Anulare act. Decizia 891/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 891
Ședința publică din 20 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Daniela Calai
JUDECĂTOR 3: Claudia Rohnean
GREFIER: - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 756/20.07.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC 22 SA
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-a prezentat contestatorul, personal, și pentru intimata SC 22 SA L,.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei după care, contestatorul depune la dosar concluzii scrise; reprezentantul intimatei depune la dosar delegația de reprezentare și invocă excepția inadmisibilității prezentei contestații în anulare, față de faptul că se atacă o decizie pronunțată în soluționarea unei contestații în anulare.
Instanța, față de excepția invocată, acordă cuvântul cu privire la aceasta, precum și asupra contestației în anulare de față.
Contestatorul solicită respingerea excepției, admiterea contestației, casarea deciziei și rejudecarea cauzei ca urmare a faptului că deciziile pronunțate în cauză nu au avut în vedere prevederile contractului cadru dintre părți, arătând că se impune rejudecarea de la fond a cauzei.
Reprezentantul intimatei solicită în principal, respingerea contestației prin admiterea excepției inadmisibilității, în subsidiar, ca nefondată.
R E A,
Deliberând, constată că:
Prin decizia civilă nr. 756/20.07.2009 pronunțată în dosar nr-, Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins, ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 183/26.02.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC 22 SA
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că prin art. 317-321 pr.civ. contestația în anulare este reglementată de legiuitor ca fiind o cale de atac extraordinară, de retractare, prin care se cere însăși instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și condițiile prevăzute expres de lege, să-și desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.
Contestatorul a formulat contestație în anulare îndreptată împotriva deciziei civile nr.183/R/26.02.2009, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, indicând ca temei de drept disp.art.317 ind. 2 al. 2.pr.civ. potrivit cărora hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Potrivit aceluiași text de lege, contestația în anulare este admisibilă numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea apelului sau recursului, sau, deși invocate prin cererea de recurs, instanța le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Sub aspectul încălcării normelor de ordine publică privitoare la competență, contestatorul susține că acțiunea civilă ce a format obiectul dosarului de fond nr-, a avut la bază un contract comercial încheiat între el și SC 22 SA L, în calitate de prestatoare de servicii, situație în care competența materială de soluționare a pricinii raportat la disp.art.56 com. precum și la calitatea de societate comercială a pârâtei, revenea secției comerciale, și nu secției civile din cadrul instanței de judecată.
Pe fondul cauzei, contestatorul precizează că recursul său s-a întemeiat pe disp. art. 304 pct. 7, 8 și 9.pr.civ. instanța de recurs neexaminând cauza sub aceste aspecte, ignorând planșele cu poze privitoare la starea reală a imobilului și dând eficiență juridică expertizei întocmite în cauză. În continuare, contestatorul reiterează împrejurările concrete care au condus la promovarea litigiului de fond, respectiv inundarea imobilului său cu apă și pasivitatea, lipsa de reacție promptă și eficientă a societății pârâte în remedierea defecțiunilor avute loc, subliniind că instanțele de judecată nu au interpretat în mod corect probele administrate.
În raport de aceste motive, și văzând condițiile expres și limitativ prevăzute de legiuitor în reglementarea admisibilității contestației în anulare, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, întrucât motivul privitor la încălcarea normelor de ordine publică referitoare la competență, a fost invocat de contestator și în calea de atac a recursului, instanța de recurs pronunțându-se în mod expres asupra acestuia în sensul respingerii ca nefondat ( pagina 7 al. 3-6 din decizia de recurs). În această situație, este evident că nu sunt îndeplinite condițiile reglementate de art. 317 al. 1 pct. 2 și al. 2.pr.civ.
Sub acest aspect, literatura și practica judiciară în materie a statuat că dacă excepția de necompetență a fost invocată, dar instanța a respins-o ( cazul de speță), partea nu va putea folosi contestația în anulare, care este o cale de retractare, și nu de reformare, neputându-se concepe ca aceeași instanță să revină asupra propriei soluții.
Tot în același sens, s-a statuat că necompetența materială, chiar reală, nu poate justifica admiterea căii extraordinare de atac, deoarece contestatorul avea posibilitatea să invoce excepția în căile de atac ordinare în cauză, pe care însă nu le-a folosit, astfel încât contestația în anulare este inadmisibilă.
În concluzie, Curtea a reținut că aspectul invocat de contestator privind necompetența materială a instanței civile, în raport cu competența materială a secției comerciale, a fost invocat de contestator în recursul său declarat împotriva deciziei civile pronunțate de instanța de apel, Tribunalul Timiș, examinat de instanța de recurs și respins, ca neîntemeiat. Prin urmare, invocarea lui din nou în calea de atac extraordinară a contestației în anulare este inadmisibilă.
În ceea ce privește motivele invocate de contestator privind interpretarea eronată a probelor administrate, cu referire la planșele foto depuse la dosar și concluziile expertizei tehnice întocmite în cauză, Curtea a constatat că acestea nu pot constituie motive ale contestației în anulare, raportat la disp.art.317-318.pr.civ. ci eventual motive de recurs raportat la art.304 pct.7 și 9.pr.civ. cum de altfel au și fost indicate și examinate ca atare în recurs.
Împotriva acestei hotărâri, a promovat contestație în anulare contestatorul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate că soluțiile date în speță sunt netemeinice, ilegale și să dispună casarea deciziei civile nr. 756/20.07.2009 și rejudecarea cauzei ca urmare a faptului că deciziile pronunțate în cauză nu au avut în vedere prevederile contractului cadru dintre părți, motiv pentru care se impune rejudecarea de la fond a cauzei.
În motivare, se arată că a invocat în toate fazele procesuale prin care a trecut dosarul faptul că între părți există un contract comercial în care sunt consemnate drepturile și obligațiile părților, contract ce este lege pentru părți. Instanțele ce au judecat pricina nu au avut rol activ în stabilirea stării de lucruri adevărate și pronunțarea unei decizii temeinicie și legale. Deși a insistat asupra art. 7 și 22 din contractul părților, instanțele nu au ținut cont de solicitările sale, iar soluțiile sunt nelegale pentru că pârâta a încălcat obligațiile prevăzute în contract, reparând defecțiunile semnalate de el cu depășirea termenului prevăzut în contract.
Se critică lipsa de rol activ a tuturor instanțelor ce au judecat pricina, care nu au observat că expertiza efectuată în cauză era în contradicție cu planșele foto de la dosar și cu realitatea din teren, precum și cu declarațiile martorilor.
Se aduc critici modalității de numire, respectiv de înlocuire a expertului judiciar, fiindu-i luat dreptul de a dispune de bunul său ( subsolul casei) timp de 26 de luni.
Se arată că, nici cu ocazia soluționării contestației în anulare, instanța nu a verificat conținutul art. 7 din contractul părților, iar afirmația instanței în sensul că nu poate să-și anuleze propriile hotărâri este contrazisă de capitolul "Contestația în anulare" din Codul d e procedură civilă.
A arătat care sunt greșelile materiale ale instanței de recurs, dar în decizia civilă nr. 756/20.07.2009, nu se vorbește despre aceste aspecte, nefiind analizată în detaliu cererea sa.
Se invocă comercialitatea litigiului, față de prevederile art. 3 alin. 13 și art. 7. com. astfel că, potrivit art. 56. com. cauza trebuia judecată de instanțe comerciale și nu civile.
În drept, se invocă prevederile art. 320, art. 156 alin. 3. pr. civ. art. 3 alin. 13 și art. 7. com..
Intimata SC 22 SA L nu a formulat întâmpinare în cauză, însă, prin reprezentantul său prezent în ședința publică, a invocat excepția inadmisibilității prezentei contestații în anulare, față de faptul că se atacă o decizie pronunțată în soluționarea unei contestații în anulare, excepție ce urmează a fi analizată cu prioritate, potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 1.pr.civ..
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 320 alin. 3.pr.civ. hotărârea dată în contestația în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată. Atâta timp cât acest text de lege nu distinge între căile ordinare și cele extraordinare de atac, nici interpretul legii nu trebuie să o facă. Ca atare, nu se poate reține de plano, inadmisibilitatea atacării unei decizii pronunțate în soluționarea unei contestații în anulare, cu o nouă contestație în anulare, însă doar în aceleași cazuri și condiții strict și limitativ prevăzute de lege.
În consecință, excepția invocată de intimată, prin reprezentant, apare a fi neîntemeiată, motiv pentru care va fi respinsă, urmând a fi verificată îndeplinirea cerințelor de admisibilitate prevăzute de lege pentru această cale extraordinară de atac.
Astfel, prin prezenta contestație în anulare se invocă necompetența materială a tuturor instanțelor care au judecat procesul, față de comercialitatea litigiului, precum și interpretarea eronată a probelor ( contractul părților), cu consecința aplicării greșite a dispozițiilor legale incidente în cauză.
În ceea ce privește necompetența instanțelor, potrivit dispozițiilor art. 317 alin. 1 pct. 2.pr.civ. acest motiv poate fi invocat în cadrul unei contestații în anulare formulate împotriva unei hotărâri irevocabile, numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea apelului sau a recursului, precum și atunci când acest motiv a fost invocat prin cererea de recurs, dar instanța l-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără a fi fost judecat în fond.
Examinând conținutul deciziei supuse verificării în prezentul litigiu, Curtea constată că, în mod corect, s-a reținut de către instanța investită cu soluționarea primei contestații în anulare, faptul că acest motiv a fost invocat prin cererea de recurs declarată de către, fiind examinat de instanța de recurs, cu consecința respingerii sale, ca neîntemeiat.
Ca atare, este justă concluzia Curții de Apel în sensul că invocarea lui în cadrul căii de atac extraordinare a contestației în anulare este inadmisibilă, aceeași fiind concluzia care se impune și în prezenta cauză, neputându-se da eficiență unui motiv ce a fost tranșat în mod irevocabil într-un litigiu anterior.
Nu este întemeiată susținerea contestatorului în sensul reținerii imposibilității anulării propriei hotărâri de către curtea de apel, din conținutul deciziei atacate nerezultând că a fost avut în vedere la pronunțarea deciziei contestate acest considerent, ci s-au interpretat în mod just cerințele de admisibilitate expres și limitativ enumerate de lege.
Lipsa de rol activ a instanțelor, precum și interpretarea eronată a probelor administrate în cauză nu se încadrează în cazurile ce pot duce la admisibilitatea prezentei căi extraordinare de atac, așa cum acestea sunt limitativ prevăzute în art. 317 și 318.pr.civ.. Nici modalitatea de administrare a expertizei efectuate în cauză nu poate fi valorificată pe calea contestației în anulare.
Potrivit dispozițiilor art. 318.pr.civ. hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate pe calea contestației în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Față de înțelesul dat de legea procesual civilă noțiunii de "greșeală materială", respectiv eroare materială cu privire la aspectele formale ale judecării recursului pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor, Curtea constată că motivele invocate de contestator nu se încadrează în sfera acestei noțiuni. Sintagma de "eroare materială" nu trebuie interpretată extensiv și, pe această cale nu pot fi valorificate eventuale greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor și de interpretare a unor dispoziții legale.
Neexercitarea rolului activ de către instanțe, administrarea greșită a unor probe, precum și aprecierea eronată a acestora, nu constituie erori materiale în accepțiunea art. 318 teza I pr.civ. arătată anterior; ele constituie apărări de fond, ce trebuiau ( și au fost) invocate în recurs, și care nu pot fi valorificate pe calea contestației în anulare.
În ceea ce privește ipoteza a doua reglementată de art. 318.pr.civ. (nepronunțarea), din conținutul deciziei contestate, rezultă cu îndestulătoare evidență faptul că instanța investită cu soluționarea contestației în anulare a analizat toate motivele invocate de contestator în cererea sa. Faptul că au fost grupate și analizate împreună nu poate fi echivalat cu o nepronunțare, astfel că, și acest motiv va fi înlăturat, ca neîntemeiat.
Pentru aceste considerente, având în vedere că în cauză, nu sunt întrunite cerințele art. 317 și 318.pr.civ. Curtea constată că prezenta contestație în anulare nu este întemeiată, motiv pentru care, în baza dispozițiilor art. 320.pr.civ. o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 756/20.07.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC 22 SA
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /26.10.2009
Tehnored. 2 ex./29.10.2009
Președinte:Maria LăpădatJudecători:Maria Lăpădat, Daniela Calai, Claudia Rohnean
