Anulare act. Decizia 433/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 433.
Ședința publică de la 27.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Silvia Pană
JUDECĂTOR 3: Antonela Cătălina
GREFIER -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă împotriva deciziei civile nr.546.A din 28.04.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâtă.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă prin mandatar, cu procură judiciară depusă la fila 11 dosar fond, intimata-pârâtă prin avocat ce depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială nr.- din 26.10.2009.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Mandatarul recurentei-reclamante depune chitanța CEC seria - nr.- din data de 26.10.2009 cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 8 lei depunând, timbru judiciar în valoare de 1,5 lei, precum și un set de înscrisuri din care comunică un exemplar și reprezentantului legal al intimatei-pârâte.
Curtea ia act de îndeplinirea obligației de a depune timbru judiciar și de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru de către recurenta-reclamantă și procedează la anularea acestora.
Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuția părților excepția nulității recursului.
Mandatarul recurentei-reclamante consideră că recursul său este întemeiat pe motive de nelegalitate astfel încât solicită respingerea excepției nulității recursului. Pe fondul recursului, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat.
Reprezentantul intimatei-pârâte solicită admiterea excepției de nulitate a recursului iar pe fondul recursului, respingerea acestuia și menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică.
Curtea reține cauza pentru a se decide asupra excepției nulității recursului.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 6538/03.12.2008 a Judecătoriei Sectorului 4 Baf ost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâta prin care a solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 4477/20.11.2001.
Pentru a hotărî în acest sens, instanța de fond a reținut în esență că între părți a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu drept de uzufruct instituit în favoarea vânzătoarei și nu un contract de întreținere, pentru ca pârâta să aibă obligația de a presta reclamantei întreținere și în caz contrar să se poată dispune rezoluțiunea contractului pentru neîndeplinirea obligației.
Împotriva acestei sentințe a declarat "recurs" reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, recurs ce a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, Secția a III a Civilă, sub nr-, la data de 14.03.2009.
În dezvoltarea motivelor de "recurs" apelanta a arătat că prin cererea sa a solicitat rezilierea contractului de vânzare cumpărare și testamentul întrucât a fost mințită și înșelată.
După ce s-a interesat de clauza din contract, la câteva luni a făcut un testament în care inclus clauzele. Însă instanța a respins probele solicitate, primind doar câteva înscrisuri vizând boala sa și titlul de proprietar în urma succesiuni după părinți, pe care tot pârâta le-a folosit și le folosește. Apelanta nu s-a folosit de nici-o fructă de acolo, și-a însușit totul. De peste 5 ani este foarte bine îngrijită de o altă persoană fără să aibă vreo obligație față de apelanta.
De aceea a solicitat să admită cererea sa cu privire la anularea contractului și a testamentului.
În drept, cererea nu a fost întemeiată.
Intimata-pârâtă nu s-a prezentat în fața instanței și nu a formulat întâmpinare.
Tribunalul a calificat calea de atac ca fiind apel si nu recurs, față de obiectul cauzei și valoarea acestuia, în temeiul disp. art. 282/1
Prin DC nr. 546A/28.04.2009 Tribunalul Bar espins apelul ca nefundat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a retinut ca intre apelanta în calitate de vânzătoare, și intimata-pârâtă, în calitate de cumpărătoare, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4477/20.11.2001 de BNP, având ca obiect apartamentul nr. 28 situat în B,-, -. 2, sector 4, cu clauza de uzufruct în favoarea vânzătoarei.
Prețul acestui contract a fost stabilit de comun acord ca fiind de 64.000.000 lei, arătându-se în cuprinsul contractul că a fost achitat de către cumpărătoare.
Prin cererea de chemare în judecată, apelanta-reclamantă a solicitat anularea contractului pentru neîndeplinirea obligației de întreținere. Or, pe de o parte, în cuprinsul contractului, ce reprezintă voința părților, nu este prevăzută nicio clauză de întreținere care să o oblige pe intimata-pârâtă la acordarea întreținerii către apelanta-reclamantă, iar pe de altă parte, se invoca ca și motiv de nulitate al contractului neîndeplinirea obligației de întreținere.
Or, neîndeplinirea unei obligații impuse printr-un contract nu reprezintă o cauză de anulabilitate a convenției ci o cauză de rezoluțiune, potrivit disp. art. 1019 civ.
Însă, așa cum am arătat mai sus, intimata-pârâtă nu s-a obligat la acordarea întreținerii prin contractul încheiat cu apelanta-reclamanta, astfel că acesta din urmă nu poate pretinde un drept pe care nu îl are (și anume de a obține din partea intimatei-pârâte prestarea întreținerii).
De altfel, prin motivele de apel aceasta a arătat ca acesta clauza a fost prevăzut în testamentul pe care l-a încheiat ulterior în favoarea intimatei-pârâte.
Ca atare, instanța de fond în mod legal și temeinic a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Referitor la anularea testamentului, tribunalul a reținut că cererea de chemare în judecată a apelantei-reclamante a avut ca obiect anularea contractului de vânzare-cumpărare. Ulterior, prin concluziile scris depuse după rămânerea cauzei în pronunțare la instanța de fond, adică după închiderea dezbaterilor, apelanta-reclamantă a solicitat și anularea testamentului, astfel că instanța nu se putea pronunța asupra unei cereri ce nu a format obiectul cauzei.
Prin notele de ședința depuse la data de 27.10.2008 la instanța de fond, apelanta-reclamanta nu și-a completat cererea de chemare în judecată cu o cerere în anularea testamentului, ci doar a făcut referire la existenta unui testament pe care l-ar fi încheiat în favoarea intimatei-pârâte.
Aceeași solicitare formulată după închiderea dezbaterilor cu privire la anularea testamentului, a fost reiterată prin motivele de apel, însă față de disp. art. 294 alin. 1.c Cod Penal, acesta repreztand o cerere nouă ce nu poate fi făcută în apel, astfel că tribunalul nu a ținut seama de ea. Pe de altă parte, întrucât vizează un testament care își produce efectele după decesul testatorului și care până la deces poate fi revocat de testator, apelanta-reclamantă are această posibilitate.
De asemenea, testamentul reprezintă un act juridic pentru cauza de moarte, iar efectele acestuia se produc după decesul testatorului, până la acea dată, cel în favoarea căruia s-a întocmit testamentul, neavând nicio obligație față de testator, cu atât mai mult cu cât exista posibilitatea ca la deschiderea succesiunii acesta să nu accepte moștenirea lasa de defunct.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamanta.
In motivarea cererii de recurs s-au facut aparari de fond, privind cauzele de nulitate a contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere, aratandu-se ca recurenta este cea care plătește toate obligațiile față de stat, fiind ajutată de aproximativ 6-7 ani de un nepot.
Se arata ca notarul care a încheiat actul de vânzare-cumpărare nu i-a explicat reclamantei clauzele contractului, precum si condițiile pe care trebuia sa le îndeplinească., respectiv pretul achitat.
Se solicita instantei de recurs administrarea probei cu interogatoriu si cu ancheta sociala, din care sa rezulte modul in care a fost ingrijita.
Mai arata recurenta ca urmeaza sa formuleze petitii la.J, Consiliul Suprem al Magistraturii precum si la Președintele Țării, pentru a releva toată nedreptatea și corupția din justiție și pentru se face tot posibilul pentru inlaturarea corupției din Justiția Română.
In sedinta publica de la 27.10.2009 Curtea, din oficiu, a pus in discutia partilor exceptia nulitatii recursului, asupra careia a retinut urmatoarele:
Criticile formulate de recurenta prin cererea de recurs vizeaza exclusiv problema gresitei interpretari a situatiei de fapt si a probatoriilor de catre instantele de fond si apel, aceasta nemaiputand fi valorificata pe calea recursului,nemaiconstituind un motiv de recurs in actuala reglementare a art. 304.pr.civila.
Astfel, prevederile art. 304 pct. 11, singurul care permitea cenzurarea in recurs a greselilor grave de fapt, consecutive gresitei aprecieri a probelor a fost abrogat, iar pe de alta parte motivele de recurs se constituie intr-o insiruire de afirmatii si sustineri nestructurate juridic si care nu se pot incadra in nici unul din motivele de modificare sau casare prevazute la punctele 1-9 ale art. 304.pr.civila. Simpla exprimare a nemultumirii fata de solutia pronuntata, cu solicitarea de a se face o noua judecata nu poate permite instantei de recurs o cenzurare a hotararii Tribunalului.
Pentru aceste motive, Curtea, in baza disp. art 304.pr.civila, rap. la art. 306.pr.civila va constata nul recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de recurenta-reclamantă împotriva deciziei civile nr. 546A din 28.04.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. SP
Tehnored.AP
2 ex./ 30.11.2009
Secția a III-a civilă
Judecători apel:
Președinte:Mihaela ParaschivJudecători:Mihaela Paraschiv, Silvia Pană, Antonela Cătălina
