Anulare act. Decizia 479/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 479/R-CM
Ședința publică din 10 Iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei nr.142/R-CM din 21 martie 2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr.182/CIV/2006.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns contestatorul, personal și avocat I pentru intimata "" Râmnicu V, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 4 iunie 2008 emisă Baroul B-Cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
Contestația este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Contestatorul depune la dosar concluzii scrise.
Avocat pentru intimata "" Râmnicu V, depune la dosar borderou cu acte și invocă excepția tardivității introducerii contestației în anulare față de data de 03 mai 2006, așa cum rezultă din ștampila pusă pe decizia pe care o contestă și față de faptul că nu există nici o altă dovadă.
Curtea constată contestația în anulare în stare de judecată și acordă cuvântul asupra ei, punând în discuție și excepția privind tardivitatea introducerii contestației invocată de apărătorul intimatei.
Contestatorul având cuvântul asupra excepției invocate, susține că într-adevăr a cunoscut decizia la data de 03 mai 2006 și nu putea să vină la instanță decât atunci când i s-a spus de către serviciul arhivă că este redactată. Consideră că a formulat în termen contestația în anulare, solicitând respingerea excepției invocată de apărătorul intimatei.
Având cuvântul asupra contestației în anulare, solicită admiterea ei așa cum a fost formulată în scris, casarea deciziei atacate și trimitere cauzei spre rejudecare la Tribunalul Vâlcea.
Avocat pentru intimata "" Râmnicu V, solicită respingerea contestației în anulare ca tardiv introdusă, față de data de 3 mai 2006, așa cum rezultă din ștampila pusă pe decizia pe care o contestă și față de faptul că nu există nici o altă dovadă.
Având cuvântul asupra contestației în anulare, solicită respingerea acesteia ca nefondată și menținerea ca temeinică și legală a deciziei nr.142/R-CM pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, pentru motivele invocate în întâmpinarea depusă la dosar și susținute oral.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față,
Constată că, la data de 15 martie 2007, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.142/R-CM/21 martie 2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI solicitând anularea acestei și rejudecarea recursului.
Se arată în contestația formulată că prin decizia civilă de mai sus, Curtea de APEL PITEȘTIa respins recursul formulat de contestator împotriva sentinței civile nr.702 din 7 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Vâlcea.
La pronunțarea dată, instanța a săvârșit eroare materială, necercetând în profunzime motivele invocate, astfel:
- greșit la ultimul paragraf de pe pagina 6 a deciziei s-a reținut că, completul de judecată din 7 noiembrie 2005 care a pronunțat sentința civilă nr.702 din 7 noiembrie 2005, este identic cu completul de judecată din 3 noiembrie 2005;
- tot o eroare materială a săvârșit instanța și la pagina 8, paragraful 2 al deciziei nr.142, reținând că prin decizia nr.366/2004 a Curții de APEL PITEȘTIa fost obligată intimata la plata drepturilor salariale cuvenite contestatorului;
- greșeala materială a instanței de recurs este și aceea că, nu a verificat susținerile instanței de fond care a pronunțat sentința civilă nr.702 din 7 noiembrie 2005;
- instanța de recurs a săvârșit o eroare materială atunci când a reținut ca nefondată critica privind neacordarea drepturilor salariale și faptul că prin decizia nr.366/2004 a fost obligată intimata la plata drepturilor salariale de la 1 februarie 2005 până la zi;
- tot o eroare materială a săvârșit instanța atunci când a reținut că drepturile salariale cerute după data emiterii hotărârii nr.22 din 31 ianuarie 2005, de către - de încetare de drept a contractului de muncă nu se mai cuvin contestatorului, fără a avea în vedere că această hotărâre nu poate institui alte reguli decât cele precizate de Codul muncii;
- eroare materială a săvârșit instanța de recurs atunci când și-a însușit concluziile reținute din hotărârea instanței de fond și nu a dispus anularea punctului 2 și 4 din hotărârea - și nu a reținut că angajatorul trebuie să dea socoteală de măsurile dispuse față de prevederile din Codul muncii și în cazul în speță trebuie să dea socoteală dacă față de salariatul director general a încălcat legislația muncii;
- eroare materială a săvârșit instanța de fond, atunci când a reținut că, contestatorul are nevoie de aviz al angajatorului pentru a-și continua activitatea de salariat director general, fără a avea în vedere că retragerea acordului de a cumula pensia cu salariul este un abuz;
- eroare materială a săvârșit instanța nereținând că trei din cei cinci membrii AGA- sunt incompatibili sau au consimțământul viciat astfel că hotărârea AGA nr.22 din 31 ianuarie 2005 luată cu participarea acestora, este nulă de drept.
Față de cele arătate, solicită admiterea contestației formulate, anularea deciziei civile nr.142/R-CM din 21 martie 2006 și rejudecarea recursului în sensul de a se dispune anularea hotărârii AGA- nr.22/31 ianuarie 2005 ca fiind dată de un organism fără capacitate procesuală, repunerea părților în situația anterioară, cu obligarea angajatorului la plata drepturilor bănești de la data de 31 ianuarie 2005 până la reintegrare.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art.318 (1) Cod procedură civilă.
Contestația în anulare formulată urmează a se respinge.
Prin contestația formulată se solicită anularea deciziei civile nr.142/R-CM din 21 martie 2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.702 din 7 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul Vâlcea.
Potrivit art.319 Cod procedură civilă, contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă și se poate face oricând înainte de începutul executării silite, iar în timpul ei până la împlinirea termenului prevăzut de art.401 alin.1 lit.b sau Împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de 1 an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
Prin hotărâri care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită trebuie avute în vedere acele hotărâri care nu cuprind nici un fel de obligație pentru vreuna din părți. Aceasta deoarece, hotărârea judecătorească are un caracter unitar, iar termenele în care pot fi exercitate căile de atac ordinare și extraordinare trebuie să fie aceleași și să nu difere în raport cu partea ce se tinde a se reforma sau retracta.
În speță, prin decizia civilă nr.142/R-CM din 21 martie 2006, s-a respins ca nefondat recursul declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr.702 din 7 noiembrie 2005.
Nu s-au prevăzut în această decizie obligații pentru vreuna din părți, pentru care se poate cere executarea silită.
În această situație, potrivit art.319 Cod procedură civilă, sus arătat, fiind vorba de o hotărâre irevocabilă, care nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre.
În speță, prezent la termenul de astăzi, contestatorul a precizat că a luat cunoștință de decizia civilă nr.142/R-CM din 21 martie 2006 pe care o contestă în jurul datei de 3 mai 2006, dată la care este aplicată ștampila de conformitate cu originalul acestei decizii și care i-a fost comunicată contestatorului.
De la această dată și până la data de 15 martie 2007, au trecut mai mult de 15 zile prevăzute de lege, situație în care contestația a fost formulată tardiv.
Nu se poate pretinde că această contestație a fost formulată înăuntrul unui an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă și ca urmare este în termen, atâta vreme cât textul de lege sus arătat precizează clar că introducerea contestației se face în termen de 15 zile. Mențiunea că nu mai târziu de 1 an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă, se referă la situația în care contestatorul ar fi luat cunoștință de hotărâre, înăuntrul acestui termen de 1 an și ar fi formulat contestația în 15 zile de la data când a luat cunoștință.
Cum contestația în anulare de față a fost formulată peste termenul prevăzut de lege, urmează a fi respinsă ca tardivă.
De altfel, nici pe fond contestația în anulare nu se poate admite, atâta vreme cât în cauză nu sunt îndeplinite prevederile art.318 alin.1 teza a I-a Cod procedură civilă, nefiind vorba de o eroare materială săvârșită de o instanță în sensul acestui text de lege.
În motivele invocate, contestatorul se referă la greșeli de judecată și la motivarea făcută de instanța de fond, nearătând nici o eroare materială evidentă în sensul prevăzut de art.318 Cod procedură civilă.
Față de cele arătate, se va respinge ca tardivă contestația în anulare formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardivă, contestația în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei nr.142/R-CM din 21 martie 2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr.182/CIV/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red,/20.06.2008
GM/2 ex.
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Constantina Duțescu
