Anulare act. Decizia 67/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 67/
Ședința publică din 09 februarie 2009
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Paulina Georgescu
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil promovat de recurenta pârâtă, cu domiciliul procesual ales la " și Asociații" din C,- B, județ C, împotriva deciziei civile nr. 478/C din 02.10.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți și, cu domiciliul în C,-, județ C, având ca obiectanulare act.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 26 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar completul de judecată, întrucât nu a putut hotărî de îndată, în temeiul dispozițiilor art. 260(1) din Codul d e procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 02 februarie 2009.
La data de 02 februarie 2009, instanța a apreciat că se impune amânarea pronunțării pentru data de 09 februarie 2009, întrucât unul dintre membrii completului de judecată, respectiv doamna judecător, la acea dată se afla în concediu medical.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să constate nulitatea încheierii de rectificare nr. 3176 din 27 iunie 2007, prin care a fost rectificat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12478 din 6 septembrie 1990 la fostul notariat de Stat Județean C, transcris sub nr. 4498 din 6 septembrie 1990 la același notariat.
Prin sentința civilă nr. 2729 din 15 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanțas -a respins acțiunea reclamanților ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Prin încheierea de rectificare nr. 3176 din 27 iunie 2007 s-a dispus că de la suprafața terenului se va radia mențiunea indiviză, la adresă se va trece corect str. -, iar după primul paragraf se va introduce o nouă frază cu următorul conținut: "Se transmite în proprietate de acces la imobil din str. -, în suprafață indiviză de 57,30. cu o lățime de 2."
s-a făcut în baza actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 297/1950 și transcris sub nr. 397/1950 de Tribunalul și Grefa Tribunalului Constanța când vânzătorii pârâtei - soții G și au cumpărat imobilul din- cu suprafața de teren de 167,75. și de acces cu suprafața indiviză de 57,3. ce revenea ca ieșire comună cu soții și, foștii proprietari ai imobilului reclamanților.
Prin adresa nr. 29032 din 26 noiembrie 1998 Municipiului C - Serviciul de fond funciar și registrul agricol, s-a comunicat pârâtei că numita, autoarea reclamanților, a primit în proprietate prin decizia nr. 139/1992 suprafața de 210. aferenți imobilului din-B, dar Comisia pentru aplicarea prevederilor art. 35 legea nr. 18/1991 a fost inclusă din eroare atribuind suprafața de 210. căci în această suprafață este inclusă și suprafața de 66. folosință comună, care reprezintă de fapt accesul comun pentru cele două imobile situate la adresele - nr. 8A, respectiv - nr. 8B.
Prin urmare, instanța a reținut că autorii pârâtei au deținut în proprietate suprafața de 167,75. și cota indiviză a aleii de acces, astfel cum rezultă din istoricul actelor, alee de acces folosită în comun cu autorii reclamanților.
La data încheierii actului de vânzare-cumpărare al pârâtei s-a omis a se specifica faptul că imobilul ce se înstrăinează cuprinde și această ieșire comună - alee de acces.
Conform art. 53 legea nr. 36/1995 "actele notariale care cuprind erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu".
Față de dispoziția legală menționată, instanța de fond a reținut că la încheierea actului de vânzare-cumpărare al pârâtei s-a omis a se specifica transmiterea în proprietate a aleii de acces în suprafață indiviză de 57,30. ce figura și în titlul de proprietate al vânzătorului, motiv pentru care în mod corect biroul notarului public a emis încheierea de rectificare nr. 3176 din 27 iunie2007.
Împotriva sentinței civile mai sus menționate au declarat apel reclamanții și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie din următoarele motive:
S-a învederat că instanța de fond a analizat cererea pornind de la premisa greșită că dacă în actul de proprietate nr. 297/1950 pe care îl deținea
vânzătoarea -Sura era menționată și o alee de acces în suprafață indiviză de 57,30 mp aceasta a vândut și această alee și că, dintr-o greșeală materială nu a fost menționat în act, fapt ce a permis întocmirea încheierii de rectificare.
Prin decizia civilă nr. 478 din 2 octombrie 2008 Tribunalul Constanțaa admis apelul reclamanților și și a schimbat în tot sentința civilă nr. 2729 din 15 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în sensul admiterii acțiunii reclamanților. S-a constatat nulitatea absolută a încheierii de rectificare nr. 3176 din 27 iunie 2007, prin care a fost rectificat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12478 din 6 septembrie 1990 la fostul Notariat de Stat Județean C, transcris sub nr. 4498 din 6 septembrie 1990 la același notariat.
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut, în esență, că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 53 din Legea nr. 36/1995 pentru îndreptarea erorilor materiale sau a omisiunilor vădite din actele notariale, deoarece neincluderea suprafeței de 57,30. ce servește ca alee de trecere pentru proprietarii în indiviziune nu se poate realiza prin această procedură, ci este necesar acordul părților pentru constituirea unei servituți de trecere.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâta, care a criticat-o pentru nelegalitate sub următoarele aspecte, conform art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă:
- Instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, apreciind în considerentele hotărârii că "dreptul de servitute care presupune existența unei sarcini asupra imobilului reclamanților nu poate fi instituit în temeiul dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 36/1995" deși prin actul de vânzare-cumpărare s-a transmis în proprietate de acces la imobil, fără a se face vorbire despre vreo servitute de trecere.
- Hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 36/1995.
Sub aspect strict formal, biroul notarial sesizat cu întocmirea încheierii a dat curs obligațiilor sale puse în sarcina sa atât de legea notarilor publici, cât și de regulament și a dispus citarea vânzătorului din contractul de vânzare-cumpărare nr. 12478 din 6 septembrie 1990, ocazie cu care s-a constatat că vânzătoarea decedase.
În ceea ce privește condiția existenței datelor care să facă posibilă completarea omisiunilor la momentul emiterii încheierii de rectificare notarul a avut la dispoziție înscrisuri îndestulătoare care să facă dovada faptului că înțelegerea părților a fost de înstrăinare a întregului lot de teren deținut de și care includea și porțiunea de teren desemnată ca fiind cale de acces.
În recurs, la solicitarea recurentei, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin întâmpinare, intimații reclamanți au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând legalitatea hotărârii recurate în raport cu criticile pârâtei se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de apel s-a pronunțat în limitele investirii și cu respectarea obiectului cererii reclamanților, fără a interpreta greșit actul juridic dedus judecății.
Reținând că prima instanță a fost investită cu o acțiune în constatarea nulității încheierii de rectificare nr. 3176 din 27 iunie 2007, prin care a fost rectificat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12478 din 6 septembrie 1990 la fostul Notariat de Stat Județean C, instanța de apel a apreciat în mod corect că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 53 din Legea nr. 36/1995 în referire la terenul în suprafață de 57,30. ce constituie cale de acces comună la imobile.
Conform dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 36/1195 "Actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părților, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greșelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părților se prezumă dacă, fiind legal citate, nu-și manifestă opunerea".
Textul legal vizează erori materiale sau omisiuni vădite, iar procedura prin care se permite notarului îndreptarea greșelilor sau completarea omisiunilor din actele notariale se face cu citarea părților și cu acordul acestora.
În speță, se reține că aceste condiții de formă impuse de art. 53 din Legea nr. 36/1995 nu au fost îndeplinite, din actele dosarului notarial rezultând că la data emiterii încheierii nr. 3176 din 27 iunie 2007 vânzătoarea era decedată și nu s-au indicat moștenitorii acesteia pentru a fi citați și pentru a-și da acordul la rectificarea și completarea actului notarial de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12478 din 6 septembrie 1990 la fostul Notariat de Stat Județean
Eroarea materială vizează greșeli asupra numelui calității părților, menționarea eronată a vecinătăților imobilului vândut sau a întinderii suprafeței de teren înstrăinate, atunci când ele rezultă cu claritate din actele dosarului notarial (cererea părților, schițe plan, cadastru, etc.).
Prin urmare, pe această cale nu se poate urmări îndreptarea actului notarial cu privire la un aspect de fond al raporturilor dintre părți, întrucât nu prezintă caracterul unei erori materiale.
Operațiunea realizată prin încheierea nr. 3176 din 27 iunie 2007 depășește noțiunea de îndreptare eroare materială sau de completare a unei omisiuni vădite, ce rezultă cu claritate din datele lucrărilor din dosarul notarial. Prin inserarea unui nou paragraf în act în sensul că "Se transmite în proprietate de acces la imobilul din str. -, în suprafață indiviză de 57,30. cu o lățime de 2." s-a completat practic obiectul material al actului, operațiune realizată fără citarea legală a tuturor părților interesate.
Este real faptul că prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 46685/1983 de Notariatul de Stat Județean C (fila 42 dosar fond), autoarea recurentei, a dobândit de la vânzătoarea -Sura două loturi de teren și anume: o suprafață de 167,75. cu o construcție și o altă suprafață de teren de 57,30. în indiviziune cu soții și (autorii intimaților reclamanți), loc ce reprezintă un gang cu o lățime de 2. ce va servi ca ieșire comună la stradă pentru toți cumpărătorii.
Mențiunea cu privire la suprafața de 57,30. cât și cu privire la modalitatea în care se va realiza accesul la locuința recurentei pârâte nu mai este
reluată în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 12478/1990 încheiat cu recurenta pârâtă și nici nu există nicio referire la acest teren în actele depuse la dosarul notarial în vederea redactării actului de vânzare-cumpărare nr. 12478/1990 (cererea vânzătoarei, schița plan a terenului ce se înstrăinează, acordul cu privire la trecerea comună)
În acest sens, instanța de apel a reținut că din actele dosarului notarial nu rezultă voința expresă a părților de a înstrăina, respectiv de a dobândi în indiviziune de acces în suprafață de 58. care figura în actul de vânzare-cumpărare al vânzătoarei -Sura (fila 23 dosar nr- al Judecătoriei Constanța ).
Susținerile recurentei conform cărora situația terenului în suprafață de 57,30. ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 12478/1990, este clarificată (aspect ce rezultă din actele dosarului notarial) iar vânzătoarea -Sura a constituit în favoarea familiei și G numai un drept de servitute de trecere pe terenul proprietatea familiei, autorii recurentei pârâte, nu pot fi reținute.
Din analiza actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4318/1971 încheiat între autorii intimaților reclamanți, G și, pe de o parte, și și G, pe de altă parte, rezultă că a fost înstrăinat, în indiviziune și terenul în suprafață de 57,30. reprezentând un culoar cu o lățime de 2. ce va fi folosit ca ieșire comună la stradă pentru cumpărătorii și pentru soții G și (fila 44 dosar nr- al Curții de APEL CONSTANȚA ).
Autorizația de înstrăinare nr. 14604/1971 (fila 38 dosar recurs), ce a stat la baza întocmirii actului de vânzare-cumpărare nr. 4318/1971, face referire la același culoar de trecere cu o lățime de 2. și o lungime de 22,40.
În concluzie, constatând că datele actelor din dosarul notarial nu oferă informațiile necesare pentru a stabili voința reală a părților cu privire la suprafața de teren ce a făcut obiectul convenției părților, în referire la terenul ce a avut destinația de cale de acces în indiviziune la imobilul din C,-A, în mod corect instanța de apel a anulat încheierea de rectificare nr. 3176 din 27 iunie 2007 .
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul pârâtei ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil formulat de recurenta pârâtă, cu domiciliul procesual ales la. " și Asociații" din C,- B, județ C, împotriva deciziei civile nr. 478/C din 02.10.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanțiși, cu domiciliul în C,-, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 februarie 2009.
Președinte, Judecători,
Pt. Grefier,
- -
aflată în concediu de odihnă
potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 2
Cod procedură civilă, semnează
Grefier șef secție,
Jud. fond -
Jud. apel -,
Red. dec. jud. /17.02.2009
gref.
2 ex./18.02.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Vanghelița Tase, Paulina Georgescu
Citește mai mult
decizii mentionate. Mai mult, in urma declararii recursului, instanta de recurs din acelasi dosar, schimba intelesul deciziei nr..478/2009 si a deciziei nr.67/C/2009, favorizand reclamanta, ii respinge calitatea de coproprietar asupra acestui teren indiviz de 57,30mp., atata timp cat niciodata nu a formulat cerere catre Primarie conform lg. 18/1991 nici dupa 22 de ani de la aparitia lf. de f.f., iar pentru faptul ca nu puteau sa-i constate calitatea de coproprietar direct in instanta, aceasta, respinge ilegal, fara o motivatie, fara un temei legal calitatea de coproprietari si a paratilor C..., asupra terenului indiviz, pentru care autoarea lor a urmat pasii conf. lg.18/1991, fiind un drept de proprietate cumparat de la vanzatorul comun G... Nu putem fi siguri juridic pe proprietatile noastre cumparate cu buna credinta, nu mai putem avea incredere in institutiile publice de stat daca nu esti functionar public al Primariei cum a fost reclamanta pana acum 1 an. PACAT DE JUDECATORII CINSTITI SI CU DREPTATE, DAR CARE SUNT UMBRITI SI JUCNITI PRIN ACTIUNILE SI DECIZIILE CELOR INCAPABILI SI CORUPTI