Anulare act. Decizia 40/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 40
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
- JUDECĂTOR
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil formulat de pârâtul G prin procurator împotriva deciziei civile nr. 301/A din 13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns procurator pentru recurentul - pârât G și intimatul - reclamant G, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Intimatul - reclamant G depune la dosar 2 două certificate de moștenitor, unul după, iar cel de-al doilea după.
Din verificările efectuate, instanța constată că recurentul - pârât mai datora o diferență de taxă de timbru în cuantum de 3 lei pentru recurs și de 2 lei pentru apel.
Procurator pentru recurentul - pârât arată că a trimis la instanță prin poștă dovada achitării taxei de timbru. Totodată arată instanței recipisa de la Oficiul Poștal.
După verificarea acestei recipise de la Oficiul Poștal, instanța constată că aceasta confirmă doar o expediere - nespecificând conținutul - făcută de recurentul - pârât către Judecătoria Bacău și nu pentru Curtea de Apel Bacău. În atare împrejurări, restituie recipisa procuratorului explicându-i-se că aceasta nu face dovada achitării taxei de timbru.
Procurator pentru recurentul - pârât solicită instanței lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a face dovada achitării taxei de timbru.
Având în vedere cererea formulată de procuratorul recurentului - pârât și faptul că intimatul reclamant nu se opune, instanța dispune lăsarea cauzei la a doua strigare pentru ca aceasta să facă dovada achitării taxei de timbru.
La a doua strigare făcută în ședință publică, au răspuns procurator pentru recurentul - pârât G și intimatul - reclamant G, lipsă fiind celelalte părți.
Procurator pentru recurentul - pârât depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 5 lei ci -/26.01.2009 ( fl.26 ).
Instanța, față de apărările recurentului de pe parcursul procesului în sensul că reclamantul nu a acceptat moștenirea după cele două mătuși, solicită intimatului reclamant să precizeze dacă a cunoscut faptul că acestea au decedat și dacă de la data decesului acestora (anul 2003) și până în mai 2006 ( conform propriilor susțineri de la fl. 48 fond ) a făcut acte de acceptare a succesiunii ca de exemplu - muncit pământul, plătit impozite, făcut pomeni, locuit în casă, etc.
Intimatul reclamant arată că a fost la înmormântarea mătușii, nu și la cea a mătușii, însă a știut de decesul acesteia de la vecini; până la data când a fost înștiințat de soția recurentului - procuratorul de față - despre demersurile acestuia de a dezbate succesiunea ( martie 2006 ) nu a acționat în nici un mod pentru succesiunea acestora; ulterior a făcut și el cerere la Primăria Itești în 60 de zile, apoi a promovat prezenta acțiune. Susține și că a mai stat în casă la țară, dar nu a lucrat pământul.
Procurator pentru recurentul pârât contestă aceste ultime afirmații ale intimatului reclamat, arătând că nicicând acesta nu a s-a interesat nici de bunurile defunctelor, nici de necesitățile lor din timpul vieții și nici de înmormântare ori de pomenile ulterioare, familia sa fiind singura care a suportat toate cheltuielile.
La solicitarea instanței, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Se aduce la cunoștință procuratorului că nu poate formula concluzii în această fază procesuală - conform art. 68 pct. 4, 6. pr. civilă, având însă posibilitatea ca până la sfârșitul ședinței de judecată să depună concluzii scrise.
Procurator pentru recurentul - pârât solicită admiterea recursului cum a fost formulat cu cheltuieli de judecată.
Intimatul - reclamant G, având cuvântul, solicită respingerea recursului; Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 448 din 23.08.2008, pronunțată de Judecătoria Buhuși în dosar nr. 912/2006 ( nr.nou - ), s-a respins excepția lipsei calității procesual active a reclamantului și excepția inadmisibilității acțiunii, s-a admis excepția netimbrării capătului de cerere privind constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare 826/2006 și s-a anulat ca netimbrat acest capăt de cerere; pe fond, s-a admis în parte acțiunea având ca obiect constatarea nulității celor două certificate de moștenitor și în consecință:
- s-a anulat în tot certificatul de moștenitor nr. 3 din 28.03.2006;
- s-a anulat în parte certificatul de moștenitor nr.4 din 28.03.2006 în ceea ce privește conținutul masei succesorale, respectiv cota parte din terenul inclus în masa succesorală.
S-a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată și a fost obligat acesta să plătească pârâților și suma de 600 lei Ron.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în data de 07.11.2006, reclamantul și-a precizat acțiunea prin memoriul aflat la fila 39 dosar, menționând că a solicitat constatarea nulității absolute a celor două certificate de moștenitor întrucât există frauda la lege, respectiv la legea 36 / 1995, în sensul că pârâtul a ascuns în fața notarului public faptul că mai sunt și alți moștenitori după defuncta.
Prin urmare, reclamantul, la data eliberării certificatului de moștenitor avea vocație succesorală prin reprezentarea tatălui său, însă pârâtul a ascuns acest fapt, iar notarul era obligat să facă demersuri pentru a constata care sunt moștenitorii legali după defunctă.
A solicitat și constatarea nulității celui de-al doilea certificat de moștenitor pentru că este consecința celui cu nr. 3.
Pârâtul Gaf ormulat întâmpinare la precizările depuse, aflată la fila 41 dosar, prin care a solicitat să se constate că procedura succesorală notarială s-a desfășurat în mod corect, fără a frauda pe nimeni.
În anexele 1 de la Primăria Itești nu este trecut G motivat de faptul că acesta ( ca de altfel și descendentul său ) nu a depus cerere de retrocedare la nici una din legile fondului funciar și nu a făcut nici un act de acceptare a succesiunii după sau.
Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor nu este niciodată o acțiune de sine stătătoare, ci este grefată pe acțiunile care sancționează drepturile terților, aplicându-se regulile specifice acestora din urmă, acestea dând consistență acțiunii în anulare respectiv în nulitate.
Indiferent de acțiunea promovată, moștenitorul care reclamă moștenirea trebuie să facă dovada acceptării în termenul de 6 luni a moștenirii, căci în lipsa acceptării el este străin de moștenire și deci nu are calitate procesuală activă.
În aceste condiții, pârâtul a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantului întrucât nu a acceptat succesiunea de pe urma defunctelor și. O astfel de acțiune, cum a fost formulată, nu este admisibilă, întrucât în afară de anularea certificatului de moștenitor nu a mai fost formulat și alt capăt de cerere.
Au fost depuse următoarele înscrisuri: adeverința nr. 2937 / 201.1.2005 a Primăriei comunei Itești, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr.786 / 22.11.2005 eliberată de Primăria Itești, după defuncta, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 785 / 22.11.2005 după defuncta, adeverința nr. 205 / 25.01.2006 eliberată de Primăria - B, adeverința nr. 211 din 26.01.2006 a Primărieie i -
Reclamantul a depus obiecțiuni la întâmpinare în data de 16.01.2007, aflate la fila 48 dosar și completare la cererea inițială de constatare a nulității absolute a certificatelor de moștenitor, cu solicitarea de constatare a nulității absolute a efectelor juridice produse de acestea.
A precizat acesta că este singurul moștenitor după, ca urmare a renunțării surorii sale în favoarea sa; totodată, nu numai că a acceptat succesiunea în mod tacit, dar din 15.05.2006 a solicitat Primăriei Itești anexa 1 după. Certificatele de moștenitor datează din 28.03.2006, iar solicitarea pentru deschiderea moștenirii după este făcută în mai puțin de 2 luni. Prin urmare, are calitate procesuală activă.
Prin fals în declarații, pârâtul a obținut de la Primăria Itești anexa 1 și în 2006 deschis procedura succesorală notarială, omițând în mod voit toți ceilalți coerezi. Deschiderea procedurii succesorale pentru și este viciată prin dol, fals în declarații și uz de fals, realizându-se în mod nelegal și cu fraudarea legii.
A solicitat de asemenea și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare nr. 826 / 17 aprilie 2006 eliberat la BNP.
HGAu fost anexate următoarele înscrisuri în copie: titlul de proprietate nr. - din 28 noiembrie 2995, certificat deces al lui, certificat de naștere al lui, certificat de moștenitor nr. 427 din 26 octombrie 1961, certificat naștere al lui G, cerere de eliberare anexa 1 după, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale după nr. 22 din 15.05.2006.
La termenul din 27 februarie 2007, instanța a primit la dosar cererea de completare a acțiunii principale și a unit excepția lipsei calității procesuale active cu fondul. De asemenea, au fost solicitate BNP documentațiile ce au stat la baza eliberării certificatelor de moștenitor în litigiu, aflate la filele 69 -105 dosar.
În data de 27 martie 2007 reclamantului i s-a pus în vedre să timbreze capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare cu diferența de taxă de timbru de 1791,2 lei sub sancțiunea anulării cererii.
Pârâții și au depus întâmpinare la completarea la acțiune, precizând că au cumpărat de la G următoarele bunuri: o casă și 4100, 18 mp teren, respectându-se toate condițiile de valabilitate ale actului juridic.
Bunurile care formează obiectul contractului sunt proprietatea vânzătorului, prețul stabilit este corect, legal. Cumpărătorii s-au înțeles ca terenul să fie lucrat de vânzători.
S-a invocat inadmisibilitatea unei asemenea acțiuni, întrucât G trebuie să dovedească un interes în a promova o asemenea acțiune. El nu poate dovedi un drept asupra bunurilor ce alcătuiesc obiectul contractului de vânzare - cumpărare. Nici reclamantul, nici ascendentul său nu au formulat în termen legal cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra ternului.
La termenul din 24 aprilie 2007, pârâții prin avocat au invocat excepția netimbrării capătului de cerere având ca obiect constatare nulitate contract de vânzare - cumpărare.
Din analiza probatoriului administrat în cauză instanța a reținut următoarele:
La data de 2 iulie 1961 decedat numitul ( ) cu ultimul domiciliu în comuna Itești, județul Moștenitori cu vocație succesorală după acesta au rămas, conform certificatului de moștenitor nr. 427 din 26 octombrie 1961 următorii fii ( descendenți de gradul I ): ( ), și G, în urma acceptării succesiunii. Au renunțat la succesiunea după acest defunct următorii fii:, și.
În data de 28 noiembrie 1995 fost eliberat titlul de proprietate nr. - pe numele moștenitorilor defunctului ( ), respectiv: G, și ( ), titlu valabil, care își produce efectele și care nu a fost contestat de ceilalți moștenitori.
La data de 5 iunie 2003, numita ( ) întocmește testamentul autentificat sub numărul 2550 la BNP ( fila 20 ), prin care dispune ca la decesul său, toată averea mobilă și imobilă ce se va afla în patrimoniul său, să treacă în deplină proprietate și folosință numiților G ( frate ) și ( soră ), instituindu-i legatari universali.
Pe data de 13 ianuarie 2003, deci anterior întocmirii testamentului indicat anterior, beneficiara, a decedat. În data de 28 martie 2006 fost întocmit pe numele acestei defuncte certificatul de moștenitor cu numărul 3 / 2006, autentificat la BNP. În masa succesorală a fost inclusă cota de 1 / 3 din următoarele terenuri situate în comuna i - B, comuna Itești, județul B, conform titlului de proprietate nr. - / 1995 ( respectiv: 620 mp. 11, parcela 606; 3 500 mp. 11, parcela 605, 800 mp. 18, parcela 975, 5 400 mp. 62, parcela 700 / 85, 6000 mp. 61, parcela 699 / 39 ). Ca moștenitori legali au fost înscriși: ( soră ) și G ( frate ). S-a reținut în cuprinsul certificatului că nu sunt renunțători la succesiune și nici străini de succesiune prin neacceptare.
( ) a decedat în data de 09.07.2003. În data de 28 martie 2006 fost eliberat pe numele acestei defuncte certificatul de moștenitor cu numărul 4 / 2006, autentificat la BNP. În masa succesorală a fost inclusă cota de 3 / 6 din următoarele terenuri situate în comuna i - B, comuna Itești, județul B, conform titlului de proprietate nr. - / 1995 ( respectiv: 620 mp. 11, parcela 606; 3 500 mp. 11, parcela 605, 800 mp. 18, parcela 975, 5 400 mp. 62, parcela 700 / 85, 6000 mp. 61, parcela 699 / 39 ) împreună cu o casă de locuit construită în anul 1900, cu suprafața de 48 mp, situată în comuna i - B, sat Itești, județul Natura succesiunii a fost reținută ca fiind legală și testamentară, unic moștenitor fiind pârâtul S-a reținut de asemenea în cuprinsul certificatului că nu sunt renunțători la succesiune și nici străini de succesiune prin neacceptare.
În data de 17 aprilie 2006 pârâtul a înstrăinat pârâților și, în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub numărul 820 din 17 aprilie 2006 la BNP HG, un imobil compus din: casă în suprafață de 90,97 mp. anexă și 4100, 18 mp teren, toate situate în comuna Itești, sat Itești, județul
Cu privire la excepțiile invocate în ceea ce privește capătul de cerere al anulării certificatelor de moștenitor instanța a constatat că acestea sunt nefondate având în vedere următoarele considerente:
1. Pârâtul Gai nvocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului G cu motivarea că acesta nu este moștenitor rezervatar raportat la cele două defuncte, respectiv și ( ), și nu a acceptat succesiunea de pe urma lor nici expres, nici tacit, până la promovarea prezentei acțiuni el neavând nici un fel de pretenții.
Instanța a reținut că, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și titularul dreptului afirmat, calitatea de reclamant aparținând numai persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept al său, precum și îndreptățirea unei peroane de a reclama în justiție.
În speța de față se discuta dreptul reclamantului de a moșteni, sau mai precis vocația sa succesorală, care să-i permită exercitarea dreptului de opțiune succesorală. Vocația succesorală ( chemarea la moștenirea lui de cujus ) are dublu sens: general, reprezentând vocația potențială ( eventuală ) a unor persoane de a culege moștenirea șiconcret, reprezentând vocația efectivă, și care stabilește care dintre persoanele cu vocație generală vor culege efectiv moștenirea.
În cazul de față, evident reclamantul are vocație succesorală generală la moștenirea surorilor sale și ( ), prin reprezentarea tatălui său ( și frate al defunctelor ) decedat în data de 27.01.1992. În ceea ce privește posibilitatea acestuia de a culege efectiv moștenirea, din probatoriul administrat în cauză nu rezultă faptul că reclamantul nu ar fi acceptat succesiunea după surorile sale în termenul prevăzut de dispozițiile legale în vigoare. Chiar dacă există testamentul întocmit de defuncta ( ), care tranșează în mod certcalitatea de moștenitor, vocația succesorală generală îi dă dreptul reclamantului de a supune atențieiconținutul masei succesorale.
Pentru considerentele expuse anterior, instanța respins excepția invocată ca nefondată.
2. În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, pârâtul a motivat-o prin aceea că acțiunea în anulare a certificatului de moștenitor nu este o acțiune de sine stătătoare. Pornind de la acest argument, instanța a constatat că pe lângă capătul de cerere principal, reclamantul a solicitat și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare încheiat în baza certificatelor de moștenitor în litigiu, astfel încât susținerile pârâtului apar nefondate, excepția invocată fiind respinsă.
Sub aspectul capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității certificatelor de moștenitor cu nr. 3 și 4 din 28.03.2006, instanța l-a considerat întemeiat pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare:
Legea notarilor publici 36 / 1995 reglementează în mod expres procedura succesorală în cuprinsul secțiunii a III- Procedura succesorală notarială se deschide printr-o cerere, în cuprinsul căreia, conform art. 69 din textul de lege mai sus menționat trebuie indicate, printre altele "numele, prenumele și domiciliulmoștenitorilor prezumtivi". Conform art. 75, "după ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza și dispunecitarea celor care au vocație la moștenire, iar dacă există testament, citează și pe legatari și executorul testamentar instituit". iar dacă "printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citează, în lipsă de moștenitori rezervatari,numai legatarul".
Art. 76 al 1 din Legea 36 / 1995 impune ca în cadrul procedurii succesorale, notarul public să stabilească calitatea moștenitorilor și legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum și compunerea masei succesorale, iar conform al 3 al aceluiași art. " pe bază de declarație sau probe administrate în cauză va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea în termenul legal".
Analizând probatoriul administrat în cauză, sub aspectul legalității certificatului de moștenitor nr. 3 din 28.03.2007, emis pe numele defunctei, instanța a constat că acesta a fost întocmitcu încălcarea dispozițiilor imperative care prevăd citarea tuturor celor care au vocație la moștenite, evident în sensul general, urmând ca apoi, notarul, în cadrul procedurii succesorale, pe baza de proba de probe, conform art. 76 al 3 din legea 36 / 1995 să stabileascădacă au acceptat succesiunea in termenul legal.
Deși nu ține de culpa biroului notarial această situație de fapt, întrucât sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 785 / 22.11.2005, aflată la fila 72 dosar indică un singur moștenitor, necitareamoștenitorilor prezumtivinu poate rămâne nesancționată pentru ca ar prejudicia drepturile acestora. Instanța a constatat că au vocație succesorală generală nu numai reclamantul din prezenta cauză, ci șiceilalți frațiai defunctei, sausuccesorii care îi reprezintă, respectiv: și, descendenți de gradul I ai surorii defuncte, și, descendenți de gradul I ai fratelui decedat, descendentă de gradul I ai fratelui decedat. Urmează ca în cadrul procedurii succesorale notariale să se verifice dacă aceste persoane, care sunt potențiali moștenitori,au vocație concretă la moștenireadefunctei, instanța nefiind investită cu vreo completare a acțiunii în sensul dea se constata și calitatea de moștenitoriacceptanți. Analizând doar excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârât, instanța a constatat că prin probatoriul administrat nu a fost demonstrat faptul neacceptării succesiunii.
Argumentele aduse de pârât în sensul că reclamantul nu a înțeles să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma defuncților părinți, și, prin urmare nu este îndreptățit la terenurile cuprinse în act, nu poate fi primit, întrucât ceea ce se analizează este succesiunea după sora, iar nu după tatăl. În consecință, partea de teren care i s-ar cuveni acestei defuncte ca urmare a ieșirii din indiviziune urmează să se transmită tuturor moștenitorilor care au acceptat în concret succesiunea.
Cu privire la faptul că a fost instituită legatar universal alături de fratele G, de către sora sa, prin testamentul autentificat sub numărul 2550 în 5 iunie 2003 la BNP ( fila 20 ), instanța a constatat că această defunctă din cauza predecesului ( la data de 13 ianuarie 2003 ) nu poate să vină la moștenire, rămânând ca celălalt colegatar să culeagă întreaga moștenire.
În consecință, certificatul de moștenitor nr. 3 din 28.03.2007 a fost anulat pentru considerentele expuse anterior, urmând ca notarul public că întocmească un alt asemenea act, după verificarea calității de moștenitor acceptant, și în care să facă mențiunile de rigoare sub acest aspect.
Cu privire la legalitatea certificatului de moștenitor nr. 4 din 28 iunie 2007, emis pe numele defunctei ( ), instanța a constatat că în dosarul notarial există testamentul autentificat sub numărul 2550 din 5 iunie 2003 la BNP, prin care și G sunt instituiți legatari universali de către aceasta. În condițiile în care era decedată chiar la data întocmirii actului, singurul care are vocație la întreaga moștenire este pârâtul Întrucât colateralii privilegiați ( respectiv frați și surori ) nu sunt moștenitori rezervatari, în mod corect certificatul de moștenitor a fost întocmit cu respectarea art. 75 al 2 din legea 36 7 1995, care impunea doar citarea legatarului.
Cum însă în masa succesorală după această defunctă este inclusă și o cotă parte din terenul înscris in titlul de proprietate nr. - / 28 noiembrie 1995, intrat în proprietatea defunctei atât în baza unuidrept propriu( ca titular înscris în titlu de proprietate, pentru cota indiviză de 1 / 3 ) dar șiprin moștenire de la sora predecedată,certificatul de moștenitor urmează a fi anulatdoar în parte. În acest sens, din cuprinsul masei succesorale urmează a fi scoasă suprafața dobândită prin succesiune de la, fiind înscrisă fie doar cota proprie de 1 / 3 din suprafețele anterior menționate, fie în urma întocmirii unui alt certificat de moștenitor de pe urma defunctei, prin cumulare, și partea acesteia care va fi stabilită de notarul public. Reținerea în masa succesorală a imobilului casă este corectă, acesta fiind proprietate exclusivă a acestei defuncte conform adeverinței nr. 205 / 25.01.2006 a Primăriei comunei i -
În consecință, certificatul de moștenitor nr. 4 din 28 iunie 2007 fost anulat doar în parte, în privința masei succesorale, respectiv a cotei părți de teren dobândită prin moștenire de la.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul C, înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău sub nr-.
Prin. civ. nr. 301/A din 13.10.2008 a Tribunalului Bacău, s-a respins ca nefondat apelul și s-a luat act că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată, reținându-se că:
Admisibilitatea acțiunii privind constatarea nulități absolute a unui certificat de moștenitor este condiționată în principiu de interesul (folosul ) pe care reclamantul l-ar putea obține prin desființarea actului contestat și în cazul acestei categorii de acțiune de dovedirea vocației generale la moștenire a celui care reclamă încălcarea legii.
Reclamantul G și-a dovedit prin însușirile depuse (actele de stare civilă, sesizarea pentru deschiderea succesiunii ), vocația generală de moștenitori celor două defunctele, fiind fiu al fratelui predecedat.
Dacă vocația generală la aceste succesiuni se suprapune peste vocația concretă (ceea ce presupunea acceptarea în termen a moștenirii), era o condiție ce trebuia verificată în cadrul procedurii succesorale, procedură în care reclamantul nu a fost citat conform art.75 din Legea 36/1995.
Soluția prin care a fost dezlegat fondul speței rezolvat și excepțiile invocate: lipsa calități procesuale active rezultă din calitatea de moștenitor cu vocație generală a reclamanților, partea având deschisă calea în justiție pentru desființarea înscrisurilor emise cu încălcarea normelor imperative.
Împotriva acestei hotărâri apelantul pârât a formulat, în termen legal, timbrat corespunzător cu 0,3 lei și 12 lei și motivat, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
Criticile formulate, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9.pr.civ. au vizat nelegalitatea hotărârii sub următoarele aspecte:
- motivarea instanței de apel este lapidară și generică fără o analiză expresă a motivelor invocate de părți în legătură cu cele două certificate de moștenitor;
- reclamantul, în calitate de fiu de frate predecedat, nu a dovedit nicicând că a acceptat succesiunea colateralilor privilegiați vizați de cele două certificate de moștenitor, iar instanțele nu i-au cerut probatorii în acest sens, ci s-au mărginit a concluziona pe bază de presupuneri că nu s-a făcut dovada că nu ar fi acceptat succesiunea;
- a fost singurul care a făcut acte de acceptare a moștenirii defunctelor sale surori, calitate constatată și de Primăria com. Itești cu ocazia eliberării anexei 24;
- instanța de apel nu a motivat respingerea excepțiilor invocate, fapt ce-l împiedică a combate în vreun fel concluziile acesteia prin dezvoltarea motivelor de recurs.
Recurentul a fost reprezentat în cauză de soția sa conform procurii autentificate sub nr. 4623/19.12.2008 ( fl. 16 )
Legal citat, intimatul reclamant s-a prezentat, nu a formulat întâmpinare și nici cereri; la solicitarea instanței ( fl.18 ) acesta a depus copie certificat moștenitor suplimentar nr. 134/12.11.2007, certificat de moștenitor 2039/12.10.1992 și certificat de moștenitor nr. 67/22.06.2004 ( fl. 23-25 ).
A formulat concluzii de respingere a recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Examinând recursul în raport de dispozițiile art.304, 306 alin.2, 312.pr.civ. de motivele invocate și față de probatoriul administrat în cauză, Curtea constată caracterul său întemeiat pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Argumentele ambelor instanțe privind procedura instituită de art. 76 din Legea 36/1995 cu modif. prin raportare la momentul încheierii celor două certificate de moștenitor sunt corecte; însă reținerea lor exclusivă în cauză, cu înlăturarea apărărilor pârâților privind lipsa vocației concrete la moștenire a reclamantului urmare a neacceptării succesiunii după nici una din mătușile după tată și respectiv a exheredării, a condus la pronunțarea unor hotărâri date cu încălcarea și aplicarea greșită a legii ( conf. art. 304 pct.9 pr.civ) întrucât:
- pentru a se ajunge a se analiza dacă s-a respectat sau nu procedura notarială, trebuia verificat, conform regulilor procedurale, dacă cel care a investit instanța întrunea în persoana sa condițiile pentru a avea calitate procesual activă și astfel avea în concret calitatea de persoană interesată în accepțiunea legii;
- în condițiile în care apărările constante ale pârâților au gravitat în jurul acestei excepții, trimiterea spre analizarea de către notar - cu ocazia reluării procedurii notariale - a împrejurărilor pe care se întemeia excepția, îmbracă haina unui formalism excesiv ( punând părțile să reia, cu șanse cel puțin egale în a obține aceeași rezolvare inițială din cele două certificate de moștenitor, atât un circuit administrativ cât și unul judiciar ); totodată se întemeiază și pe un raționament greșit din moment ce judecătorul fondului trebuie să soluționeze și excepțiile ( aici intrând și apărările părților ).
Dacă s-ar fi procedat în acest mod, s-ar fi constatat, fără dubii următoarele:
Că, în ceea ce privește certificatul de moștenitor nr. 3/28.02.2006 vizând pe defuncta ( decedată la 13.01.2003 ) - după tatăl predecedat ( 27.01.1992 ) -, reclamantul, la data promovării acțiunii, nu mai avea vocație concretă la moștenirea acesteia din moment ce până în mai 2006, nu a făcut nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii.
Această situație reiese clar atât din necontestarea susținerilor pârâților, din afirmațiile sale din precizările de la fl. 48 fond, cât și din recunoașterea expresă din fața instanței de recurs ( la solicitarea acesteia ) cum că a știut din anul 2003 de decesul celor două mătuși - la înmormântarea defunctei participând chiar -, dar nu a făcut acte de acceptare până după ce a aflat de demersurile recurentului.
Prin urmare, în aceste împrejurări, dacă s-ar fi pus problema dovedirii situației contrare celei decurgând din poziția procesuală a părților, sarcina acestei probe nu revenea pârâților, ci reclamantului; ori acesta nici nu a invocat și nici solicitat administrarea unor astfel de dovezi, dar nici nu a fost sancționat conform art. 1169.civil.
În concluzie, în cauză, trebuia constatată incidența dispozițiilor art. 700 alin.1 civil, fapt ce înlătura și interesul reclamantului în promovarea și susținerea acțiunii.
De menționat că solicitarea din 15.05.2006, adresată Primăriei Itești, privind eliberarea fostei anexe I, nu echivalează cu acceptarea în termen a moșteniriideschisă prin moarte la 13.01.2003, din moment ce termenul de 6 luni prevăzut de art. 700 alin.1 civil nu a fost respectat; de altfel, se remarcă confuzia reclamantului dintre data deschiderii succesiunii - 13.01.2003, 9.07.2003 prin decesul mătușii, respectiv - cu data emiterii certificatelor de moștenitor - 28.03.2006.
În ceea ce privește moștenirea defunctei - așa cum s-a reținut și la fond -, reclamantul fusese exheredat prin testamentul întocmit de aceasta în favoarea pârâtului și a sorei ( fl. 20 fond ), și nu avea vocație nici la rezerva succesorală nefiind moștenitor rezervatar.
Prin urmare, certificatul de moștenitor nr. 4/2006 emis după defuncta nu mai putea fi criticat de reclamant sub aspectul persoanelor cu vocație succesorală căci, ca și terț, trebuia să justifice calitatea sa de persoană interesată; ori un astfel de interes personal lipsește în absența vocației concrete la moștenirea în discuție.
Referitor la compunerea masei succesorale reținute în respectivul certificat de moștenitor, prin pierderea calității în condițiile anterior argumentate privind criticarea actului principal, reclamantul a pierdut și calitatea de a putea promova și susține o cerere de anulare a actului subsecvent.
Referitor la celelalte motive de recurs, în contextul motivelor deja reținute și a caracterului mult mai favorabil a consecințelor acestora pentru recurent, nu se mai impune analiza lor distinctă.
Prin urmare, față de cele reținute, în temeiul art. 312 alin.3 pr.civ. recursul va fi admis, decizia recurată modificată în tot în sensul admiterii apelului, cu consecința schimbării în parte a sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual active a reclamantului cu privire la capetele de cerere având ca obiect anularea certificatelor de moștenitor nr.3/2006 și nr. 4/2006 și respingerii ca atare a acestor capete de cerere.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței 448/2008 privind respingerea excepției inadmisibilității acțiunii și anulării ca netimbrat a cererii având ca obiect constatare nulitate contract de vânzare-cumpărare 826/2006.
Se va lua act că intimatul reclamant nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
În temeiul art. 274.pr.civ. va fi obligat intimatul reclamant la plata către recurentul pârât a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat la fond și taxe de timbru din apel și recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâtul G prin procurator cu domiciliul în sat Itești, com. Itești, județul B împotriva deciziei civile nr. 301/A din 13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr. 301/A/13.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar - în sensul că admite apelul declarat de pârâtul G împotriva sentinței civile nr. 448/23.08.2008 pronunțată de Judecătoria Buhuși, în dosar 912/2006 (nr. nou -).
In consecință, schimbă în parte sentința civilă 448/23.08.2008 a Judecătoriei Buhuși în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului G cu privire la capetele de cerere având ca obiect anulare certificate de moștenitor nr. 3/2006 și nr. 4/2006, BNP " " și respinge ca atare acțiunea privind aceste capete de cerere.
Inlătură dispozițiile privind admiterea în parte a acțiunii având ca obiect anulare certificate de moștenitor și a anulării în totalitate a certificatului de moștenitor nr. 3/28.03.2006, respectiv în parte a certificatului de moștenitor nr. 4/28.03.2006.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței nr. 448/2008.
Obligă intimatul reclamant G să plătească recurentului pârât G cheltuieli de judecată în sumă de 1024,33 lei reprezentând onorariu fond și taxe de timbru apel și recurs.
Ia act că intimatul reclamant nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Petrina Manuela Aștefănesei, Doru Octavian Pîrjol
GREFIER,
Red.sent.
Red.
Red.
.ct/3 ex.
04.02.2009
Președinte:Petrina Manuela AștefăneseiJudecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Doru Octavian Pîrjol
