Anulare act. Decizia 52/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 52/CM
Ședința publică din 26 Ianuarie 2010
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta pârâtă REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.1802/7.10.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în localitatea, județul T, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, conf.art.87 și urm. Cod pr.civilă.
Recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează instanței că intimatul reclamant a depus la dosar la data de 25.01.2010, concluzii scrise.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța, având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conf.art.242 alin.2 cod pr.civilă, rămâne în pronunțare asupra recursului de față.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea introdusă la data de 3 iunie 2009, contestatorul Petro a chemat în judecată Direcția Silvică - T, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de imputare nr. 122 din 8 mai 2009 ca nelegală, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că prin această decizie i se imputa suma de 2163,99 lei, reprezentând contravaloarea tăierilor în delict, pentru care nu s-au prezentat documente justificative, că, deși se indică ca și temei legal articolul 270 din Codul muncii, se aplică regulile răspunderii materiale.
A mai arătat contestatorul că, potrivit art. 270 alin. 2 din Codul muncii, salariații răspunde patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor, prin acest text, legiuitorul eliminând instituția juridică a răspunderii materiale, introducând o instituție a răspunderii patrimoniale, ca o garanție în ocrotirea drepturilor salariaților
Contestatorul a arătat că, pentru antrenarea răspunderii patrimoniale se impune ca angajatorul să obțină titlu executoriu împotriva salariatului, astfel încât decizia de impunere și angajamentul de plată ca forme de acțiune prin care se materializează dreptul de creanță al unității păgubite față de autorul unei fapte prejudiciabile nu-și mai găsește o reglementare legală în noile dispoziții ale Codului muncii.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea contestației întrucât prin emiterea deciziei contestate, s-a procedat la aplicarea modalității de recuperare a prejudiciului produs de Petro, astfel cum prevăd dispozițiile art. 84 și 85 din Legea nr. 188/1999, prejudiciu constatat în urma efectuării unui control de parțial efectuat în cantonul aflat în paza și gestiunea acestuia și care a fost consecința neîndeplinirii principalei sarcini ce revine unui pădurar. S-a mai arătat că, întrucât reclamantul nu și-a asumat în scris prin angajament de plată obligația de acoperire integrală a prejudiciului constatat, au fost nevoiți să emită decizia nr. 122/2009.
Prin sentința civilă nr.1802/7.10.2009, Tribunalul Tulcea, a admis acțiunea formulată de contestatorul Petro în contradictoriu cu intimata Direcția Silvică T, a anulat Decizia nr. 122/8 mai 2009 emisă de Direcția Silvică T, ca nelegală și a fost obligată pârâta la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
In urma unei inspecții parțiale, în cantonul 25, în care pădurar titular este reclamantul, Ocolul Silvic Tac onstatat că s-au produse pagube pentru tăieri ilegale cu o valoare totală de 2163,99 lei. Intrucât reclamantul a refuzat să semneze actul de control și angajamentul de plata ce i-a fost cerut, pârâta a emis decizia de imputare nr. 122 din 8 mai 2009.
In precizările depuse la data de 28 august 2009 (fila 33) pârâta a justificat emiterea deciziei de imputare prin faptul că reclamanta îndeplinește funcția de pădurar care-l califică în categoria personalului silvic al cărui statut este reglementat de nr.OUG 59/2000, astfel că, potrivit acestui act normativ - art. 48 alin. 1 - personalul silvic răspunde civil și nu patrimonial sau material, astfel că, în cazul acestei răspunderi sunt incidente dispozițiile Statutului funcționarilor publici și nu cele ale Codului muncii, chiar dacă majoritatea personalului silvic are calitatea de salariat contractual.
Relativ la aceste precizări, este adevărat că Statutul personalului silvic prevede că: art. 58 alin. 1 - "personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr. 188/1999, însă la alin. 2 precizează că pentru categoriile de personal silvic care are și calitatea de funcționar public, corelarea gradelor profesionale se face prin hotărâre de guvern.
Tocmai din pricina acestei ambiguități induse de dispozițiile art. 58 alin. 2 din nr.OUG 59/2000; la termenul de judecată din 1 iulie 2009, instanța a solicitat pârâtei să facă dovada calității reclamantului: funcționar public sau personal contractual.
Cum pârâta nu a făcut dovada calității de funcționar public a reclamantului, în condițiile Legii Nr. 188/1999: act de numire în funcția publică și jurământ, instanța a apreciat că reclamantul este personal încadrat cu contract individual de muncă, în actul adițional la acest contract, precizându-se că se completează în baza dispozițiilor Legii nr. 53/2003, Codul muncii.
In aceste condiții, analizând decizia de imputare emisă de pârâtă din perspectiva dispozițiilor cuprinse în Codul muncii, instanța constată că din acest cod a fost eliminată decizia de imputare ca modalitate de stabilire și recuperare a daunelor provocate de salariat; In capitolul III - răspunderea patrimonială - art. 270 alin. 1 din actualul cod, se prevede că salariații răspund patrimonial în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pe pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Împotriva sus menționatei sentințe a declarat recurs pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică T, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,susținând în esență următoarele:
Potrivit art.1 alin.1 din Ordonanței de Urgență nr.59/2000 (Statutul personalului silvic) personalul silvic este format din personale care au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România și care exercită efectiv profesiuni specifice activității în domeniul silviculturii.
Contestatorul intimat îndeplinește funcția de pădurar în cadrul Ocolului Silvic T care-l include în sfera personalului silvic al cărui statut este reglementat de Ordonanța de Urgență nr.59/2000.
Din conținutul art.58 alin.2 al actului normativ invocat rezultă că parte a personalului silvic are calitate de funcționar public în cazul angajaților din Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și a celor din cadrul Inspectoratelor de Regim Silvic și Vânătoare, iar cealaltă parte, majoritară are calitatea de salariat contractual.
Fără a se face însă distincție, art.48 alin.1 din Statutul personalului silvic, enumerând categoriile de răspunderi care revin personalului silvic prevede că acesta urmează a răspunde disciplinar, contravențional, civil, penal în funcție de natura și gravitatea faptei săvârșită. Prin urmare, în ceea ce privește răspunderea civilă, textul nu face trimitere expresă la atragerea unei răspunderi patrimoniale în condițiile art.270 alin.1 din Codul muncii. Art. 48 alin.1 din OUG nr.59/2000, trebuie interpretat în coroborare cu art.58 alin.1, potrivit cu care "personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu dispune altfel". În condițiile în care Statutul personalului silvic nu conține dispoziții derogatorii în ceea ce privește atragerea răspunderii civile, în mod evident o astfel de răspundere se angajează în temeiul reglementărilor din Legea nr.188/1999.
În atare condiții, chiar dacă nu întregul personal silvic este cuprins în sfera funcționarilor publici, prevederile legale aplicabile sunt cele stabilite de Legea nr.188/1999. Prin urmare, răspunderea civilă inclusiv pentru personalul silvic contractual se stabilește prin decizie de imputație sau asumarea în scris de către cei în cauză a unui angajament de plată, potrivit disp. art.72 lit.a și b, art.73 alin.1 din Statutul funcționarilor publici, iar împotriva deciziei de imputație cel în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ, astfel cum se stabilește de art.73 alin.2 din Legea nr.188/1999.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul ca fondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată, contestatorul Petro a solicitat în contradictoriu cu intimata Direcția Silvică T, anularea deciziei de imputare nr.122/8.05.2009.
Potrivit art.1 alin.1 din nr.OUG59/2000 privind statutul personalului silvic: "personalul silvic este format din persoanele care au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România și care exercită efectiv profesiunii specifice activității - în domeniul silviculturii".
Contestatorul îndeplinește funcția de pădurar - în cadrul Ocolului Silvic T, care-l include în sfera personalului silvic al cărei statut este reglementat de OUG nr.59/2000.
Conform art.58 alin.1 din nr.OUG59/2000: "personalului silvic i se aplică dispozițiile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu dispune altfel".
Prin prevederile legale invocate mai sus, se face trimitere la Legea nr.188/1999, fără a se face distincție dacă personalul silvic are calitatea de funcționar public sau personal contractual.
Obiectul cererii constă într-o contestație împotriva unei decizii de imputație emisă în baza art.84 și 85 din Legea nr.188/1999.
Prin art.84 alin.2 din Legea nr.188/1994 se prevede că: "împotriva ordinului sau dispoziției de imputare, funcționarul public în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ".
În consecință, legiuitorul a înțeles să atribuie competența de soluționare a contestațiilor împotriva deciziilor de imputație emise pentru personalul silvic, instanțelor de contencios administrativ.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art.312 alin.3 coroborat cu art.304 pct.3 cod pr. Civilă, Curtea a casat sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Tulcea, ca instanță de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul.civil formulat de recurenta pârâtă REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.1802/7.10.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în localitatea, județul
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Tulcea - ca instanță de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.01.2010.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.Jud.-/17.02.2010
Tehnored.gref.RD/4ex/18.02.2010
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
Data: 19.02.2010
Către,
TRIBUNALUL TULCEA
Secția civilă, comercială și contencios administrativ
Vă înaintăm alăturat dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA, ce conțin un număr de file, la care este atașat dosarul dvs. cu același număr ce conține 40 de file, întrucât prin decizia civilă nr.52/CM/26.01.2010, Curtea a admis recursul formulat de pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică T, a casat sentința recurată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Tulcea ca instanță de contencios administrativ.
Președinte complet Grefier,
- - - -
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
Data: 19.02.2010
Către,
TRIBUNALUL TULCEA
Secția civilă, comercială și contencios administrativ
Vă înaintăm alăturat dosarul nr- al Curții de APEL CONSTANȚA, ce conțin un număr de file, la care este atașat dosarul dvs. cu același număr ce conține 40 de file, întrucât prin decizia civilă nr.52/CM/26.01.2010, Curtea a admis recursul formulat de pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică T, a casat sentința recurată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Tulcea ca instanță de contencios administrativ.
Președinte complet Grefier,
- - - -
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol, Jelena Zalman
