Anulare act. Decizia 39/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR. 16255,-

DECIZIA NR. 39

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Eliza Marin

JUDECĂTORI: Eliza Marin, Maria David Elisabeta Gherasim

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea cererii de revizuire a deciziei civile nr. 1108/28.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de revizuienții și, domiciliați în P,-,.54,.B,.35, județ P, în contradictoriu cu intimații, -, ambii domiciliați în P, Tânărul Muncitor nr.19, județ P, domiciliată în P, nr.15, județ P, domiciliat în P,-,.172,.C,.18, județ P, domiciliat în P,-,.33,.22, județ P și, domiciliată în P,-,.33,.22, județ

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns revizuentul G personal, intimații și - personal și asistați de avocat din cadrul Baroului B potrivit împuternicirii avocațiale nr.38334/8 ianuarie 2009, lipsind revizuenta și intimații, și.

Procedura îndeplinită.

Cerere de revizuire este timbrată cu taxă judiciară de timbru de 10,00 lei conform chitanței fiscale cu seria - nr. - din 18.12.2008 și timbru judiciar de 0,15 lei,atașate și anulate la dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus la dosar din partea intimaților - și întâmpinare și concluzii scrise.

Revizuentul G având cuvântul solicită acordarea unui nou termen în vederea angajării unui apărător.

Avocat pentru intimații și - arată că se opune cererii de amânare formulată de către revizuent, deoarece acțiunea este promovată de acesta, a fost redactată de către o persoană cu studii juridice, a avut timp suficient pentru a-și angaja apărător,iar prin cererea de amânarea se încearcă o tergiversare a cauzei.

Curtea, respinge cererea de amânare ca neîntemeiată, având în vedere că obiectul cauzei îl constituie revizuirea unei hotărâri, cale de atac extraordinară care se judecă cu celeritate și lasă dosarul la ordine.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, au răspuns revizuentul G personal, intimații și - personal și asistați de avocat, lipsind revizuenta și intimații, și.

Părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și combaterea cererii de revizuire.

Revizuentul solicită admiterea cererii de revizuire potrivit motivelor depuse la dosar. Fără cheltuieli de judecată.

Avocat pentru intimații și - solicită respingerea cererii de revizuire, în cauză atât s-au pronunțat hotărâri legale și temeinice.

Arată intimații prin apărător că încheierea actelor de vânzare cumpărare a fost făcută în mod succesiv și într-un timp foarte scurt, fapt ce duce la concluzia că aceștia aveau cunoștință de actul de adjudecare, Totodată, revizuenții aveau obligația să verifice la Asociația de proprietari dacă apartamentul în litigiu pe care le-au cumpărat este grevat de sarcini.

Susțin intimații că cererea de revizuire nu se încadrează în motivele de revizuire prevăzute de lege. Solicită respingerea cererii ca nefondată. Cu cheltuieli de judecată.

După strigarea cauzei și pronunțarea soluției, la ora 11,47, s-a depus de către serviciul registratură la dosar o cerere din partea revizuenților G și, prin care solicită amânarea pronunțării în vederea depunerii de concluzii scrise.

CURTEA:

Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Ploiești sub nr-, reclamanții și - au chemat în judecată pe pârâții G, și, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea contractelor de vânzare cumpărare încheiate succesiv între pârâți și să se dispună evacuarea pârâților G și din imobilul situat în P,-,. 54,. 35,jud.

In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că urmare a unui debit datorat de ei Asociației de Proprietari. 54, prin hotărâre irevocabilă au fost obligați la plata sumei de 20.969.561 lei reprezentând debit și majorări de întârziere, în baza acesteia începându-se executarea silită în cadrul căruia imobilul proprietatea reclamanților a fost adjudecat prin vânzare la licitație publică de pârâta.

S-a mai susținut că, după achitarea debitului de către reclamanți, în urma contestației la executare admisă prin hotărâre definitivă și irevocabilă s-au anulat procesul verbal de licitație și actul de adjudecare astfel încât reclamanții apreciază că nu și-au pierdut calitatea de proprietari ai imobilului, pârâții nefiind de bună credință, deoarece cunoșteau situația imobilului fiind și părți în litigiile existențe pe rolul instanțelor.

După administrarea probelor Judecătoria Ploieștia pronunțat sentința civilă nr.11286/2007 prin care a admis acțiunea, constatând nulitatea absolută a contractelor de vânzare cumpărare încheiate de pârâți și dispunând totodată evacuarea pârâților G și din imobilul proprietatea reclamanților.

In esență, instanța fondului a reținut că reclamanții nu și-au pierdut calitatea de proprietari asupra imobilului în litigiu, deoarece prin hotărâre judecătorească irevocabilă au fost anulate procesul verbal de licitație și actul de adjudecare, situație față de care pârâții care cunoșteau situația imobilului, fiind părți în litigiile existente pe rolul instanței au fost considerați de rea credință.

Apelul declarat de pârâții G și a fost admis de Tribunalul Prahova, care prin decizia civilă nr.400 din 8 septembrie 2008, schimbat în tot sentința apelată și pe fond a respins acțiunea în constatarea nulității contractelor de vânzare cumpărare și evacuare, ca nefondată.

Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a reținut că prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă a fost respinsă cererea contestatorilor -reclamanții din cauza de față, privind repunerea părților în situația anterioară astfel încât în mod irevocabil s-a stabilit că terții dobânditori ai apartamentului în litigiu beneficiază de prezumția de cumpărători de bună credință.

A fost găsită întemeiată și critica apelanților prin care s-a susținut că nu poate fi admisă cererea privind evacuarea pârâților din apartament deoarece reclamanții nu au făcut dovada dreptului de proprietate la momentul introducerii acțiunii, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 480 Cod civil.

Impotriva deciziei au declarat recurs în termen legal reclamanții considerând-o nelegală și netemeinică invocând în drept nulitățile înscrise în art.304 pct. 8 și 9 Cod pr.civilă, susținând în esență că în mod greșit tribunalul, admițând apelul declarat de pârâți a schimbat în tot sentința atacată în sensul respingerii acțiunii în constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare și evacuare fără a se avea în vedere reaua-credință a adjudecatarei, persoana care a cumpărat la licitație apartamentul - proprietatea reclamanților recurenți este evidentă în condițiile în care după 4 luni de la cumpărare procedează la revinderea imobilului iar în fața notarului public declară pe proprie răspundere în mod neadevărat că pe rolul instanțelor nu există litigiu cu privire la bunul respectiv deși contestația la executare era depusă la Judecătoria Ploiești la data de 17 octombrie 2003.

Instanța fondului a procedat corect anulând succesiunea de contracte de vânzare-cumpărare luând în considerare și prețul înscris în actele încheiate astfel cum prevăd disp. Legii nr.87/1994.

Din probele dosarului a rezultat fără echivoc că de la primul adjudecător și până la ultimul cumpărător al apartamentului în litigiu sumele declarate în fața notarului public au fost în realitate mult mai mari, situație față de care, conform art. 6 din Legea evaziunii fiscale sunt nule de drept.

S-a solicitat pentru motivele arătate admiterea recursului, modificarea în tot deciziei atacate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de judecătorie.

Intimații G și au invocat excepția nulității recursului declarat față de disp. art. 3021pct. c, Cod pr.civilă în sensul că cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Curtea,prin decizia nr.1108/28 noiembrie 2008, a respins excepție nulității recursului invocată de intimați și a admis recursul declarat de reclamanții și -, a modificat în tot decizia pronunțată de tribunal în sensul că a respins apelul declarat de pârâți, iar pe fond a menținut sentința civilă nr. 11286/4 decembrie 2007 Judecătoriei Ploiești, cu obligarea pârâților, în solidar, la cheltuieli de judecată în sumă de 22 lei.

Pentru a decizia astfel, Curtea a reținut că față de excepția invocată de intimați, având în vedere disp. art. 137 (1) Cod pr.civilă potrivit cărora, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, a constatat că aceasta este nefondată și a fost respinsă având în vedere că dezvoltarea motivelor de nelegalitate a hotărârii recurate, presupune încadrarea lor într-unul din motivele limitativ prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă, deoarece, recursul nefiind o cale de atac devolutivă impune ca recurentul să-și exprime nemulțumirea în tiparele fixate de lege.

In speță, recurenții motivându-și cererea de apel au invocat, în mod expres nulitățile înscrise în art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr.civilă astfel încât excepția nulității recursului nu a fost primită.

Pe fond, Curtea a constatat că recursul este fondat a fost admis în baza disp. art. 312 (1), (2) și (3) rap. la disp. art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă reținând că în cauză, prin acțiunea cu care au investit instanța fondului, reclamanții și - au solicitat în contradictoriu cu pârâții să se constate nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate succesiv de aceștia cu privire la imobilul proprietatea reclamanților situat în P,-,.54,.B,.35.

Totodată, reclamanții au arătat, în esență, în motivarea cererii lor că urmare existenței unui debit la cheltuielile de întreținere prin hotărâre judecătorească devenită irevocabilă au fost obligați către Asociația de Proprietari Bl.54 P la plata sumei de 20.969.561 lei, sumă pentru care s-a trecut de către creditoare la executare însă ulterior acest debit a fost achitat și cu toate acestea a procedat la vânzarea la licitație publică a imobilului respectiv.

S-a susținut în continuare de reclamanți că în mod irevocabil s-a admis contestația la executare formulată de aceștia și în consecință s-au anulat procesul verbal de licitație și respectiv actul de adjudecare încheiate de.

In fine, reclamanții au arătat că în cauză nu poate fi vorba despre buna credință a terților dobânditori, aceștia având obligația de a depune minime diligențe pentru a cunoaște situația bunului ce a făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate succesiv.

In raport cu probatoriul administrat, instanța fondului a reținut temeinicia acțiunii promovate de reclamanți și a admis-o ca atare.

Reinterpretând probele cauzei care au fost coroborate și cu probatoriul testimonial administrat în completare în fața instanței de apel, tribunalul a constatat că atâta timp cât prin hotărârea judecătorească irevocabilă privind anularea procesului verbal de licitație nu s-a dispus și repunerea părților în situația anterioară, terții dobânditori beneficiază de prezumția de cumpărători de bună-credință.

Astfel hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii în sensul disp. art.304 pct. 9 Cod pr.civilă.

Este de necontestat faptul că în baza titlului de proprietate reprezentat de actul de adjudecare (fostă ) a vândut apartamentul astfel dobândit lui care, la rândul său l-a înstrăinat lui pentru ca în final imobilul să fie cumpărat de către G și, însă, prin sentința civilă nr. 1860 pronunțată de Judecătoria Ploiești la data de 1.03.2006, devenită irevocabilă prin decizia nr.889 din 29.08.2006 a Tribunalului Prahovas -a admis contestația la executare și respectiv cererea de intervenție în interes propriu formulate de și - și au fost anulate procesul verbal de licitație din data de 2 octombrie 2003 și actul de adjudecare din data de 6 octombrie 2003, încheiate în dosarul de executare nr.48/2003 al.

Reținându-se în consecință că la momentul scoaterii apartamentului celor 2 debitori -reclamanți din prezenta cauză, la licitație publică, debitul stabilit prin titlul executoriu era în întregime achitat și ca atare fiind anulate cele două acte de executare, era evident că reclamanții nu și-au pierdut calitatea de proprietari asupra imobilului în litigiu.

Nu s-a putut reține argumentarea tribunalului în sensul că atâta timp cât nu a operat o repunere a părților în situația anterioară cu ocazia soluționării contestației la executare cumpărătorii succesivi ai apartamentului în cauză beneficiază de prezumția bunei-credințe, deoarece atât vânzătorii cât și cumpărătorii, exceptându-i pe ultimii cumpărători -, au fost părți în dosarul având ca obiect contestația la executare și deci aveau cunoștință de existența unui litigiu cu privire la imobilul respectiv.

Pentru aceste considerente Curtea a respins excepția nulității recursului invocată de intimați, a admite recursul declarat de reclamanți și a modificat în tot decizia în sensul că a respins ca nefondat apelul declarat de pârâți, iar pe fond a menținut sentința.

Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire pârâții G și, care au susținut că prin acțiunea formulată reclamanții nu au invocat nici un motiv de nulitate absolută a actului de vânzare cumpărare prin care revizuenții au dobândit apartamentul respectiv,că trecând peste acest lucru instanța de recurs s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut astfel că în cauză sunt incidente prevederile art.322 pct.2 Cod pr.civilă, în condițiile în care reclamanții nu au cerut să se constate existența sau inexistența bunei credințe a revizuenților.

Au mai arătat aceștia că buna lor credință la momentul dobândirii imobilului a fost constatată în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 1860/1 martie 2006 pronunțată de Judecătoria Ploiești, care nu a fost atacată de reclamanți, astfel că prin acțiunea de față nu se mai putea discuta asupra acestui aspect.

Examinând cererea de față în raport de susținerile revizuenților, de dispozițiile legale aplicabile în cauză,Curtea constată că prezenta cerere este nefondată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare astfel:

În conformitate cu prevederile art. 322 Cod pr.civilă revizuirea unei hotărâri rămase definitive la instanța de apel sau prin neapelare precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere printre altele, conform pct.2 de la același articol dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

În concret, revizuenții susțin că reclamanții, prin acțiunea formulată nu au invocat nici un motiv de nulitate a contractului prin care au dobândit imobilul, nu au făcut referire la buna sau reaua credință a dobânditorilor la momentul încheierii actului, astfel că instanța de recurs, prin decizia a cărei revizuire se solicită nu putea să discute această problemă, dar cu toate acestea a făcut-o, astfel că sunt incidente dispozițiile legale sus menționate.

O atare motivare a revizuenților nu poate fi avută în vedere deoarece reclamanții au făcut referire la faptul că nu se poate reține buna credință a dobânditorilor întrucât imobilul în litigiu a fost înstrăinat în decurs de 8 luni la trei persoane diferite, chiar și la prețuri mai mici.

În aceste condiții în mod evident că instanța trebuia să analizeze această problemă chiar dacă prin sentința civilă nr.1860/2006 a Judecătoriei Ploiești s-a analizat acest aspect.

Așa fiind nu se poate susține că instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut ori că a acordat mai mult decât s-a cerut,astfel că cererea de revizuire este nefondată,în cauză nefiind incidente prevederile art.322 pct.2 Cod pr.civilă, urmând a fi respinsă ca atare.

În baza art. 274 Cod pr.civilă urmează ca revizuenții să fie obligați să plătească intimaților și - suma de 1500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu pentru apărător.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondată cererea de revizuire a deciziei civile nr. 1108/28.11.2008, pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de revizuienții și, domiciliați în P,-,.54,.B,.35, județ P, în contradictoriu cu intimații, -, ambii domiciliați în P, Tânărul Muncitor nr.19, județ P, domiciliată în P, nr.15, județ P, domiciliat în P,-,.172,.C,.18, județ P, domiciliat în P,-,.33,.22, județ P și, domiciliată în P,-,.33,.22, județ

Obligă revizuenții la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimații și -.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 ianuarie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Eliza Marin, Maria David Elisabeta Gherasim

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.EM/BA

2 ex./21.01.2009

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Președinte:Eliza Marin
Judecători:Eliza Marin, Maria David Elisabeta Gherasim

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 39/2009. Curtea de Apel Ploiesti