Anulare act. Decizia 38/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 38/A/2009
Ședința publică de la 12 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ioan Truță
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 1369/2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, având ca obiect anulare act.
Procedura legal îndeplinită.
Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, note de apărare formulate de intimatul pârât, prin avocat, șa care atașează copii xerox după plângerea penală depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, plângere formulată de reclamantul apelant împotriva rezoluției din 12.11.2007 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu în dosar nr. 1075/II/2/2007, recursul declarat și motivele de recurs depuse de apelantul reclamant în dosarul Judecătoriei Sibiu, nr-, copie a Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 05 martie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față,
Constată că prin sentința civilă nr. - a Tribunalului Sibiu - Secția civilă a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictpriu cu pârâtul, având ca obiect constatarea nulității absolute a înscrisului intitulat "Chitanță" din 12.07.2006, acțiune întemeiată în drept pe dispozițiile art. 111 cod procedură civilă, art. 956, 966 și 968 cod civil.
Pe calea întâmpinării pârâtul a solicitat respingerea acțiunii invocând în esență că nu există motiv de nulitate absolută a înscrisului respectiv iar vicierea consimțământului este de natură a atrage nulitatea relativă.
Instanța de fond, în argumentarea soluției pronunțate a reținut și motivat în considerente că prin actul intitulat "Chitanță" din 12.07.2008, reclamnantul, declara că are o datorie de 200.000 Euro față de pârâtul, obligându-se să o plătească până la 15.07.2006.
Deși actul a fost scris și semnat de reclamant prin motivarea acțiunii arăta caracterul fals și ilicit al obligației și că i-a fost viciat consimțământul prin violență morală.
În baza probațiunii administrare, inclusiv a celei testimoniale, materializată prin audierea martorilor, și, prima instanță a conchis că acțiunea este neîntemeiată. S-a arătat că potrivit art. 967 cod civil, "convenția" este valabilă cu toate că nu este expresă cauza, aceasta fiind prezumată până la dovada contrară. Acest text instituie două prezumții, respectiv, una de valabilitate a cauzei indiferent dacă se menționează sau nu acest element îninstrumentum probationisși o alta de existență a cauzei actului juridic trebuia să le dovedească și să răstoarne atari prezumții.
Probațiunea administrată nu a răsturnat acele prezumții și nici nu s-a dovedit existența în speță a violenței morale care să fi viciat consimțământul reclamantului chiar și dacă el atrage doar nulitatea relativă.
Martorii indicați prin depozițiile lor nu au invocat aspecte din care să rezulte vreo amenințare a reclamantului, iar în Rezoluția din 27.09.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, dată în dosarul 2105/P/2007 s-a reținut că nu reprezintă amenințare de natură a constrânge persoana să acționeze împotriva voinței sale oferirea unui preț mai mare la o licitație, o atare împrejurare ținând de esența licitației.
Raportând aceste împrejurări la dispozițiile art. 225 cod procedură civilă, privind neprezentarea reclamantului la interogatoriu, situația reținută ca un început de dovadă în folosul pârâtului, instanța de fond a respins acțiunea reclamantului, pe care l-a obligat la 7000 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Împotriva sentinței civile nr. 1369/5.XII.2007 a Tribunalului Sibiu - Secția civilă, în termen legal a declarat apel reclamantul, aducându-i critici sub aspectul nelegalității și netemeiniciei ei, solicitând schimbarea acesteia, cu consecința admiterii acțiunii sale așa cum a fost investită prima instanță.
În expunerea motivelor de apel s-a arătat că de fapt între părți nu s-a încheiat niciodată un contract de împrumut, care în opinia intimatului pârât ar fi acel înscris intitulat "Chitanță", dar nu a existat nici un raport juridic, din care să rezulte existența vreunei obligații de plată din partea sa în favoarea pârâtului.
Înscrisul invocat nu conține elementele specifice de identificare a pretinselor părți și nu este semnat de eventuali martori. De fapt caracterul fictiv al participării pârâtului prin societatea sa la acea licitație rezultă din faptul că terenul ce forma obiectul licitației a fost adjudecat de firma reprezentată de reclamant, respectiv SC " Leasing"
Deși sub aspect juridic, art. 966 cod civil prevede expres că obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate produce efecte, arată în continuare apelantul, prima instanță nejustificat și contrar art. 967 cod civil, a stabilit că nu ar fi răsturnat acea prezumție legală.
Ori, cauza este nelicită când este prohibită de lege, iar pe de altă parte, la instanța de fond nu a examinat în nici un fel viciul de consimțământ rezultat din violența morală exercitată asupra sa de pârât, care determină nulitatea acelui înscris.
Art. 956 alin. 1 cod civil arată că este violență întotdeauna când spre a face o persoană a contracta, îi insufli temerea rațională după aceasta, că va fi expusă ea sau averea sa unui rău considerabil și prezent, aspecte care sunt prezente în litigiul de față.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 282 alin. 1 teza II, art. 284 alin. 1 și art. 288 alin. 2 cod procedură civilă.
Analizând apelul prin prisma criticilor invocate și în considerarea dispozițiilor art. 294 cod procedură civilă, se constată a fi fondat.
Evident în speța de față, este vorba de un înscris sub semnătură privată, intitulat sugestiv "Chitanță", întocmit la 12.07.2006 și supus desigur cerințelor impuse în mod imperativ de dispozițiile art. 948 și urm. Cod civil, cu privire la obiect, consimțământ, capacitate și cauză și respectiv dispozițiile art. 1179 cod civil.
Prima instanță, așa cum rezultă în mod clar din considerente, nu a făcut o analiză judicioasă a actului invocat de pârât ca temei al pretențiilor sale, prin prisma acestor texte de lege, pentru a se lămuri împrejurările în care s-a întocmit și veridicitatea celor înscrise în acel act.
Instanța de fond s-a mărginit doar la arătarea conținutului art. 967 cod civil, cu privire la cauză, în sensul că acest texr instituie de fapt două prezumții, una privind valabilitatea cauzei și o alta de existență a cauzei, care nu trebuie dovedită.
S-a conchis că de fapt, reclamantul nu a reușit să răstoarne aceste prezumții, context în care acțiunea reclamantului apelant a fost respinsă.
Prin urmare, instanța de fond trebuia să rețină incidența dispozițiilor art. 966 cod civil, care prevede expres ca o cerință de valabilitate a cauzei, existența acesteia, pentru că obligația fără cauză nu poate produce efecte juridice.
Același text impune că a doua condiție - cauza - realitatea acesteia, consacrînd expres că obligația fondată pe o cauză falsă nu poate avea nici un efect juridic. În speță, probațiunea administrată a dovedit că apelantul reclamant nu a avut niciodată reprezentarea că datorează ceva pârâtului intimat, contrar evident celor consemnate în înscris.
Martora, audiată în calea de atac a apelului, a arătat amănunțit contextul în care s-a încheiat înscrisul contestat, respectiv pe fondul de presiune exercitat de pârât în legătură cu prețul ce-l va oferi în cadrul licitației, respectiv pentru a nu forța ridicarea acestui preț.
Desigur nulitatea actului contestat rezidă și din nevalabilitatea consimțământului apelantului în contextul stării de fapt menționată. Consimțământul pentru a fi valabil trebuie desigur să fie exprimat în vederea producerii unor efecte juridice, fără a fi alterat de vreun viciu. Ori, în speță, consimțământul reclamantului apelant, așa cum deja s-a menționat, a fost afectat de viciul violenței, în forma sa morală.
Cât privește dosarul Parchetului nr. 2105/P/2007 și 1075/II/2/2007 în care s-a dat soluție de neîncepere a urmării penale a intimatului, în cauză a fost analizată conduita intimatului, sub aspectul elementelor constitutive ale infracțiunii de șantaj, stabilindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni ( art. 10 lit. "d" cod procedură penală, sub aspectul laturii subiective).
, acest aspect nu era de natură să nu fie analizate motivele invocate de reclamant, cu privire la falsitatea cauzei și lipsa consimțământului afectat de viciul violenței, așa cum aceasta este reglementată de dispozițiile art. 956 cod civil.
Potrivit acestui articol, este violență întotdeauna, când pentru a determina o persoană la ceva, îi insufli temerea rațională după aceasta, că va fi expusă ea sau averea sa unui rău considerabil și prezent.
licitației prin urmare și plata unui preț ridicat într-un mod artificial, pentru imobilul supus licitației ar fi afectat evident patrimoniul apelantului și a societății pe care o reprezenta, context în care s-a acceptat semnarea acelui act, intitulat "Chitanță".
Nu poate pe de altă parte constitui temei al respingerii acțiunii, lipsa reclamantului de a se prezenta la interogatoriu, în condițiile art. 225 cod procedură civilă.
Acest aspect s-a suplinit de altfel în calea de atac a apelului, astfel că dat fiind caracterul devolutiv al acestei căi de atac, instanța de apel a procedat la luarea acestui interogatoriu în care s-au consemnat răspunsurile date de cel în cauză.
În raport de toate aceste aspecte de ordin faptic și textele de lege invocate, apelul de față se privește a fi fondat, urmând a fi admis, în sensul schimbării sentinței primei instanțe și a admiterii acțiunii reclamantului, așa cum a fost investită instanța de fond.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1369/5.XII.2007 a Tribunalului Sibiu - Secția civilă și în consecință:
Schimbă în tot sentința apelată și judecând cauza:
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtului.
Constată nulitatea absolută a înscrisului intitulat "Chitanță" din data de 12.07.2006.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12.03.2009
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
4 ex/10.04.2009
Jud. fond -
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Ioan Truță
