Anulare act. Decizia 571/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 571
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
Grefier
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurenții, în calitate de reprezentant al SC SRL și pe intimații, Primarul Municipiului I, Consiliul Local I, având ca obiect anulare act împotriva deciziei civile numărul 422 din 11.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenta si SRL și intimații și asistați de av. ce răspunde și pentru intimata . reprezentanții intimaților Primarul Municipiului I și Consiliului Local
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul se află la al doilea termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare.
Avocat depune la dosar împuternicire avocatială pentru recurenta.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată si acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului si casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru cele patru motive detaliate in cererea de recurs.
Primul motiv de recurs vizează la anularea cererii de chemare in judecată formulată de in numele societății.
Susține că a depus la dosar statutul societății si actul de înființare. Susține că este reprezentanta acestei societăți și in mod gresit instanța de apel a anulat cererea formulată în calitate de reprezentant al societății. Al doilea motiv de recurs se referă la faptul că prin sentința apelată instanța de fond a respins excepțiile lipsei calității procesuale active si a lipsei de interes in promovarea acțiunii.
Precizează că intimații nu au apelat prima sentință in ceea ce priveste respingerea acestor excepții, astfel că ei nu mai puteau reitera cele două excepție pe calea întâmpinării, iar în instanța
nu le putea reanaliza în lipsa unei cereri de apel. Precizează că ce nu a fost atacat trece in puterea de lucru judecat.
Calitatea procesuală activă a fost demonstrată, iar motivele care stau la baza soluției de reformare a primei instanțe nu întrunesc condițiile art. 261 pct. 5.proc.civ. La fila 5 deciziei Tribunalului, la paragrafele 3, 4, instanța a solutionat cele două excepții prin respingere.
Pentru motivele arătate solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel si trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimatii, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Față de primul motiv de recurs privind anularea actiunii formulată de in numele societății, susține că acest punct de vedere nu a fost ridicat si nu a fost solicitată judecata Solicită desființarea hotărârii pentru acest aspect si precizează că sunt proprietarii unui teren si se judecă cu o persoană care nu are drept reale sau dezmembrate asupra bunurilor care au făcut obiectul de reconstituire.
In momentul ridicării constructiilor reclamanta stia că va putea folosi spatiul până când îl somează proprietarul sau expiră contractul de. Aceste constructii nu sunt însoțite de nici un drept care să le califice pe reclamantă in acțiunea in nulitate.
Mai precizează apărătorul intimaților că reclamanta a susținut că prima societate SC D SRL a avut contracte de folosință pentru terenul de sub spațiile comerciale.
Precizează că această societate a fost radiată din Registrul Comertului pentru nemajorarea capitalului social.
Precizează că în calitate de mostenitoare, reclamanta a mostenit constructiile, iar dreptul de folosință asupra terenului de sub constructiile provizorii nu este un drept actual. Susține că reclamanta a avut un drept de folosință până la finalul anului 2000, iar actul aditional din 2003 depus la dosar la fila338 dosar, este unul contrafăcut, un fals. La fila (353 dosar) există un înscris că actul adițional din 2003 nu există.
Solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise, cauza rămâne in pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 11604 din 22 octombrie 2008 Judecătoriei Iași se resping excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei și a lipsei de interes.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul local I în raport de primul capăt de cerere având ca obiect constatare nulitate absolută a dispozițiilor nr. 3415 din 26.10.2005 și 1357/12.04.2006 emise de Primarul mun. I și în consecință respinge acest capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul local I, ca fiind introdus față de o persoană care nu are calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea formulată de reclamantele și " " în contradictoriu cu pârâții Primarul mun. I, și Consiliul local I ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, se rețin în esență următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta, în nume propriu și în calitate de administrator al " " a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul mun. I, -, -, Consiliul local I, constatarea nulității absolute a dispozițiilor nr. 3415/26.10.2005 și nr. 1357/12.04.2006 emise de Primarul mun. I, în favoarea pârâtului;
- nulitatea procesului-verbal de punere în posesie nr. 5374 din 17.04.2006 încheiat între Consiliul local I și;
- nulitatea contractului de donație autentificat sub nr. 2106 din 29.12.2005 încheiat între pârâții persoane fizice.
Se susține de către reclamantă că restituirea în natură a unui teren care are un alt amplasament ( Tg. ) decât al fostei proprietăți (str. -, nr. 2 azi str. - -) este abuzivă fiind realizată atât în frauda legii, cât și în fraudarea intereselor legitime ale reclamantei și ale " ", societate care are amplasate patru construcții civice pe acest teren.
Pârâtul Primarul mun. Iai nvocat lipsa calității procesuale active a reclamantei și a lipsei de interes în promovarea acțiunii în capătul 1 și 2 din acțiune.
Pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a judecătoriei dea soluționa cererea de față, excepția de litispendență și lipsa interesului reclamantei în promovarea acțiunii.
Pârâtul Consiliul local Iai nvocat lipsa calității procesuale pasive în capetele 1 și 3 din acțiune iar pârâții - și - au invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei și a lipsei de interes în capătul 3 din acțiune și excepția necompetenței materiale a judecătoriei dea soluționa acțiunea.
De asemenea pârâtul Primarul mun. Iai nvocat și lipsa calității procesuale pasive în capătul 3 din acțiune cu privire la constatarea nulității absolute a contractului de donație.
La termenul din 29.01.2007 reclamanta a renunțat la capătul de acțiune vizând constatarea nulității absolute a contractului de donație încheiat între pârâții persoane fizice.
Drept urmare excepțiile invocate de către pârâți în capătul de cerere vizând constatarea nulității absolute a contractului de donație au fost respinse ca rămase fără obiect.
La termenul din 07 octombrie 2008 pârâtul a renunțat la invocarea excepției litispendenței.
Instanța de fond a pus în discuția contradictorie a părților excepțiile invocate în capetele de acțiune deduse judecății, unindu-le cu fondul.
Raportat la înscrisurile invocate de părți și la susținerile acestora, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamantei cu următoarele motive:
Reclamanta face dovada calității procesuale active, prin aceea că a dobândit un drept de folosință asupra terenului ce face obiectul dispozițiilor Primarului nr. 3415 și 1357.
De asemenea reclamanta justifică și un interes în promovarea acțiunii, deoarece prin deciziile a căror nulitate se solicită ar putea fi afectat pe viitor dreptul de folosință ce decurge din contractele de folosință încheiate de reclamantă cu Consiliul local I în privința terenului restituit în natură fostului proprietar.
În motivarea admiterii excepției calității procesuale pasive a Consiliului local I în raport de primul capăt de acțiune, respectiv nulitatea absolută a dispozițiilor nr. 32415 și 1357, emise de primarul mun. I, obligat în raportul juridic dedus judecății este Primarul mun.
Pe fondul cauzei, se constată că reclamanții deși au invocat nu au dovedit existența fraudei la lege, respectiv încălcarea esențială a Legii nr. 10/2001 atunci când retrocedarea în natură a terenului s-a realizat pe un alt amplasament decât cel al fostei proprietăți.
Astfel, emiterea dispozițiilor nr. 3415 și 1357 s-a făcut după verificarea prealabilă a îndeplinirii de către notificantul a condițiilor pentru restituire în natură a terenului, constatându-se calitatea sa de persoane îndreptățită în sensul Legii nr. 10/2001 și posibilitatea restituirii în natură a terenului raportat la principiul prevalenței restituirii în natură a terenului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta și " "
Prin decizia civilă nr. 422 din 11 mai 2009 Tribunalului Iașis -a admis apelul promovat de către reclamantul contra sentinței civile nr. 11604/22.10.2008 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o desființează în parte, în sensul că:
S-a anulat cererea de chemare în judecată formulată de în calitate de reprezentant al " " în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului I, Consiliul Local I și în capetele 1 și 2 de cerere pentru lipsa calității de reprezentant.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și respinge ca atare capetele 1 și 2 de cerere formulată în contradictoriu cu aceeași pârâți.
S-a dispus trimiterea cauzei având ca obiect constatare nulitate donație formulată în dosarul nr- conexat la dosarul nr- spre rejudecare la Judecătoria Iași.
Pentru a hotărî astfel, se rețin următoarele:
La termenul din 29.01.2007, reclamanta a învederat instanței că înțelege să renunțe la judecata capătului de cerere având ca obiect nulitatea contractului de donație, condiție în care, în temeiul art. 246 Cod procedură civilă, instanța de fond a luat act în acest sens și a dispus scoaterea de pe citativ a pârâților - și -.
Aceeași acțiune a fost înregistrată la 20.09.2006 (anterior înregistrării celei înregistrate sub nr- la Judecătoria Iași ), la Tribunalul Iași, iar prin sentința civilă nr. 392/14.02.2007 pronunțată în dosarul nr-, s-a declinat în favoarea Judecătoriei Iași competența de soluționare a cauzei. În aceste condiții, acțiunea a fost înregistrată la Judecătoria Iași sub nr- iar la termenul din 25.06.2007, instanța de fond a dispus, în temeiul art. 164 Cod procedură civilă, reunirea dosarului nr- la dosarul nr-.
Se reține astfel, că în urma reunirii celor două dosare, instanța de fond a rămas investită cu soluționarea cererii având ca obiect nulitatea donației întrucât în cauza nr-, reclamanta nu a renunțat la acest capăt de cerere.
Atât la prima instanță cât și în această fază procesuală pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei iar în această fază procesuală și excepția lipsei calității de reprezentanți a " " în ce o privește pe reclamanta.
Soluționarea excepțiilor invocate este prioritară analizei fondului pricinii, în raport de prevederile art. 137 Cod procedură civilă.
Astfel, se are în vedere că motivarea în fapt a acțiunii are la bază pretinse vătămări intereselor care își desfășoară activitatea în baza unor contracte de folosință încheiate cu Consiliul Local al Municipiului I, în complexul comercial Tg., pe terenul asupra căruia i s-a stabilit dreptul de proprietate pârâtului prin cele două dispoziții contestate, emise de Primarul Municipiului
Nici la prima instanță și nici în această fază procesuală reclamanta nu a depus nici o dovadă din care să rezulte calitatea de reprezentant al " " invocată prin cererea de chemare în judecată.
În aceste condiții, se impunea ca instanța de fond să dea eficiență prevederilor art. 161 alin. 2 Cod procedură civilă și să anuleze cererea de chemare în judecată formulată de în calitate de reprezentant al " "
În ce privește calitatea procesual activă a reclamantei se reține că din motivarea cererii de chemare în judecată nu rezultă existența vreunui drept invocat de în nume propriu asupra terenului pentru care s-au eliberat cele două dispoziții contestate și legat de acest aspect, nici existența unui interes legitim în promovarea acțiunii. În raport de aceste aspecte, instanța de fond a respins în mod greșit excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, în cauză nefiind probat faptul că - persoană fizică a dobândit un drept de folosință asupra terenului litigios și chiar în situația în care acest aspect ar fi fost demonstrat, nu-i putea conferi legitimări procesuală activă în contestarea dreptului de proprietate al pârâtului, dobândit prin cele două dispoziții emise de Primarul Municipiului
În condițiile în care instanța de fond s-a pronunțat prin sentința atacată doar cu privire la primele două capete de cerere, cele două excepții vor fi operante doar în raport de acestea, reținându-se totodată, nesoluționarea capătului de cerere având ca obiect nulitatea contractului de donație, fapt ce atrage incidența dispozițiilor art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă.
Așa fiind, tribunalul va admite apelul, va desființa în parte sentința atacată în sensul că va anula cererea de chemare în judecată formulată de în calitate de reprezentant al " " în contradictoriu cu pârâții, Primarul Municipiului I, Consiliul Local al Municipiului I și - pentru capetele 1-2 de cerere pentru lipsa calității de reprezentant, va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, în aceleași capete de cerere pe care le va respinge ca atare; va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe cu privire la capătul de cerere având ca obiect nulitate donație (formulată în dosarul nr-), cu mențiunea că analiza motivelor de apel ce vizează fondul litigios devine superfluă în raport de cele expuse.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele și " " pentru următoarele motive:
1. Prin anularea cererii de chemare în judecată formulată de în calitate de reprezentant al " ", tribunalul a încălcat principiile fundamentale ce guvernează procesul civil și astfel i-a fost afectat dreptul reclamantei la un proces echitabil.
În cursul apelului nu s-a pus problema lipsei calității reclamantei de reprezentant al " ", aceasta având calitatea de asociat unic și administrator al " ", iar intimații nu și-au contestat niciodată această calitate.
Mai mult pârâții persoane fizice au chemat în judecată " " reprezentată de într-o cauză ce are ca obiect revendicarea terenului ce face obiectul dispozițiilor și contractului de donație, cauza fiind suspendată până la finalizarea acestui litigiu.
2.Instanța nu a invocat din oficiu lipsa calității de reprezentant și nu a pus-o în dezbaterea contradictorie a părților, neavând posibilitatea să se apere în sensul de a depune înscrisuri cu privire la calitatea de reprezentant.
3.Instanța de apel a acordat cuvântul părților pe excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei de interes, dar se pronunță pe altă excepție cea a lipsei calității de reprezentant.
4.Chiar dacă instanța ar fi constatat, după închiderea dezbaterilor că nu este dovada calității de reprezentant al reclamantei pârâta-reclamantă societatea comercială ar fi trebuit să repună cauza pe rol în baza principiului rolului activ și să pună în vedere să facă dovada calității de reprezentant.
II. Tribunalul a încălcat principiul neînrăutățirii situației în propria cale de atac.
Deși s-a admis apelul, i s-a creat o situație mai grea decât la instanța de fond în propria cale de atac.
Instanța de fond a respins excepțiile invocate privind calitatea procesuală activă și interesul legitim, iar intimații nu au apelat sentința sub acest aspect, astfel că nu mai puteau reitera cele două excepții pe calea întâmpinării, iar instanța de apel nu le putea reanaliza în lipsa unei cereri de apel.
Hotărârea instanței de fond a fost apelată numai de reclamantă, în ceea ce privește soluționarea fondului litigiului, astfel că ceea ce nu s- atacat trec în puterea lucrului judecat.
III. Tribunalul a greșit atunci când a ignorat dovada calității de reprezentant al " " și corect a admis excepția lipsei calității procesuale active.
Astfel reclamanta a dovedit că deține dreptul de proprietate asupra construcției în care își desfășoară activitatea " ", construcția fiind edificată cu toate aprobările legale pe terenul atribuit în frauda Legii nr. 10/2001 și în frauda intereselor sale legitime, atâta timp cât s-a dovedit că amplasamentul proprietatea autoarei pârâtului se află numai pe 75% din terenul înscris în cele două dispoziții contestate.
IV. Motivarea instanței de apel este lapidară, confuză și străină de natura pricinii, neîntrunind cerințele art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă.
Soluția este greșită și sub aspectul trimiterii spre rejudecare la instanța de fond a dosarului nr- conexat la dosarul nr-, fără a dispune disjungerea celor două cauze, conform art. 165 Cod procedură civilă.
În consecință, solicită admiterea recursului și trimiterea apelului spre rejudecare.
Se constată că este fondat motivul de recurs vizând greșita modalitate de soluționare a excepției lipsei calității de reprezentant. Astfel, cererea de chemare în judecată a fost formulată de doi reclamanți, respectiv, persoană fizică și " ", persoană juridică reprezentată de.
Instanța de fond atunci când a soluționat acțiunea a avut în vedere ambele părți ca și reclamante.
Împotriva hotărârii instanței de fond au formulat apel atât reclamanta, cât și reclamanta " ", persoană juridică. Tribunalul Iași, într-adevăr nu a pus în discuția contradictorie a părților lipsa calității de reprezentant al reclamantei pentru " "
Instanța de apel a încălcat astfel principiul contradictorialității procesului civil, precum și dispozițiile art. 161 Cod procedură civil, potrivit cărora dacă se constată că reprezentantul pârâtei nu face dovada calității sale, se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri, iar dacă lipsurile nu se împlinesc, instanța va anula cererea.
Instanța de apel nu numai că a soluționat cauza pe o excepție pe care nu a pus-o în discuția părților, dar nu a soluționat nici apelul formulat de " ", astfel că soluția de anulare a cererii de chemare în judecată formulată de " " pentru lipsa calității de reprezentant al reclamantei, este nelegală.
Așa fiind instanța va admite recursul formulat de " " prin reprezentantul său legal și va desființa decizia tribunalului numai în ceea ce privește modul de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de " " I, care se putea face numai în măsura în care se soluționa apelul formulat de " "
Criticile formulate de reclamanta sunt nefondate, iar soluția pronunțată de tribunal în apelul acesteia este legală.
Într-adevăr excepțiile privind lipsa calității procesuale active a reclamantei și lipsa interesului acesteia în promovarea acțiunii au fost respinse, iar acțiunea acestei reclamante a fost respinsă ca nefondată.
În mod firesc împotriva sentinței prin care s-a soluționat pe fond acțiunea nu au formulat apel pârâții cărora le profita o soluționare pe fond a acțiunii, ceea ce a făcut ca hotărârea să intre în puterea lucrului judecat.
Această cauză nu le limitează dreptul pârâților de a reitera excepțiile de procedură și mijloacele de apărare, deoarece această posibilitate este conferă de dispozițiile ce reglementează judecarea apelului (art. 294, 292 Cod procedură civilă) și de caracterul devolutiv al apelului.
Așa fiind, instanța de apel în mod corect a primit excepțiile invocate de pârâți în ceea ce privește lipsa calității procesuale active a reclamantei.
Astfel reclamanta pentru a formula o acțiune în nume propriu trebuia să facă să facă dovada că este deținătoarea unui drept propriu asupra terenului ce face obiectul dispozițiilor nr. 3415 și 1357 și a procesului-verbal încheiat între Consiliul local și, și că prin emiterea acestor acte i s-a adus vreo vătămare, atingerea vreunui drept ce se justifică a fi apărat pe această cale.
Or, reclamanta este un terț absolut față de terenul ce face obiectul dispozițiilor contestate, neavând niciun drept asupra terenului sau construcției invocat în promovarea acțiunii, deci un interes legitim.
Or, reclamanta nu dovedește niciun drept afirmat că i-ar fi fost încălcate, dar niciun folos practic actual pe care l-ar putea obține prin acțiunea promovată, astfel că în mod greșit au fost respinse excepția lipsei calității procesuale active și a interesului reclamantei în promovarea acțiunii.
Prin soluționarea pe excepție a apelului reclamantei nu i se înrăutățește situația în propria cale de atac, deoarece soluția pronunțată nu este pe fond, ci pe excepție, fiind de principiu că autoritatea de lucru judecat se raportează la soluționarea pe fond a acțiunii și nu pe excepție.
Așa fiind, prin schimbarea soluției în apel, dimpotrivă reclamantei i se face o situație mai ușoară, decât dacă soluția de respingere pe fond ar fi fost păstrată.
În mod corect s-a trimis cauza având ca obiect constatarea nulității donației formulată în dosarul nr- spre rejudecare Judecătoriei Iași, având în vedere că la această cerere reclamanta nu a renunțat, nefiind îndeplinite condițiile disjungerii.
Drept urmare toate criticile formulate fiind nefondate recursul formulat de reclamanta va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Admite recursul formulat de " " reprezentat prin, împotriva deciziei civile nr. 422 din 11.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o casează.
Dispune trimiterea cauzei Tribunalului Iași pentru formularea apelului formulat de " ", reprezentată prin.
Respinge recursul formulat de reclamanta, în nume propriu, împotriva deciziei civile nr. 422 din 11.05.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
Menține restul dispozițiilor deciziei civile recurate care nu contravin prezentei decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - ---
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
-
22.12.2009
2 ex.
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Elena Gheorghiu, Adriana Elena
