Anulare act. Decizia 503/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-- 14.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 503/
Ședința publică din 13 mai 2009
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 823/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții G, și, pentru constatare nulitate absolută contract de vânzare- cumpărare și rectificare de carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanții recurenți lipsă, doamna avocat, iar, în reprezentarea pârâtul intimat G, doamna avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen legal și este timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care reprezentanta reclamanților recurenți depune la dosar chitanțele nr. - și nr. -, în valoare de câte 2 lei fiecare, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
Reprezentanta pârâtului intimat G depune la dosar întâmpinare, căreia instanța îi conferă caracterul unor concluzii scrise, întrucât a fost depusă cu depășirea termenului prevăzut de art. 308 al. 2 Cod procedură civilă.
Reprezentantele părților arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, văzând că nu mai sunt formulate alte cereri, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului și casarea hotărârilor atacate, cu retrimiterea cauzei la udecătoria Timișoara, pentru judecarea fondului, pentru motivele arătate pe larg în cererea de recurs, pe care le susține și oral în fața instanței. Solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtului intimat solicită respingerea recursului, conform concluziilor scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată:
Prin sentința civilă nr.7956/16.06.2008, pronunțată în dosarul nr. 744/16.06.2008, Judecătoria Timișoara a respins acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâților G, și.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin acțiune, reclamanții au solicitat instanței constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâți pentru imobilul înscris în CF nr. 251, radierea dreptului de proprietate al pârâților cumpărători ( și ) și revenirea la situația anterioară de carte funciară.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că pârâtul Gad evenit proprietarul imobilului în litigiu în urma unui proces îndreptat împotriva lor, a reclamanților, prin constatarea uzucapiunii de lungă durată; au arătat că toate susținerile lui G din acel proces nu corespund realității, iar citarea lor a fost nelegală, nefiind citați la ultimul domiciliu, și nici sentința nefiindu-le comunicată, motiv pentru care au promovat contestație în anulare; deși au notat procesul în cartea funciară, pârâtul G cu rea- credință a înstrăinat imobilul pârâților și.
Pârâții și au invocat excepția lipsei de interes a reclamanților, excepție pe care prima instanță a admis-o, considerând că este întemeiată în condițiile în care, în eventualitatea admiterii acțiunii reclamanților prin constatarea nulității absolute a contractului de vânzare- cumpărare și revenind la situația anterioară de carte funciară, imobilul s-ar reîntoarce în proprietatea pârâtului G, cu titlul de uzucapiune.
Interesul este folosul practic urmărit de reclamanți; în speță ei urmăresc readucerea imobilului în patrimoniul lor.
În situația admiterii acțiunii reclamanților, dreptul de proprietate nu se întoarce însă în patrimoniul acestora, ci el rămâne în patrimoniul pârâtului G, hotărârea judecătorească prin care a dobândit dreptul de proprietate producându-și efectele specifice autorității de lucru judecat, atâta timp cât nu este desființată într-o cale extraordinară de atac.
Prin promovarea acțiunii, reclamanții nu justifică un interes, respectiv un folos practic material sau juridic, condiție necesară pentru exercițiul acțiunii civile.
Împotriva sentinței civile nr. 7956/16.06.2008 a Judecătoriei Timișoara au declarat apel reclamanții, care a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 823/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Respingând apelul reclamanților și menținând soluția primei instanțe, Tribunalul Timișa menținut excepția lipsei de interes a reclamanților, întrucât invalidarea înstrăinării imobilului presupune inevitabil întoarcerea imobilului în litigiu în proprietatea pârâtului vânzător G, iar nu în a reclamanților.
Instanța de apel a reținut că prima instanță în mod greșit și-a întemeiat hotărârea pe art. 1201 Cod civil, text ce vizează autoritatea de lucru judecat, însă această împrejurare nu atrage nelegalitatea hotărârii în baza art. 297 alin. 1 teza 1 Cod procedură civilă, deoarece nu se poate reține că greșit nu s-a cercetat fondul cauzei.
Împotriva deciziei civile nr. 823/25.11.2008 a Tribunalului Timiș au declarat recurs în termenul legal reclamanții, și.
În motivarea recursului, reclamanții au susținut că pe baza unor dovezi false, eliberate de Primăria, pentru care exista plângere penală în dosarul nr. 6076/P/2006, pârâtul G, un angajat al primăriei, a solicitat și a devenit proprietarul terenului cu titlu de uzucapiune (sentința civilă nr. 2582/14.03.2007), dovedind cu ajutorul primăriei o posesie îndelungată pentru o suprafață de teren de 3.838 mp.
După obținerea acestei hotărâri judecătorești, în urma indicării unor adrese false ale proprietarilor tabulari în viață, tot cu ajutorul Primăriei a rectificat suprafața terenului la numai 1943 mp și acest teren s-a înstrăinat pârâților și.
Pârâtul G nu a uzucapat deci 3.838 mp, cum i-a confirmat Primăria și a dispus instanța de judecată, ci numai 1943 mp, lucru ce subliniază falsul și confirmă plângerea penală.
Datorită faptului că reclamanții au dovedit în fața ambelor instanțe că există acest dosar penal în cercetare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și la Poliția Județului T, ei au dovedit un interes în cauză.
Au susținut și nelegalitatea sentinței primei instanțe, care a reținut excepția lipsei de interes, iar ca temei juridic a reținut art. 1201 Cod civil.
Considerând că în mod greșit au reținut instanțele anterioare excepția lipsei de interes, reclamanții au solicitat casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare, invocând art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă.
Pârâții au formulat concluzii scrise, prin care au solicitat respingerea recursului reclamanților, susținând excepția lipsei de interes a acestora.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu conform art.306 alin. 2 Cod procedură civilă, față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul reclamanților este neîntemeiat, urmând a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
În mod corect atât prima instanță, cât și instanța de apel au reținut excepția lipsei de interes a reclamanților și au respins acțiunea bazându-se pe această excepție.
Interesul reprezintă folosul practic urmărit de reclamant.
Interesul trebuie să fie însă legitim, personal și direct, născut și actual, ori în cazul de față interesul reclamanților nu îndeplinește toate aceste condiții.
Admiterea acțiunii reclamanților din acest dosar ar avea drept consecință revenirea imobilului în proprietatea pârâtului G, iar nu a reclamanților; prin urmare, interesul reclamanților nu este personal și direct, pentru că imobilul nu ar reveni în patrimoniul lor, atâta vreme cât pârâtul G are un titlu (hotărârea judecătorească), iar acest titlu nu a fost desființat.
Dosarul penal invocat de reclamanți ca justificându-le interesul nu este în măsură să modifice soluțiile instanțelor anterioare.
Soluția din dosarul respectiv ar putea eventual constitui un motiv de revizuire a sentinței civile nr. 2582/14.03.2007 a Judecătoriei Timișoara, care reprezintă titlul pârâtului G, dar nu poate justifica interesul reclamanților în dosarul de față.
Pentru aceste considerente, în baza arta. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 823/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții G, și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr. 823/25.11.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții G, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu
- - - - G -
GREFIER,
- -
Red. - 22.05.2009;
Tehnored. - 02.06.2009; 2 ex.
Primă instanță: Judecătoria Timișoara
Judecător:
Instanță de apel: Tribunalul Timiș
Judecători: C;
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu