Anulare act. Decizia 539/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 539/2008-
Ședința publică din 03.04.2008
PREȘEDINTE: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 3: Trif
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuienții, - toți domiciliați în O,-/A, județul B, în contradictoriu cu intimații, ȘI -toți domiciliați O, strada - da, nr.21, - 92,.1,.4, județul B, împotriva deciziei civile nr.1165/R din 31 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă revizuienta personal, reprezentantul revizuienților, avocat, în baza, în baza împuternicirii avocațiale nr. 407 din 5.11.2007, eliberată de Baroul Bihor -Cabinet Individual, intimații, personal, și reprezentantul acestora, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 21.01.2008, eliberată de Baroul Bihor -Cabinete Asociate de Avocat, lipsă fiind restul părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezenta cerere este legal timbrată, fiind achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar în sumă de 0,3 lei, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 17.03.2008, precizări formulate de intimații și, având anexate în copie, decizia civilă nr. 268/2006 pronunțată de Tribunalul Bihor, notificarea formulate la data de 06.11.2007, către Biroul executorului judecătoresc, contestația la executare formulată în dosarul execuțional nr. 593/E/2007, cererea de schimbare a termenului de judecată formulată în dosarul nr. 8147/2007 al Judecătoriei Oradea, încheierea dată în camera de consiliu, la data de 26.10.2007, în dosar nr. 814
7/- al Judecătoriei Oradea, și încheierea din data de 02.11.2007 dată în dosar nr. 8147/- al Judecătoriei Oradea, după care:
Reprezentantul revizuienților invocă excepția de necompetență materială a instanței privind soluționarea capătului de cerere întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, solicitând disjungerea acestuia și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reprezentantul intimaților solicită admiterea excepției de necompetență materială a instanței privind soluționarea capătului de cerere întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă.
Reprezentanții părților arată că nu au alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.
Reprezentantul revizuienților solicită admiterea cererii de revizuire în ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, astfel cum a fost formulată și conform concluziilor scrise, disjungerea capătului de cerere întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Apreciază că în mod greșit a fost conexat la prezentul dosar ce are ca obiect partaj între soți, acțiunea având ca obiect revendicare mobiliară.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea cererii de revizuire în ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, ca inadmisibilă, disjungerea capătului de cerere întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Înalta Curte de Casație și Justiție, menținerea hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial. Arată că, cererea de revizuire este inadmisibilă deoarece, pretinsa omisiune de cercetare a unui motiv de casare nu echivalează cu nepronunțarea instanței asupra unui lucru cerut și hotărârea atacată, fiind pronunțată în recurs, nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 322 Cod procedură civilă, în sensul de a evoca fondul.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra prezentei cereri de revizuire, instanța constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 1165 din 31.10.2007, pronunțată în dosar nr. 4965/-, Curtea de Apel Oradeaa respins ca nefondat recursul civil declarat de recurenta reclamantă, cu domiciliul în O,-/A, județul B, și de recurenții pârâți, ambii cu domiciliul în O,-/A, județul B, în contradictoriu cu intimații reclamanți, ambii cu domiciliul în O,-, - 92,. 1,. 4, județul B, intimatul pârât, cu domiciliul în O,-, - 92,. 1,. 4, județul B, împotriva deciziei civile nr. 183/A din 05.03.2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a menținut-o în întregime.
A obligat partea recurentă să plătească părții intimate suma de 895 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a avut în vedere următoarele considerente.
În cazul acțiunii de împărțire a bunurilor comune nu se urmărește în exclusivitate obținerea de către parte a unor bunuri sau contravaloare acestora, ci, într-o primă fază stabilirea calității de bunuri comune, acest capăt de cerere nefiind evaluabil în bani. În aceste condiții, nu se pune problema aplicării art. 282 inice 1 Cod procedură civilă, cauza fiind în mod corect soluționată în apel d e către Tribunalul Bihor. În ceea ce privește compunerea completului care a rejudecat calea de atac după admiterea contestației în anulare, de asemenea, critica recurenților este neîntemeiată deoarece după anularea hotărârii, în rejudecare sunt incompatibili să soluționeze cauza, judecătorii care au soluționat într-un prim ciclu procesual, instanța soluționând în mod corect acest incident.
În ceea ce privește modalitatea de partajare a bunurilor, acesta reprezintă un aspect de temeinicie a hotărârii și nu de legalitate a acesteia, compunerea loturilor nemaifăcând obiect a cenzurii instanței de recurs în urma abrogării punctelor 10 și 11 ale art. 304 Cod procedură civilă.
Așa fiind instanța s-a pronunțat în principal asupra problemei materialelor de construcții și a bunurilor din acțiunea reconvențională, soluția în această problemă rezolvând- implicit și pe cea legată de acțiunea din dosarul conexat nr. 1037/2004.
Corect a procedat instanța de apel atunci când a apreciat că nu operează prevederile art. 22 Cod procedură penală deoarece o astfel de autoritate de lucru judecat poate fi reținută doar în cazul unei hotărâri penale de condamnare sub aspectul vinovăției și persoanei care a săvârșit fapta, în caz de achitare instanța civilă fiind cea chemată să administreze probe pentru reținerea stării de fapt.
În baza unui important material probator s-a reținut că materialele de construcție care fac obiectul recursului au fost doar depozitate la foștii soți și și nu donate acestora, așa cum susțin recurenții, astfel încât, ele nu pot fi incluse în masa bunurilor de împărțit. Este pertinentă de altfel apărarea intimaților că, și în măsura în care aceste bunuri ar fi fost transferate în proprietatea unuia dintre soți, nu și-ar fi pierdut caracterul de bun propriu, caracterul de bun comun al bunurilor donate de către părinții unuia dintre soți trebuind să rezulte cu certitudine din actul donației, neputând fi prezumat.
Prin înscrisul de la fila 56 dosar fond depus la 06.10.2004 a renunțat la cererea privind includerea în masa bunurilor comune a roabei din lemn, a comodei, a mobilei vechi de bucătărie, a cuierului, și scheletului de lemn pentru, aceasta fiind prezentă personal în 29.10.21004 și confirmând această poziție pe care și-a exprimat-o și în scris, prin dispozitivul sentinței civile pronunțată în 11.02.2005 luându-se act de această renunțare. color, frigiderul Arctic, fierul de călcat Philips, telefonul Nokia, radio casetofonul Philips și televizorul alb negru au fost reținute ca fiind bunuri comune, astfel încât și sub aceste aspecte criticile recurenților sunt nefondate.
Față de toate aceste aspecte, instanța a respins recursul ca nefondat, menținând în întregime hotărârile pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, recurenții au fost obligați în favoarea intimaților la 895 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorarii avocațiale, conform chitanțelor din 05.09.2007 și 03.09.2007.
Împotriva acestei decizii au introdus cerere de revizuire revizuienții, și, solicitând admiterea cererii, anularea deciziei și rejudecând recursul, a-l admite așa cum fost formulat.
În motivarea cererii de revizuire, părțile revizuiente invocă următoarele:
- prin decizia penală nr. 21/R/07.01.2004 s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că și nu se fac vinovați de infracțiunea de abuz în serviciu, stabilindu-se că bunurile depozitate au fost date nurorii și fiului care au dispus de ele, în consecință, recurenții au și fost achitați în recurs;
- prin decizia civilă nr. 268/23.05.2006, dată în contestație în anulare, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecată că, la pronunțarea hotărârii în recurs, instanța, dintr- gravă eroare materială, a avut în vedere considerentele sentinței penale nr. 1714/2003 de condamnare, sentință modificată în apel, părinții soției fiind achitați, situație în care s-a admis contestația în anulare, urmând se rejudeca recursul;
- instanța de recurs nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra motivului de recurs prin care era criticată decizia dată în apel pentru că instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, astfel cauza din dosarul conexat nr. 1037/2004, fiind o revendicare cu o valoare de sub 100.000 lei, se judecă în doar două grade de jurisdicție și deci urma a se judeca în recurs la tribunal în complet de trei judecători, așa că ar fi trebuit ca instanța de recurs să procedeze la deconexarea cauzelor;
- în cauză au fost date trei hotărâri judecătorești potrivnice, date de instanțe de grade diferite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, astfel, prin decizia penală nr. 2/R/2004 s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că bunurile revendicate de intimații nu sunt ale lor, ci ale foștilor soți, apoi prin decizia civilă nr. 268/R/2005, dată în contestație în anulare, a fost recunoscută, de asemenea, cu autoritate de lucru judecat, decizia penală, iar pe de altă parte, sentința nr. 926/2005 a Judecătoriei Oradea, confirmată prin deciziile nr. 1837A/2007 și decizia atacată, care au statuat diametral opus și anume că bunurile în discuție sunt exclusiv ale intimaților și, în consecință, nu au fost inclus în masa de împărțit;
- în cauză sunt îndeplinite cerințele privind tripla identitate, pricina având ca obiect disputa asupra materialelor de construcție, disputată de aceleași persoane.
În drept sunt invocate dispozițiile art.327 Cod procedură civilă, art. 322 pct. 3 și 7 Cod procedură civilă.
Intimații, prin întâmpinare, au solicitat respingerea cererii de revizuire, fiind inadmisibilă cererea fondată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, deoarece pretinsa omisiune de cercetare a unui motiv de casare nu echivalează cu nepronunțarea instanței asupra unui lucru cerut, iar pentru ca motivul prevăzut de textul menționat să opereze în cauză se impune ca instanța să nu se fi pronunțat asupra tuturor cererilor formulate în proces, iar în cauză instanța de recurs a cercetat aspectul reiterat de revizuienți în prezenta cale de atac și l-a respins ca nefondat. Intimații adaugă că cererea de revizuire este inadmisibilă și pentru că hotărârea pronunțată în recurs nu a evocat fondul, iar referitor la cererea întemeiată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, aceasta este inadmisibilă întrucât hotărârile judecătorești invocate nu au caracter de hotărâri potrivnice.
La termenul de judecată din 31 ianuarie 2008, avocatul intimaților a invocat excepția privind necompetența Curții de Apel Oradea în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă.
Examinând cererea dedusă judecății prin prisma excepțiilor invocate de părțile intimate, instanța reține următoarele:
Competența materială în materie de revizuire este reglementată de art. 323 din Codul d e procedură civilă, potrivit căruia cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea definitivă și a cărei revizuire se cere, iar în cazul articolului 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice.
În speță, una dintre hotărârile invocate de părțile revizuiente ca fiind potrivnice altor două hotărâri pronunțate de Judecătoria Oradea, respectiv de Tribunalul Bihor, este decizia civilă nr. 1165/31.10.2007, prin care au fost confirmate sentința civilă nr. 926/2005 a Judecătoriei Oradea și decizia civilă nr. 183/A/2007 a Tribunalului Bihor. Dat fiind că decizia civilă nr. 1165/2007 a fost pronunțată de Curtea de Apel Oradea, competența soluționării cererii fondate pe prevederile art. 322 pct. 7 din Codul d e procedură civilă aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, articolul 322 fiind de strictă interpretare, astfel încât dacă se invocă atât un motiv de revizuire dintre cele prevăzute la pct. 1 -6 și 8, cât și motivul de revizuire prevăzut la pct. 7, nu poate opera prorogarea de competență.
In speță, fiind invocate motivele de revizuire prevăzute la pct. 2 și 7 ale art. 322 din Codul d e procedură civil instanța se va pronunța conform propriei competențe asupra motivului reglementat la pct. 2 și va dispune disjungerea soluționării cererii întemeiate pe prevederile de la pct. 7 cu consecința declinării judecării acestei cereri la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru competentă soluționare.
Cât privește cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, instanța constată că aceasta este inadmisibilă, astfel, potrivit art. 322 alin. 1 din Cod, revizuirea are ca obiect hotărârile date de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul. În căile de atac, evocarea fondului presupune schimbarea situației de fapt în urma analizei probelor, drept urmare, hotărârile prin care se respinge recursul, păstrându-se situația de fapt, nu sunt susceptibile de revizuire, o atare hotărâre fiind susceptibilă doar dacă instanța a admis recursul, a casat și modificat decizia instanței de apel și a admis apelul, pronunțându-se asupra raporturilor juridice deduse judecății, ceea ce înseamnă că a evocat fondul. În speță, prin decizia civilă nr. 1165/2007-R, Curtea de Apel Oradeaa respins ca nefondat recursul, ca atare această hotărâre nu intră în categoria hotărârilor susceptibile de revizuire.
Față de ansamblul considerentelor ce preced, instanța va disjunge și va declina competența soluționării cererii de revizuire întemeiate pe prevederile art. 322 pct. 7 din Codul d e procedură civilă în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 2 din Codul d e procedură civilă, iar în conformitate cu prevederile art. 274 din Cod, revizuienții cărora le aparține culpa procesuală, vor fi obligați la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în favoarea intimaților reprezentând o parte din valoarea onorariului avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Disjunge capătul de cerere întemeiat pe art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă și declină competența de soluționare a cererii de revizuire bazată pe art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție
RESPINGE ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuienții, - toți domiciliați în O,-/A, județul B, în contradictoriu cu intimații, ȘI - toți domiciliați în O, strada - da, nr.21, - 92,.1,.4, județul B, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, împotriva deciziei civile nr.1165/R din 31 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o menține în întregime.
Obligă partea revizuientă să plătească părții intimate suma de 300 lei cheltuieli de judecată parțiale, în revizuire.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 03.04.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat decizie în concept - judecător - - - - 18.04.2008
-judecători recurs -,
- dact. gref. - 18.04.2008 - 2 ex.
Președinte:Moșincat EugeniaJudecători:Moșincat Eugenia, Stan Aurelia Lenuța, Trif
