în baza Decretului 92/1956;
- greșita evaluare a lucrărilor efectuate în perioada când reclamanții nu aveau nici un titlu locativ ( 1990 - 1993);
- greșita modificare a cuantumului c/val construcțiilor edificate de reclamanți pe un teren pe care îl dețineau în calitate de detentori precari.
Recursurile declarate de reclamanți, pârâți și chematul în garanție sunt nefondate.
În ceea ce privește recursul reclamanților față de precizările din motivarea deciziei instanței de apel că ia în considerare sumele reținute în expertize respectiv 88.603 RON valoarea construcțiilor, 3.643,90 RON valoarea instalației de apă și 3.477,28 RON valoarea instalației de gaze nu rezultă și diminuarea cu 3.926,26 lei a valorii totale a îmbunătățirilor așa cum se susține în motivarea recursului.
Față de situația în care se află imobilul și de incidența disp. art. 494 cod civil reclamanții nu pot solicita constatarea unui drept de retenție până la achitarea despăgubirilor ( ei dețin construcțiile pe un teren pentru care nu au titlu de proprietate).
Sentința civilă 4238/1998 a Judecătoriei Brăila rămasă irevocabilă, dată în soluționarea acțiunii în revendicare a imobilului situat în B,- nu poate fi anulată pe calea unei acțiuni de constatare a nulității absolute astfel că nu se poate constata inopozabilitatea acesteia față de reclamanții recurenți.
În ceea ce privește recursul chematului în garanție, invocarea lipsei calității procesuale pasive nu este oportună față de situația de fapt, respectiv restituirea imobilului persoanelor îndreptățite în baza art. 480 cod civil și în baza dispozițiilor legii speciale care nu pot fi extinse pe o situație juridică soluționată anterior în baza altui temei legal.
În legătură cu prescripția dreptului la acțiune, invocată în temeiul art. 3 în ref. la art. 8 alin. 1 din Decretul 167/1958 în mod corect instanța de apel a reținut că până la restituirea imobilului către persoanele îndreptățite reclamanții au folosit acest imobil în baza unui titlu legal neavând interes pentru promovarea unei acțiuni în despăgubire.
În ceea ce privește legalitatea donației instanța nu a fost învestită cu verificarea acesteia astfel că în lipsa unei hotărâri irevocabile prin care actul de donație să fi fost infirmat acesta își produce efecte.
În legătură cu motivele de recurs invocate de pârâții și se reține că invocarea lipsei calității procesuale pasive nu este oportună pentru aceleași motive ca și în cazul chematului în garanție.
Evaluarea lucrărilor efectuate de reclamanți s-a făcut de către experți avându-se în vedere relațiile de la.B în care se menționează ceea ce s-a predat, încăperile de la 18 - 23 aparținând chiriașilor și -.
Baa vut cunoștință de faptul că reclamanții au edificat construcțiile în perioada când proprietar al imobilului era Statul român în baza Decretului 92/1950.
Toate lucrările care au determinat sporul de valoare au fost efectuate de familia înainte ca imobilul să fie revendicat, în perioada cât au deținut bunul în calitate de chiriași astfel că nu se poate reține reaua credință în raport cu viitorii proprietari.
Pârâții nu au invocat în motivele de apel greșita evaluare făcută de expert în baza Decretului 256/1984 astfel că nu pot solicita în recurs pentru prima dată constatarea greșitei folosiri a unor coeficienți care nu au aplicabilitate în cauză.
În consecință în conf. cu disp. art. 312 alin. 1 cod proc.civ. se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții și -, de pârâții și și de chematul în garanție împotriva deciziei civile nr. 30/6.02.2008 a Tribunalului Brăila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanții - pârâți și -, domiciliați în B-, pârâții - reclamanți și, domiciliați în B- și chematul în garanție, domiciliat în B cartier - -/1.17, împotriva deciziei civile nr.30 din 6 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații Direcția Serviciilor Publice B cu sediul în B- și Primăria Mun. B cu sediul în B-, în acțiunea civilă având ca obiect anulare act.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din data de 10.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
Grefier
Red.RJ/30.06.2008
Dact.IS/1.07.2008
Fond.
Apel./
Președinte:Romeo JirlăeanuJudecători:Romeo Jirlăeanu, Elena Romila, Valentina Gabriela