Anulare act. Decizia 516/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 516/2008-
Ședința publică din 01 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Bocșe Elena | - - | - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel |
- - | - JUDECĂTOR 3: Roman Florica | |
R - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 9, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 11, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 10, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 13, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 14, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 4, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 1, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 8, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 7, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 2, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 4, județ B, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE proprietari CM6 3 cu sediul în O bld. C M, nr. 110, -. 6, județ B și cu intimații pârâți, ambii cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 15 județ B, B SA, cu sediul în O bld. nr. 108, - 6, Cod poștal -, județ B, împotriva deciziei civile nr. 638/A/2007 din 20 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 8468 din 15 decembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: anulare act,
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă pentru recurenții reclamanți, toțilipsă, reprezentanta lor av. în baza împuternicirii avocațială din 21.01.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, iar pentru intimații pârâți, ambii lipsă, reprezentantul lor av. în baza împuternicirii avocațială din 21.01.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind de asemenea intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI " cel M 63"
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este legal timbrat cu suma de 6 lei taxă judiciară de timbru și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, că intimații pârâți,au depus concluzii scrise la dosar prin registratura instanței, la data de 31.03.2008, după care:
Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurenților reclamanți solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate, în urma rejudecării admiterea apelului și menținerea sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată în toate instanțele. Se arată că decizia a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, nu erau îndeplinite condițiile aplicării uzucapiunii prin cartea funciară, prevăzute de articolul 27 din Decretul Lege nr. 115/1938. Imobilul a fost folosit de pârâți în baza unei convenții ce nu poate constitui ca temei pentru încheierea unui contract de vânzare-cumpărare. Nu a existat acordul tuturor coproprietarilor, iar Statul Român când a vândut apartamentele a inclus și părțile comune ale blocului, încasând pentru acestea de două ori prețul.
Reprezentantul intimaților pârâți solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor anterioare ca legale și temeinice, cu cheltuieli de judecată. În susținerea celor solicitate se arată că apartamentele au fost legal cumpărate, cumpărătorii având calitate de chiriași, iar în contractul de vânzare-cumpărare nu figurează că s-au vândut în cotă parte spațiile aflate în discuție. Așa zisa uscătorie a făcut parte de la început din apartamentul cumpărat, neavând niciodată destinația unei folosințe comune.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8468 din 15 decembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B; s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții, și alții, în contradictoriu cu pârâții, B, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție Primăria Municipiului O, s-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta B în contradictoriu cu Primăria O ca fiind introdusă față de o persoană lipsită de calitate procesual pasivă și împotriva Ministerului Finanțelor Publice și au fost obligați reclamanții în solidar la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 RON în favoarea pârâților.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că reclamanții și pârâții de rândul 1-2 au deținut deopotrivă calitatea de chiriași ai apartamentelor situate în blocul de locuințe înscris în CF col. 45254 După apariția Decretului lege 61/1990 și a Legii 85/1992, aceste persoane au încheiat cu pârâta B contracte individuale de vânzare-cumpărare, având ca obiect apartamentele în care locuiau. La data de 14 ianuarie 1998, pârâții au încheiat cu contractul de închiriere nr. 1709 având ca obiect folosința apartamentului nr. 15. Din declarațiile martorilor, instanța a reținut că imediat după luarea în folosință a apartamentului, pârâții au solicitat acordul vecinilor de a folosi uscătoria situată în imediata vecinătate a apartamentului lor și după obținerea acordului acestora au exercitat acte de stăpânire asupra acestui spațiu încorporându-l practic în apartamentul lor. Acest aspect rezultă și din fișa tehnică de calcul în care se specifică la rubrica "numărul de camere" cifra "3", mențiuni ce se regăsesc și în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nr.3032 din 21 februarie 1991 încheiat între pârâți și fosta Instanța a reținut însă că acest contract a fost încheiat cu nesocotirea dispozițiilor art. 19 alin. 1 din legea 85/1992 care stabilea fără echivoc spațiile ce pot face obiectul contractului de vânzare-cumpărare. Întrucât însă pârâții și-au întabulat dreptul obținut prin contractul amintit mai sus în CF individual 50651 O la data de 22 iulie 1992, instanța a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 27 din legea 115/1938 referitoare la uzucapiunea tabulară.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au formulat apel reclamanții, solicitând admiterea acestuia și schimbarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum aceasta a fost formulată.
Prin decizia civilă nr.638/A/2007 din 20 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost respins ca nefondat apelul declarat în cauză și a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 8468 din 15 decembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut, din actele și lucrările de la dosar, că în mod corect instanța de fond a reținut aplicabilitatea art. 27 din Decretul Lege 115/1938 în cauza de față. Problema ce a fost tranșată în mod corect de către Judecătorie este legată de aplicabilitatea legii civile în timp. Întrucât uzucapiunea reprezintă un mod original de dobândire a proprietății, ce produce efecte retroactive începând cu data posesiei bunului uzucapat, în cazul în care pe parcursul perioadei de timp ce constituie termenul de uzucapiune, intervin mai multe legi, legea aplicabilă este cea care era în vigoare la data la care a început să curgă acest termen, tocmai datorită acestui efect retroactiv amintit. În cauza de față pârâții și-au întabulat dreptul de proprietate în CF la data de 22 iulie 1992, dată la care Decretul Lege 115/1938 era în vigoare. acestei legi în cauza de față este justificată și de un alt considerent. Astfel, este adevărat că prin legea 7/1996 s-a abrogat legea nr. 115/1938, însă aceasta s-a făcut condiționat de finalizarea lucrărilor cadastrale și a registrelor de publicitate imobiliară, operațiune însă care nu era încheiată la data de 22 octombrie 2004, dată la care reclamanții au sesizat Judecătoria Oradea. Față de această situație, în mod corect instanța de fond a apreciat ca fiind în continuare activă și operantă în materia uzucapiunii în regimul de publicitate imobiliară al Cărților funciare Legea 115/1938.
În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de acest text de lege, în mod judicios instanța de fond a reținut întrunirea acestora în speța dedusă judecății. B credință a pârâților rezultă pe de o parte din faptul că aceștia au folosit întotdeauna uscătoria având credința că aceasta a avut inițial destinația de cameră a apartamentului, pornind de la faptul că pe coloana respectivă toate apartamentele erau formate din 3 camere. Atât martorul cât și martorul au confirmat acest fapt, arătând că pârâtul a folosit această cameră încă de când s-a mutat, ca o componentă a apartamentului său. B credință a pârâților rezultă și din faptul că folosirea acestei încăperi în mod exclusiv de către pârâți, s-a făcut cu acordul celorlalți colocatari, care vreme de peste 12 ani nu au emis nici un fel de pretenții cu privire la acesta.
Împotriva acestei decizii, în termen au formulat recurs reclamanții, care au solicitat admiterea acestuia, modificarea hotărârilor și admiterea acțiunii reclamanților cum a fost formulată.
În motivarea recursului s-a invocat că instanțele greșit au făcut aplicarea dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 115/1938, pârâții nu au posedat cu bună credință imobilul din litigiu, astfel, nu se putea reține în beneficiul acestora efectele uzucapiunii tabulare reglementate de textul legal mai sus arătat.
Pârâții au dobândit doar coproprietate asupra uscătoriei, iar cotele de proprietate ale reclamanților nu au fost transmise în nici o modalitate legală intimaților.
Mai mult, reclamanții își păstrează și în prezent înscris în cartea funciară dreptul de coproprietate asupra spațiilor comune, posesia abuzivă exercitată de intimați nefiind una utilă și aptă de a genera drept de proprietate în favoarea acestora.
Au mai arătat recurenții că, după apariția Legii nr. 7/1996, acțiunile în uzucapiune sunt reglementate de Codul civil și nu de Legea nr. 115/1938.
Intimații s-au opus admiterii recursului.
Analizând decizia recurată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, curtea constată că aceasta este legală și temeinică sub toate aspectele.
În fapt, pârâții și și-au înscris dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 15 în anul 1992, în urma cumpărării acestuia de la proprietara B, din probele administrate rezultă că apartamentul cumpărat de pârâți este compus din două camere, în contract sunt stipulate trei camere, prin urmare s-a avut în vedere la data vânzării și uscătoria ce face obiectul prezentului litigiu.
Așa fiind, în mod corect au reținut instanțele de apel și fond incidența în speță a art. 27 din Legea nr. 115/1938.
Textul de lege enunțat stipulează că înscrierea în cartea funciară, chiar fără cauză legitimă, a unor drepturi reale care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, acestea vor rămâne valabil dobândite dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună credință timp de 10 ani.
B credință se prezumă, conform art. 1899 alin. 2 Cod civil, reclamanții având sarcina dovedirii relei credințe a pârâților.
Reclamanții nu au probat reaua credință a pârâților, martorii audiați la fond confirmă buna credință a cumpărătorilor și posesia utilă exercitată de aceștia asupra uscătoriei din litigiu.
Pe de altă parte, sunt nefondate susținerile reclamanților privind înscrierea în cartea funciară în favoarea lor a unor părți din imobilul în litigiu, extrasele de carte funciară depuse neconfirmând aceste susțineri.
În speță sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 115/1938 privind uzucapiunea, în temeiul art. 58 și 60 din Legea nr. 7/1996, sens în care s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin recursul în interesul legii, prin decizia nr. 86/2007.
Pentru aceste motive, în baza art. 316 raportat la art. 296 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul reclamanților.
Cheltuieli de judecată deși au fost solicitate, intimații nu le-au probat, astfel încât nu vor fi acordate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat derecurenții reclamanți, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 9, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 11, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 10, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 13, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 14, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 4, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 1, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 8, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 7, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 2, județ B, cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 4, județ B, în contradictoriu cu intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI CM6 3 cu sediul în O bld. C M, nr. 110, -. 6, județ B și cu intimații pârâți, ambii cu domiciliul în O bld. C M, nr. 110, -. 15 județ B, B SA, cu sediul în O bld. nr. 108, - 6, Cod poștal -, județ B, împotriva deciziei civile nr. 638/A/2007 din 20 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 01 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - R - - -
decizie: Fl./16.04.2008
Complet fond:
Complet apel:,
în 2 ex.: /22.04.2008
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
