Anulare act. Decizia 98/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 98
Ședința publică din 3 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul domiciliat în orașul de,- nr. 4, județul S, împotriva deciziei civile nr. 424 din 20 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns avocat pentru reclamantul recurent, avocat pentru pârâții intimați, -, lipsă fiind aceștia din urmă, pârâtul intimat și reclamantul recurent.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar a fost depusă chitanța nr. - din 31 martie 2009 în sumă de 13,00 lei și timbru judiciar de 6 lei, prin care face dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente recursului.
Avocat, pentru pârâții intimați, -, depune la dosar întâmpinare și-i comunică și avocatei reclamantului recurent duplicatului acesteia. De asemenea, depune la dosar copie după acțiunea promovată de G și - de constatarea nulității absolute - și după citația pe care au primit-o intimații.
Curtea, constatând recursul legal timbrat și în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamantul recurent, susține că are cunoștință de acțiunea promovată de și G-. Precizează că instanța de apel, ca și instanța de fond, s-a limitat la a analiza existența condițiilor de admisibilitate a acțiunii oblice, cu care a fost investită. Analizează astfel, instanța de apel, existența doar a condiției privitoare la starea de inactivitate a debitoarei. Mai arată că în cauză sunt întrunite toate motivele de admisibilitate a acțiunii oblice și debitoarea a fost în pasivitate mai mult de 1 an, acțiunea oblică nefiind condiționată de pasivitatea debitoarei. Solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru pârâții intimați și -, susține că în mod corect instanța de fond și instanța de apel au reținut că debitoarea reclamantului, numita, nu a stat în pasivitate. Mai arată că, întrucât debitoarea reclamantului a formulat o acțiune având același obiect cu acțiunea reclamantului, respectiv constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare, acțiunea formulată de reclamantul recurent urmând a fi stinsă, debitoarea sa ieșind din pasivitate. Solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 5 februarie 2008, sub nr-, reclamantul i-a chemat în judecată pe pârâții, și - -, solicitând să se constate nulitatea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2053 din 26 iulie 2006 la Biroul Notarului Public -, încheiat între prim - pârât și secund - pârâți; radierea dreptului de proprietate înscris în regim de carte funciară pe numele secund - pârâților cu privire la 4685/9/IV constând în apartamentul nr. 4 din CF 11 682 a municipiului R, înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară pe numele lui, reînscrierea în CF nr. 11 682 a dreptului de creanță de 70 000 euro și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Cererea a fost completată și motivată în fapt prin cererea precizatoare (fila 35 dosar), prin care reclamatul a arătat că solicită pe calea acțiunii oblice să se constate că respectivul contract de vânzare cumpărare este nul absolut, fiind încheiat prin fraudarea legii, să se dispună repunerea părților în situația anterioară, respectiv să se constate că imobilul este proprietatea debitoarei sale, în devălmășie, cu G, și să reînscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al acestora, precum și radierea din CF 11499 col. 11682 ind. Rap ârâților, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul arătat că este titularul unui drept de creanță în cuantum de 70 000 euro, datorată de numita, creanță certă, lichidă și exigibilă, la care a fost obligată debitoarea sa prin Ordonanța nr. 938 din 21 octombrie 2004, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 7226/2008, ce constituie titlu executoriu, iar dreptul de creanță a fost notat în CF 11 499 col. 11 682 ind. R, la data de 11 ianuarie 2006 asupra imobilului debitoarei, constatând în apartament cu 3 camere de locuit și dependințe, situat în municipiul R,-.
A mai arătat reclamantul că prim pârâtul este titularul unui drept de creanță în cuantum de 7500 euro, datorată de aceeași debitoare, în baza titlului executoriu sentința civilă nr. 3510 din 14 noiembrie 2002 a Judecătoriei Rădăuți, că prim pârâtul a solicitat executarea silită a titlului în dosarul executorului judecătoresc, în care s-a întocmit actul de adjudecare din data de 12 ianuarie 2006, executarea silită fiind desființată ulterior în totalitate în baza sentinței civile mr. 375 din 7 februarie 2006, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr. 3473/2005, definitivă prin decizia civilă nr. 622/82006 a Tribunalului Suceava, fiind astfel anulat și actul de adjudecare. Cu toate acestea, la data de 26 ianuarie 2006, s-a notat actul de adjudecate în cartea funciară, radiindu-se în mod nelegal, atât creanța prim pârâtului cât și creanța reclamantului.
Urmare a desființării executării silite, prim - pârâtul s-a adresat cu o nouă cerere de executare ce a făcut obiectul dosarului nr. 216/2006 al executorului judecătoresc, reclamantul constatând că prim pârâtul înstrăinase imobilul în mod fraudulos secund - pârâților, lucru posibil întrucât executorul judecătoresc a radiat somația.
Prin întâmpinare, pârâții și - - au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Au arătat că, la data la care au cumpărat imobilul, 26 iulie 2006 nu era notată somația și dreptul de creanță iar debitoarea nu a fost inactivă, aceasta promovând o acțiune având ca obiect anulare acțiune și radiere, respinsă prin sentința civilă nr. 573 din 14 februarie 2007 a Judecătoriei Rădăuți.
Și pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 3080 din 2 iulie 2008, Judecătoria Rădăuția respins ca nefondată acțiunea și nu a obligat pe reclamant să le plătească pârâților cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 974 cod civil pentru intentarea unei acțiuni oblice. Dacă în privința creanței reclamantului și a interesului acestuia de a promova acțiunea, instanța de fond socotit că sunt îndeplinite condițiile cerute de textul de lege - citat, nu același lucru l-a reținut și în privința inactivității debitoarei.
Din considerentele sentinței civile nr. 573 din 14 februarie 2007 a Judecătoriei Rădăuți, rezultă că debitoarea a invocat existența unei cauze ilicite, respectiv faptul că vânzarea ar fi reprezentat o operațiune speculativă, actul de adjudecare fiind anulat de instanță prin sentința civilă nr. 378 din 7 februarie 2006 a Judecătoriei Rădăuți.
În privința solicitării reclamantului de a se dispune reînscrierea dreptului de creanță de 70 000 euro, instanța de fond a apreciat că este întemeiată, câtă vreme bunul imobil este proprietatea secund - pârâților, iar creanța reclamantului nu a fost garantată cu ipotecă, acesta fiind un simplu chirografar.
Asupra cererii de rectificare a cărții funciare a imobilului, instanța de fond a reținut că nu este dat niciunul dintre cazurile de rectificare, prevăzut de art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul.
În motivarea apelului, a arătat că după pronunțarea sentinței civile nr. 573 din 14 februarie 2007, definitivă și irevocabilă, pârâta nu a mai întreprins nici un demers juridic în vederea readucerii în patrimoniul său a imobilului ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare. Reaua - credință și complicitatea la fraudă a secund - pârâților rezultă din aceea că s-au înțeles aparent, ca prim - pârâtul să perfecteze vânzarea cumpărarea și au întocmit actul autentic în aceeași zi, lucru ce este, practic posibil.
Prin decizia civilă nr. 424 din 20 noiembrie 2008 Tribunalul Suceavaa respins apelul ca nefondat. Reclamantul a fost obligat să plătească pârâților suma de 500 lei, cheltuieli de judecată din apel.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că debitoarea nu poate fi considerată inactivă întrucât a formulat o acțiune cu același obiect și aceeași cauză cu cea promovată de reclamantul apelant, nefiind, așadar îndeplinite condițiile prevăzute de art. 974 din Codul civil.
Împotriva deciziei civile mai arătate formulat recurs, în termen legal, reclamantul.
În motivarea recursului, a arătat că instanțele s-au limitat la a analiza existența condițiilor de admisibilitate a acțiunii oblice cu care a fost investită iar cu privire la condiția existenței stării de inactivitate a debitorului au apreciat greșit că nu este dată în cauză. Motivul de nulitate invocat de pârâtă în acțiunea sa intentată este diferit de cel susținut de reclamant, aceasta dovedind inactivitatea debitoarei care nu a înțeles să invoce frauda la lege pentru constatarea nulității convenției.
Prim pârâtul a fost de rea - credință, fraudând legea prin aceea că a vândut un bun imobil despre care cunoștea că nu se găsește în proprietatea sa.
Prin întâmpinare, pârâții și - au solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că debitoarea reclamantului a formulat o acțiune având același obiect cu acțiunea prezentă, respectiv constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare nr. 2503 din 26 iulie 2006 pentru fraudă de lege.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate, motive care pot fi încadrate în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat.
Doctrina și practica judecătorească au statuat că acțiunea oblică, prevăzută de art. 974 Cod civil este admisibilă dacă din neglijență, din nepăsare, din nepricepere ori din rea -voință debitorul insolvabil nu exercită acțiunile care ar avea ca efect întregirea elementelor patrimoniului său, oferindu-i-se, în aceste cazuri, creditorului posibilitatea de a se substitui debitorului pentru a pune în mișcare acțiunea.
Este firesc că ambele instanțe au analizat, în primul rând, condițiile de admisibilitate ale acțiunii oblice, inacțiunea debitorului fiind de esența exercitării acestei acțiuni.
În speță, astfel cum just au reținut și instanțele de fond debitoarea nu a dat dovadă de neglijență sau rea-voință, întrucât a promovat o acțiune de constatare a nulității absolute a convenției în litigiu și a uzat și de calea de atac permisă de lege împotriva sentinței pronunțate în cauză (sentința civilă nr. 573 din 14 februarie 2007 a Judecătoriei Rădăuți ). În prezent, debitoarea a intentat o nouă acțiune împotriva secund - pârâților pentru constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2053 din 26 iulie 2006 de Biroul Notarului Public -, invocând frauda la lege.
Față de aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă,
Pentru aceste motive,
În numele Legii:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul domiciliat în orașul de,- nr. 4, județul S, împotriva deciziei civile nr. 424 din 20 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Obligă reclamantul - recurent să plătească pârâților intimați și - - suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/30.04.2009
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
