Anulare act. Decizia 734/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 734
Ședința publică de la 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 2: Stela Popa
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 215 din 18 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta pârâtă personal și procurator pentru intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului, atrăgând atenția procuratorului, pentru intimata reclamantă, că nu poate pune concluzii orale, potrivit art. 68 alin.4 cod. proc. Civ.
Recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului conform concluziilor scrise depuse la dosar, iar pe fond admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Craiova sub nr.24503 din 03.11.1999, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței anularea certificatelor de moștenitor nr.121 și nr. 113 eliberate pârâtei la datele de 3.09.1998 si 26.10.1998.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin testamentul autentificat sub nr. 10610 urmat de certificatul de moștenitor nr.2311/21.12.1990, a devenit proprietara apartamentului în calitate de moștenitor testamentar al defunctului, iar pârâta prevalându-se de calitatea de nepoata de frate a defunctului, a obținut certificatele de moștenitor a căror anulare o solicită.
La data de 13.01.2000, prin sentința civila nr. 213, instanța a admis acțiunea și a anulat certificatele de moștenitor nr. 121/3.09.1998 și nr. 113/26.10.1998, iar împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta.
Prin decizia civilă nr. 629/01.07.2005 Tribunalul Dolja declinat competenta de soluționare a apelului, în favoarea Curții de Apel Craiova.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 2775/25.10.2005, a declinat competenta de soluționare a apelului, în favoarea Tribunalului Dolj.
La data de 9.11.2005, parata a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 2775/25.10.2005, iar Curtea de Apel Craiova prin încheierea nr. 6/27.01.2006, a scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție.
ICCJ prin decizia nr. 4629/11.05.2006 a respins recursul declarat de parată, împotriva deciziei nr. 2775/25.10.2005 a Curții de Apel Craiova.
Tribunalul Dolj, prin decizia nr. 39/8.02.2007 pronunțată în dosarul nr. 5073/2006, a admis apelul pârâtei și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe, reținând că deși pârâta a depus la dosar o întâmpinare și certificatul de moștenitor nr. 113/1998 din care rezultă că numele corect este și nu, în mod greșit toate procedurile de citare au fost viciate, procedura nefiind legal îndeplinită în condițiile art. 85.pr.civ. raportat la art.88 (2) Cod. pr. civilă.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se anuleze acțiunea, întrucât reclamanta nu a fost căsătorită cu autorul și deci, nu este rudă cu acesta.
A mai solicitat pârâta să se constate nulitatea absolută a testamentului din data de 15.08.1988, invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, reținând că aceasta nu a acceptat succesiunea în termen de 6 luni.
Că, reclamanta nu are calitate procesuală activă, solicitând în același timp ca la termenul din data de 15.10.2007, să fie obligată reclamanta să prezinte actele în original.
Pârâta a solicitat de asemenea, anularea certificatului de moștenitor nr. 2311/1990, restituirea imobilului din C,-, - 2 p, 3,. 1 si daune morale în sumă de - lei.
Referitor la cele solicitate prin concluzii scrise, respectiv invocarea de către parata a lipsei calității procesuale a reclamantei si puterea de lucru judecat, instanța nu se poate pronunța după închiderea dezbaterilor.
Prin sentința civilă nr.13307 din 15 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea privind pe reclamanta, în contradictoriu cu pârâta .
Au fost anulate certificatele de moștenitor nr. 113/26.10.1998 si nr. 121/3.09.1998.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta.
A motivat că instanța a aplicat în mod greșit legea, încălcând totodată normele de competență materială, solicitând și anularea acțiunii.
A invocat excepția puterii de lucru judecat, în raport de decizia civilă nr. 39/2007 a Tribunalului Dolj, care a rămas irevocabilă.
A mai arătat că pe lângă calitatea de nepoată de frate a autorului său, ar avea și calitatea de fiică, fiind înfiată cu acte de către fratele tatălui său.
Instanța a interpretat greșit și actele depuse la dosar, din care nu reiese că reclamanta ar fi căsătorită cu defunctul
Cererea de chemare în judecată a fost formulată tardiv, după trecerea a 427 zile de la eliberarea actelor.
Judecătoria nu a comunicat cererea de chemare în judecată cu încălcarea gravă a art. 86 și 90 Cod pr. civilă și a obligat-o să depună întâmpinarea.
În dezvoltarea motivelor de apel, depuse la data de 04.03.2008, pârâta a mai învederat că a cerut suspendarea pe perioadă nedeterminată a certificatului de deces al defunctului, iar reclamanta nu are calitate procesuală activă sau pasivă.
Că, reclamanta este o fostă colaboratoare a securității, care avea intenția de a îl deposeda pe defunct de bunurile sale.
A solicitat evacuarea reclamantei, restituirea tuturor bunurilor mobile sau imobile, precum și chiria pe ultimii 3 ani.
Apelanta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat a se constata că testamentul încheiat în favoarea reclamantei și certificatul de moștenitor emis în baza acestuia sunt lipsite de efecte juridice și întoarcerea executării.
În dovedire au fost depuse copii de pe certificate de naștere, certificate de căsătorie, certificate de moștenitor, declarație, testamente.
Prin decizia civilă nr.215 din 18 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins apelul declarat de pârâta, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
S-a respins ca inadmisibilă cererea reconvențională formulată de pârâta.
În motivarea deciziei s-a reținut că excepția autorității de lucru judecat în raport de decizia civilă nr.39/2007 a Tribunalului Dolj, invocată de către apelantă este nefondată, deoarece nu sunt întrunite condițiile impuse de art. 1201 Cod civil, această decizie nesoluționând fondul cauzei, instanța desființând hotărârea cu trimitere spre rejudecare.
S-a apreciat ca nefondată și critica privind necompetența materială a judecătoriei, raportat la dispozițiile art. 1 pct. 1 Cod pr. civilă, acțiunea în anulare a certificatului de moștenitor nefiind evaluabilă în bani.
S-a reținut că acțiunea în constatarea nulității absolute este imprescriptibilă, critica nefiind fondată.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei s-a reținut ca neîntemeiată, raportat la faptul că reclamanta își justifică această calitate, cu certificatul de moștenitor.
Cu privire la cererea reconvențională formulată direct în apel, s-a reținut că aceasta este inadmisibilă, raportat la dispozițiile art. 294 Cod pr. civilă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că acțiunea formulată îndeplinește cerințele impuse de dispozițiile art. 133 Cod pr. civilă, că aceasta a fost corespunzător timbrată, că în cauză nu s-a făcut dovada conform art. 1169 cod civil că pârâta ar fi fost înfiată cu acte de fratele tatălui său, iar simpla afecțiune de care se bucură din partea unei persoane, nu o îndreptățește să invoce că ar fi fost adoptată, în certificatele de moștenitor aceasta fiind menționată cu calitate de nepoate de frate, iar nu de fiică.
S-a apreciat că necomunicarea cererii de chemare în judecată la prima instanță nu afectează hotărârea pronunțată, apelanta luând la cunoștință de obiectul judecății, formulând apărări și exercitând căile de atac.
Modificarea certificatului de deces al defunctului cu privire la numele părinților, s-a apreciat ca nerelevant cu privire la stabilirea calității de moștenitor după acesta din urmă, iar cererea privind schimbarea datei decesului a fost respinsă prin sentința civilă nr.4170/2007.
A reținut instanța că pârâta a cunoscut de existența testamentului încă din anul 1989, conform încheierii dată de notariatul de Stat D din 10 martie 1989 și cu toate acestea, prin eludarea dispozițiilor art. 75 alin. 2 din Legea nr.36/1995 a ascuns notarului existența unui moștenitor legatar, obținând un certificat de moștenitor prin care i se recunoaște calitatea de moștenitor și chiar vocația succesorală concretă la succesiunea autorului, cele două certificate de moștenitor fiind emise în condițiile în care certificatul de moștenitor nr.2311/1990 eliberat în favoarea reclamantei, nu era anulat.
S-a mai reținut că testamentul de care a beneficiat reclamanta este unul autentic, și că nu se poate invoca faptul că nu a fost semnat, scris și datat de testator, constatările personale ale notarului făcând dovada deplină până la înscrierea în fals, pârâta neînlăturând prezumția de validitate a testamentului.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâta, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 - lipsa de temei legal, încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În motivarea recursului se invocă faptul că reclamanta a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri cu caracter personal și care au fost obținute de la cei doi notari publici, cu încălcarea prevederilor art.28 din Constituție, privind secretul corespondenței.
A arătat recurenta că testamentul invocat de către reclamantă nu a fost semnat de către autor, ci de către reclamanta, data decesului menționată în certificatul de moștenitor este greșită, iar la data încheierii contractului de vânzare - cumpărare nr.83/1967 locuia cu defunctul, acel contract fiind semnat și de către acesta.
S-a arătat că autorul a deținut mai multe imobile și de care a fost deposedat abuziv, iar după apariția Legii nr.10/2001 pârâta a formulat mai multe notificări și nimeni nu i-a contestat calitatea, urmând să obțină un certificat de moștenitor în care să se includă toate bunurile care au aparținut autorului.
S-a invocat că instanța de apel a respins în mod greșit cererea reconvențională, deoarece a introdus o acțiune cu același obiect la judecătorie, iar certificatul de moștenitor nr.2011/1990 a fost emis în mod nelegal, nefiind urmare a unui proces de partaj, și nu s-a depus la dosar contractul de închiriere al reclamantei, care să facă dovada că a locuit cu defunctul.
S-a invocat de asemenea că, în cauză nu s-a depus certificatul de căsătorie al reclamantei.
Recursul nu este fondat.
Se constată că, deși în drept se invocă de către recurentă dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă - lipsa de temei legal, încălcarea sau aplicarea greșită a legii, dezvoltarea motivelor de recurs nu cuprinde o dezvoltare în acest sens și nu reprezintă o critică la situația de fapt reținută de către instanța de apel și la modul de aplicare a legii, criticile fiind străine de modul de soluționare a cauzei, în condițiile în care instanța a reținut că certificatele de moștenitor a căror nulitate s-a cerut a se constata, au fost emise prin fraudă la lege, pârâta ascunzând existența moștenirii testamentare, și în condițiile în care certificatul de moștenitor nr.2133/1990 nu a fost anulat, cum nu a fost anulat nici testamentul făcut de autor.
Se constată că, raportat la situația de fapt reținută de către instanța de apel, în baza probatoriilor administrate și care nu poate face obiectul cenzurii instanței de recurs după abrogarea expresă a dispozițiilor art. 304 pct. 10 și 11 Cod pr. civilă din vechea reglementare, instanța de apel a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii, în cauză fiind evidentă frauda la lege, sancționată cu nulitatea absolută.
Se constată de asemenea, că certificatul de moștenitor nr. 2311/1990 a fost eliberat cu respectarea dispozițiilor legale, deoarece în cadrul procedurii notariale, dacă nu sunt moștenitori rezervatari se citează numai legatarul instituit prin testament autentic, iar în cauză nici pârâta și nici G nu au calitatea de moștenitori rezervatari.
Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza dispozițiilor art.312 Cod pr. civilă, a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta, împotriva deciziei civile nr. 215 din 18 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
17.10.2008
Jud.apel
Președinte:Sorin DrăguțJudecători:Sorin Drăguț, Stela Popa, Paraschiva Belulescu
