Anulare act. Decizia 95/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(42/2010)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECTIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.95 A
Ședința publică de la 10 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold
GREFIER -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată apelantul-reclamant MUNICIPIUL A PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr. 183 din 26.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC GENERAL SRL.
are ca obiect - anulare act, nulitate contract vânzare-cumpărare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocatul, în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte SC General SRL, în baza împuternicirii avocațiale nr.- din 03.02.2010, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar, lipsind apelantul-reclamant Municipiul A prin Primar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea la dosar, prin serviciul registratură al instanței, a unei petiții de către apelantul-reclamant Municipiul A prin Primar prin care solicită acordarea unui termen datorită condițiilor meteorologice nefavorabile care pun în imposibilitate prezentarea la acest termen și față de faptul că reprezentantul instituției este prezent la Judecătoria Alexandria, în dosarul nr-, făcând precizarea că va achita taxa judiciară de timbru și timbru judiciar până la termenul acordat.
Curtea acordă cuvântul asupra cererii de amânare formulată de apelantul-reclamant Municipiul A prin Primar.
Avocatul intimatei-pârâte SC General SRL, invocă excepția netimbrării apelului, față de împrejurarea că apelantului-reclamant Municipiul A prin Primar i s-a pus în vedere prin citație să achite taxa judiciară de timbru și nu a satisfăcut această cerință.
În ceea ce privește cererea de amânare arată că nu este vorba despre o persoană care să fie lipsită de consilier juridic, invocând faptul că nu se poate prezenta datorită condițiilor meteorologice nefavorabile și că ar mai avea un dosar la Judecătoria Alexandria, iar prin însăși cererea formulată precizează că va achita taxa judiciară de timbru și timbru judiciar până la termenul ce va fi acordat.
Față de dispozițiile art.20 din Legea nr.146/1997, conform cu care taxa judiciară de timbru se achită anticipat și dacă până la termenul fixat de instanță nu se plătește, se anulează cererea, solicitând anularea apelului ca netimbrat.
Curtea urmează să respingă cererea de amânare a cauzei în temeiul dispozițiilor art. 156. pr. civ. nefiind temeinic motivată.
Curtea, având în vedere excepția de netimbrare care se soluționează cu prioritate fiind determinantă pentru investirea instanței cu soluționarea acestei căi de atac, reține dosarul în pronunțare pe excepție.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alexandria la 27.10.2008, reclamanta Primăria Municipiului Aas olicitat în contradictoriu cu pârâta SC General SRL constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 9276 din 16.05.2008 având ca obiect vânzarea imobilului - - zona (18 apartamente).
Prin sentința civilă nr.183/26.10.2009, Tribunalul Teleormana respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamant.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare nr.9276/16.05.2008 (4 dosar -), Municipiul A prin reprezentant legal - primar a vândut către SC General SRL dreptul de proprietate asupra imobilului - - zona (18 apartamente) astfel: 338,40 mp suprafață construită; 2.368,80 mp suprafață desfășurată; 343 mp suprafață teren aferent, situat în municipiul A, str. - -, cu următoarele vecinătăți: N - str. -, S - domeniul public de interes local - alei acces, E - str. - -, V - str. 1848.
Analizând acest înscris, reiese că acesta cuprinde de fapt două acte juridice, un contract de vânzare-cumpărare, având ca obiect construcțiile și un antecontract având ca obiect obligația de a face, respectiv de a încheia contractul de vânzare-cumpărare vizând suprafața de 343 mp teren. Că așa stau lucrurile este demonstrat de faptul că la data încheierii respectivului înscris, nici un act normativ nu prevedea încheierea contractului de vânzare-cumpărare a construcțiilor în formă autentică, iar în ceea ce privește antecontractul privind terenul, dovada o reprezintă art. 7 din contract, care prevede că autentificarea cade în sarcina cumpărătorului. Prin urmare, prevăzând că autentificarea se va face ulterior, părțile au avut în vedere că în ceea ce privește terenul încheie un antecontract, contractul autentic urmând a fi încheiat prin grija cumpărătorului.
Reclamanta susține că a exprimat un consimțământ viciat întrucât a fost în eroare, imobilul ce urma să facă obiectul vânzării este descris și evaluat prin raportul de evaluare ce stabilea și prețul la 18 apartamente și teren în cotă indiviză și nu la întreg imobilul, așa cum eronat s-a menționat în hotărârea de consiliu local prin care s-a dispus vânzarea imobilului.
Ca un prim aspect este de menționat că această pretinsă eroare vizează de fapt o neconcordanță în cadrul hotărârii și anexei 3 acesteia, neconcordanță ce viza acest act și nu contractul care este ulterior hotărârii.
Eroarea constă în falsa reprezentare a realității la încheierea unui act juridic. Din descrierea imobilului din contractul de vânzare-cumpărare se observă că această descriere este aceeași cu aceea din HCL 119/2006, anexa 1 precum și cea din 543/2003 prin care imobilul a fost preluat de municipiul A de la Ministerul d e Interne ( 7 dosar -).
Prin urmare, nu a fost nici o eroare în ceea ce privește imobilul vândut. Faptul că evaluarea a avut în vedere sau nu și parterul imobilului nu constituie o eroare viciu de consimțământ așa cum susține reclamanta, ci cel mult un caz de incidență a art. 1329 Cod civil, care nu are nici o legătură cu eroarea viciu de consimțământ.
Cât privește neachitarea integrală a prețului, aceasta nu constituie o eroare viciu de consimțământ, caz de nulitate pe care s-a fondat acțiunea și nici o altă cauză de nulitate, ci cel mult o cauză de rezoluțiune a contractului, bineînțeles în măsura în care a fost dovedită, în cauză neexistând nici o dovadă în acest sens.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul MUNICIPIUL A prin Primar, solicitând admiterea apelului și modificarea în totalitate a sentinței.
Apelantul reclamant consideră total eronată concluzia instanței, în sensul că nici un act normativ nu prevedea încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, având în vedere prevederile existente în Legea nr.7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare.
Conform art.1 alin.3 din respectivul act normativ, "prin imobil în sensul prezentei Legi se înțelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcții, aparținând aceluiași proprietar". Conform art.17 alin.2 "Una sau mai multe parcele alăturate de pe teritoriul unității administrativ teritoriale, indiferent de categoria de folosință, aparținând aceluiași proprietar, formează imobilul definit la art.1 alin.3, se identifică printr-un nr. cadastral unic și se înscrie într-o carte funciară".
Concluzia instanței de fond care consideră convenția încheiată ca fiind compusă dintr-un contract de vânzare-cumpărare a construcțiilor și un antecontract privind terenul și pentru care este necesară autentificarea acestuia este eronată comparabil cu prevederile Legii nr.7/1996.
Deși s-a făcut dovada că prețul nu a fost achitat în bani și integral, conform Dispoziției Primarului nr.560/24.03.2008, care a stipulat fără echivoc că "plata valorii adjudecate rămasă după achitarea garanției de participare se face integral până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare", dispoziție care face parte integrantă din contract, instanța consideră că aceasta nu constituie o eroare viciu de consimțământ și nici o altă cauză de nulitate, ci cel mult o cauză de rezoluțiune a contractului, bineînțeles în măsura în care a fost dovedită, în cauză neexistând nici o dovadă în acest sens.
Se poate lesne constata că, la acel moment, contravaloarea acestei promisiuni de vânzare-cumpărare nu a fost integral achitată în bani.
Având în vedere documentația depusă de cumpărător, care recunoaște că acesta a cumpărat numai 18 apartamente din acest imobil, precum și faptul că din evaluarea imobilului reiese că aceasta s-a făcut pentru o suprafață desfășurată, mai mare decât cele 18 apartamente și include și parterul, apelantul consideră că la încheierea respectivei convenții, consimțământul a fost dat prin eroare (art.953 Cod civil), alterând substanța obiectului convenției (art.954 Cod civil) și producând nulitatea acestuia.
Pe cale de consecință, apelantul reclamant consideră că eroarea constă în falsa reprezentare a realității la încheierea unui act juridic, iar în cauză sunt îndeplinite condițiile legale privitor la nulitatea acestui act, motiv pentru care solicită admiterea apelului și schimbarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul constatării nulității respectivului act.
La termenul de judecată din data de 10 februarie 2010, pârâta invocat excepția de netimbrare a cererii de apel.
Deliberând cu prioritate, conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, asupra excepției de netimbrare a cererii de apel, Curtea reține că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.11 alin.1 cu referire la art.13 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, pentru cererea de apel pendinte apelantul datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 6 lei, iar conform art.3 din nr.OG32/1995 privind timbrul judiciar, valoarea timbrului judiciar datorat este de 0,15 lei.
De asemenea, Curtea are în vedere dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, potrivit cu care neîndeplinirea obligației de timbrare până la termenul stabilit de instanță se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Curtea constată că apelantul a fost legal citat pentru termenul din 10 februarie 2010 cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 6 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat, dovada de citare regăsindu-se la fila 7 din dosarul de apel, aceasta îndeplinind toate condițiile de valabilitate prevăzute sub sancțiunea nulității de art.100 alin. 3 Cod de procedură civilă.
Cu toate acestea, apelantul nu și-a îndeplinit obligația legală de timbrare până la termenul acordat.
În consecință, în baza dispozițiilor legale sus-menționate, Curtea urmează a dispune anularea apelului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, apelul declarat de apelantul reclamant MUNICIPIUL A PRIN PRIMAR, cu sediul în A,-, județ T, împotriva sentinței civile nr.183/26.10.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în contradictoriu cu intimata pârâtă GENERAL, cu sediul în A, str.-, --4. parter, județ
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - --
GREFIER
Red.
.
4 ex./16.02.2010
-----------------------------------
T -
Președinte:Andreea Doris TomescuJudecători:Andreea Doris Tomescu, Ioana Aurora Herold
