Anulare act. Decizia 395/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 395
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 2 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier: - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul - prin mandatar, domiciliat în comuna, sat, nr. 615, cod poștal -, jud. S, împotriva deciziei civile nr. 273 din 8 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 25 noiembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, fiind nevoie de mai mult timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 2 decembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 12.05.2008 reclamantul l-a chemat în judecată pe pârâtul solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 59 din 25.03.2005 cu privire la imobilele constând într-o casă de locuit de 48 mp, o bucătărie de vară în suprafață de 28 mp, un grajd de 28 mp, anexe, precum și terenul aferent, bunuri rămase după defuncta, decedată la data de 7.11.2004, în sensul că pârâtului îi revine cota de părți indivize din bunurile menționate și nu cota de 1/1 cum s-a prevăzut în certificat. A solicitat, de asemenea, ieșirea din indiviziune cu privire la aceste imobile și atribuirea lor în lotul său, al reclamantului, cu egalizarea loturilor prin sultă.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 17.11.2004 a decedat, cu care a fost în relații de concubinaj peste 40 de ani, perioadă în care, fiind amândoi săraci, au primit suprafața de 5 ari teren de la numitul de. Gospodăria descrisă în petitul acțiunii a fost ridicată de el împreună cu defuncta.
Precizează că defuncta, a avut mai mulți copii, dar care i-au predecedat, pârâtul rămânând singurul copil în viață care, însă, de mult timp este plecat la tatăl său în Ucraina. Deși cunoștea foarte bine că cei doi concubini au avut contribuții egale la dobândirea acestor imobile, imediat după decesul lui, pârâtul a obținut certificatul de moștenitor nr. 59 din 25.03.2005, declarându-se ca unic moștenitor, însă prin sentința civilă nr. 1879/2007 a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabilă, s-a constatat că el, reclamantul, și pârâtul au un drept de coproprietate asupra imobilelor identificate în certificatul de moștenitor contestat în cote de fiecare.
Pârâtul, prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepția autorității de lucru judecat, dedusă în prezenta cauză din sentința civilă nr. 1961/30.06.2005 a Judecătoriei Rădăuți și excepția prescripției acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 4388 din 3.11.2008, Judecătoria Rădăuția admis în parte acțiunea și a dispus anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 59 din 25.03.2005 cu privire la imobilele constând în casă de locuit de 48 mp, o bucătărie de vară în suprafață de 28 mp, un grajd de 28 mp, anexe, precum și terenul aferent, bunuri rămase după defuncta, decedată la data de 7.11.2004, în sensul că pârâtului îi revine cota de părți indivize și nu cota de 1/1 cum s-a prevăzut în certificat. Capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune a fost disjuns.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că prin sentința civilă nr. 1879 din 21.05.2007 a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabilă, s-a constatat că părțile din prezentul litigiu, au un drept de coproprietate asupra imobilelor constând în casă, grajd și bucătărie, situate în com., pe terenul în suprafață de 512 mp, în cote de câte fiecare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, prin care a reiterat excepțiile autorității de lucru judecat și prescripției acțiunii și a invocat excepția lipsei calității procesuale active.
Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr. 97 din 3.03.2009, a admis apelul și a schimbat în parte sentința în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale active, și, în consecință, a respins acțiunea ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Curtea de APEL SUCEAVA, prin decizia civilă nr. 125 din 5.05.2009, a admis recursul declarat de reclamant împotriva hotărârii tribunalului, pe care a casat-o, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând în motivare că instanța de apel a soluționat cauza pe o excepție care nu este dată, situație care echivalează cu soluționarea cauzei fără a intra în cercetarea fondului.
Tribunalul Suceava, în rejudecare, prin decizia civilă nr. 273 din 8.09.2009 a respins apelul declarat de pârât ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanța de apel a reținut că nu este dată în cauză excepția autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr. 2039/2005 a Judecătoriei Rădăuți, definitivă și irevocabilă, prin care acțiunea reclamantului a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale active pe motiv că nu are calitatea de moștenitor după defuncta, întrucât în prezentul litigiu reclamantul a solicitat anularea în parte a aceluiași certificat de moștenitor pe un alt motiv, întemeiat pe dreptul său de proprietate în cotă de părți indivize din bunurile imobile ce compun masa succesorală, bunuri dobândite în timpul relațiilor sale de concubinaj cu defuncta.
A reținut instanța de apel că reclamantul nu are calitatea de moștenitor după defuncta, astfel că acțiunea sa prin care contestă cuprinderea în masa succesorală rămasă după defunctă a unui bun, proprietatea sa exclusivă, este guvernată de regulile aplicabile acțiunii reale, care este imprescriptibilă din punct de vedere extinctiv.
Prin urmare, conchide instanța de apel, în mod corect a fost respinsă excepția privind prescripția dreptului material la acțiune al reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul, în motivarea căruia a arătat că legea nu distinge în ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune în anularea certificatului de moștenitor între moștenitori și persoanele vătămate într-un interes legitim, ci pentru toți dreptul de a introduce acțiune pentru anularea unui certificat de moștenitor se prescrie în termen de 3 ani, care curge de la data emiterii actului menționat.
Astfel, apreciază pârâtul recurent, eronat instanța de apel a respins apelul pe motiv că acțiunea reclamantului este guvernată de regulile aplicabile acțiunii reale, care este imprescriptibilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Examinând recursul, prin prisma motivelor formulate, ce vizează dispozițiile 304 pct. 9 Cod procedură civilă, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente.
Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale prin mențiunile cuprinse în certificatul de moștenitor poate cere anularea acestuia.
Moștenitorul sau moștenitorii participanți la procedura succesorală notarială nu pot cere anularea decât dacă fac dovada unui viciu de consimțământ sau a unui motiv de nulitate absolută (frauda la lege, cauză ilicită, obiect ilicit etc.). Fără a se confunda cu un contract, certificatul de moștenitor este totuși rezultatul unui acord între moștenitorii participanți la procedura succesorală notarială necontencioasă. Ori, acest acord trebuie să fie neafectat de vicii de consimțământ sau cauze de nulitate absolută.
Moștenitorilor participanți la procedura succesorală notarială nu li se permite așadar să facă "dovada contrară" mențiunilor cuprinse în certificatul de moștenitor, față de ei acest act având o forță probantă deplină.
Acțiunea moștenitorilor pentru anularea certificatului de moștenitor pentru vicii de consimțământ este supusă termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 3 al. 1 din Decretul nr. 167/1958, care începe să curgă după distincțiile prevăzute la art. 9 din actul normativ menționat.
Față de terți însă certificatul de moștenitor nu are decât o forță probantă relativă, mențiunile sale putând fi combătute prin orice mijloc de dovadă admis de lege. Astfel, pot cere anularea certificatului de moștenitor persoanele străine de moștenire care au drepturi proprii asupra bunurilor incluse în certificatul de moștenitor ca făcând parte din masa succesorală.
Cum, în speță, reclamantul căruia i s-a recunoscut definitiv și irevocabil dreptul de proprietate asupra cotei de din masa bunurilor care au fost trecute în certificatul de moștenitor contestat, nu pretinde că ar avea calitatea de moștenitor după defuncta și nu invocă, deci, un caz de nulitate relativă pentru a fi aplicat acțiunii formulate de el termenul de prescripție de 3 ani, ci contestă faptul că în masa succesorală au fost cuprinse bunuri proprietatea sa, corect a reținut instanța de apel că acțiunea ce formează obiectul prezentului dosar este guvernată de regulile aplicabile acțiunii reale, care este imprescriptibilă din punct de vedere extinctiv.
În consecință, pentru cele reținute, Curtea în baza art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga pârâtul recurent să plătească reclamantului intimat suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul - prin mandatar, domiciliat în comuna, sat, nr. 615, cod poștal -, jud. S, împotriva deciziei civile nr. 273 din 8 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Obligă recurentul să plătească intimatului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel:;
Jud. fond:
Tehnored.
Ex. 2/21.12.2009
Președinte:Dumitraș DanielaJudecători:Dumitraș Daniela, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
