Anulare act. Decizia 679/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr. 5369,-
DECIZIA Nr.679
Ședința publică din data de 25 iunie 2008
PREȘEDINTE: Maria David
JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Mioara Iolanda
-- -
Grefier - a
Pe rol fiind judecarea contestației în anulare a deciziei civile nr. 500 din 12 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de contestatorul domiciliat în P,-,.40,.D,.3,.75, județul P, în contradictoriu cu intimatul domiciliat în,-, județul
Contestația în anulare a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei conform chitanței nr. -/2008, timbru judiciar de 0,30 lei anulate și atașate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatorul personal, intimatul reprezentat de avocat din cadrul Baroului P conform împuternicirii avocațiale nr. 630/2008.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care: se învederează că la dosarul cauzei a fost depusă întâmpinare de către intimat, înregistrată sub nr. 7953/24.06.2008.
Avocat pentru intimat depune la dosar un set de acte care arată că se află în dosar, că nu sunt acte noi.
Contestatorul arată că a luat la cunoștință de actele depuse de către intimat și de întâmpinare, alte cereri nu mai are de formulat și depune la dosar note scrise.
Avocat având cuvântul pentru intimat arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea ia act de declarația părților, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Contestatorul având cuvântul solicită admiterea contestației în anulare a deciziei civile nr. 500 din 12 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, conform notelor de ședință depuse. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimat solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată, arătând că motivele contestației nu se regăsesc în prevederile art. 317 al.1-2 Cod procedură civilă și decizia pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI este temeinică și legală, instanța a avut în vedere toate probele administrate în cauză, iar susținerea contestatorului că nu a avut cunoștință de dezbaterea succesiunii este, întrucât conform citației aflată la dosar, acesta avea cunoștință însă nu s-a prezentat, deci nu este vorba de o eroare materială strecurată în dispozitivul deciziei. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 14277/09.11.2005 la Judecătoria Ploiești, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.5295/28.06.1980, încheiat între autorii săi și în favoarea pârâtului, a certificatelor de moștenitor nr. 3282/ 15.12.1987, 3281/15.12.1987 emise pe numele autorilor săi.
Reclamantul a arătat, în motivarea acțiunii, că este moștenitorul defuncților și, fiind adoptat de către aceștia, iar autorii săi, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr.5295/1980, care reprezintă o donație cu caracter de vânzare fictivă a imobilului situat în P,-, nu și-au exprimat consimțământul în mod valabil, atâta timp cât a aplicat degetul, deși știa carte, iar era în vârstă și grav bolnav, pârâtul efectuând manopere frauduloase asupra vânzătorilor la momentul încheierii contractului.
Totodată reclamantul a arătat că și cele două certificate de moștenitor sus-menționate sunt lovite de nulitate absolută întrucât nu a fost citat cu ocazia emiterii acestora, iar pârâtul și-a arogat în mod nelegal moștenirea ce-i aparține asupra bunurilor ce au rămas de pe urma defuncților, declarându-se moștenitor testamentar al defunctului.
La data de 03 ianuarie 2006, reclamantul și-a precizat acțiunea, în sensul că numele său de familie nu este, ci, și că toate documentele necesare soluționării cauzei se afla la pârât.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii în condițiile în care actele juridice contestate au fost încheiate în mod valabil, precum și o cerere reconventională, solicitând să se constate că monumentul funerar existent la locul de veci al celor doi defuncți, constând într-o cruce din marmură masivă, este bunul său propriu, efectuat pe cheltuiala sa.
Judecătoria Ploiești, prin sentința civilă nr. 2279/09.03.2007 a respins acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtului, ca neîntemeiată, reținând că, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.5395/1980, numiții și, au vândut pârâtului imobilul situat în P,-, în timp ce prin testamentul nr.7509/17.07.1982, numitul a testat toate bunurile sale mobile și imobile lui, caz în care de pe urma defunctei a rămas ca moștenitor legal în calitate de soț supraviețuitor și o masă succesorală compusă din cota de 1/2 din concesiunea unui loc de înhumare din cimitirul P, din construcția funerară, reclamantul fiind îndepărtat de la moștenire, prin neprezentare.
S-a menționat de instanța de fond că, potrivit certificatului de moștenitor nr.3281/ 1987, 1a data de 06.05.1987 a decedat,de pe urma căruia a rămas ca moștenitor pârâtul în calitate de legatar și nepot de frate și o masă succesorală compusă din concesiunea unui loc de înhumare situat în cimitirul din P și o construcție funerară, reclamantul fiind îndepărtat prin neprezentare, iar din probele administrate în cauză, nu reiese că reclamantul și-a manifestat dreptul de a accepta succesiunile autorilor săi, caz în care certificatele de moștenitor nu sunt lovite de nulitate absoluta și nu se poate dispune reducțiunea testamentului atât timp cât reclamantul nu a acceptat succesiunea.
Totodată, s-a precizat că ambele certificate de moștenitor și contractul de vânzare-cumpărare nr.5295/1980, au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale în materie, neexistând niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de lege, iar contractul de vânzare-cumpărare a fost însușit de către prin aplicarea degetului, în timp ce testamentul
nr.7509/1982 a fost semnat de către defunctul.
În baza acelorași considerente, prin decizia civilă nr. 616/23.10.2007, Tribunalul Prahovaa respins ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 2279/9.03.2007 a Judecătoriei Ploiești.
Prin aceeași decizie, a fost admis apelul declarat de pârât împotriva sentinței civile nr. 2279/9.03.2007 a Judecătoriei Ploiești, pe care a schimbat-o în parte, în sensul obligării reclamantului la plata a 500 lei cheltuieli de judecată către pârât, la instanța de fond.
Împotriva deciziei Tribunalului Prahovaa declarat recurs reclamantul, iar Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin decizia civilă nr. 500 din 12 mai 2008, l-a respins ca nefondat, reținând că susținerile recurentului nu au suport probator în cauză, din conținutul certificatelor de moștenitor eliberate de pe urma autorilor reclamantului - nr. 3281/1987 și 3282/1987, rezultând că, deși a fost citat în calitate de fiu al celor doi defuncți, nu s- prezentat la dezbaterea succesiunilor, împrejurare consemnată de notar în cuprinsul celor două acte autentice, la rubrica "străini de succesiune prin neacceptare, conform art. 700 Cod civil", astfel că, în aceste condiții și având în vedere că, constatările personale ale notarului, menționate într-un înscris autentic, cum sunt cele referitoare la prezența părților, modul de identificare a lor, nu pot fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals, astfel că în mod corect au procedat instanțele anterioare.
Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de APEL PLOIEȘTIa formulat contestație în anulare contestatorul, susținând următoarele:
Arată contestatorul că prin acțiunea introdusă a solicitat să se constate că este succesorul părinților săi cu consecințele ce decurg din aceasta, dar instanța de recurs a dat o rezolvare contradictorie și care poate fi apreciată ca o nepronunțare asupra motivului de recurs, reținându-se o repunere în termenul de acceptare a succesiunii prin apariția legilor fondului funciar, dar acest lucru nu ar avea relevanță asupra bunurilor ce se dobândesc ulterior.
Consideră acesta, că testamentul care îl declară pe intimat ca unic moștenitor și care este folosit după apariția legilor fondului funciar trebuia analizat și trebuiau să fie aplicate dispozițiile legale în materie. Mai mult decât atât în mod eronat s-a reținut
că a fost legal citat la dezbaterea succesiunii și nu a fost analizat nici motivul de recurs privitor la amprenta degetului pus de defuncta sa mamă.
Examinând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate, curtea constată că prezenta contestație în anulare este nefondată pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Art.317 și 318 Cod procedură civilă stabilește criteriile pentru care, calea procedurală a contestației în anulare este pusă la dispoziția părților, precum și condițiile de admisibilitate a contestației în anulare.
Dispozițiile art. 317 Cod procedură civilă stabilește criteriile pentru care poate fi promovată contestația în anulare obișnuită, numai dacă motivele care o legitimează nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, iar contestația în anulare obișnuită poate fi exercitată numai în prezența unuia din cele două motive expres prevăzute de acest text de lege.
Art. 318 Cod procedură specială arată cazurile în care poate fi exercitată calea extraordinară de atac a contestației în anulare specială care poate fi exercitată numai în condițiile limitativ prevăzute de acest text de lege.
Dispozițiile legale prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă au un câmp limitat de aplicație, astfel că ele trebuie să fie interpretate în toate cazurile în mod restrictiv, pentru a nu deschide calea unui recurs la recurs.
Din susținerile făcute de contestator se constată că acesta nu invocă nici unul din motivele de admisibilitate a contestației în anulare. El face referire la fondul pricinii fiind nemulțumit de soluția pronunțată în cauză care oricum nu poate fi modificată pe calea contestației în anulare.
În cauză nefiind îndeplinite cerințele art. 317, 318 Cod procedură civilă, contestația în anulare este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare a deciziei civile nr. 500 din 12 mai 2008 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI, formulată de contestatorul domiciliat în P,-,.40,.D,.3,.75, județul P, în contradictoriu cu intimatul domiciliat în,-, județul
Obligă contestatorul la 400 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 25 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Maria David, Elena Costea Mioara Iolanda
- - - - - -
Fiind în concediu de odihnă se
semnează de către
Președintele instanței,
GREFIER,
a
Fiind în concediu de odihnă se
semnează de către
Grefier șef secție,
Red.CE
Tehnored.NM
2ex.
8.07.2008
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Maria DavidJudecători:Maria David, Elena Costea Mioara Iolanda
