Brevete de invenții. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

ÎNCHEIERE

Ședința publică din data de: 29.10.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Viviane Tiu

JUDECĂTOR 2: Andreea Vasile

JUDECĂTOR 3: Ileana

GREFIER -

Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurenta GRUP împotriva deciziei civile nr. 460A/08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta GRUP, reprezentată de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. 14/28.10.2009 și intimatele, reprezentat de consilier juridic -, care depune, în ședință publică, împuternicire de reprezentare juridică nr. //145 din 28.10.2009 și, reprezentată de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. 20/2009, lipsind intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recurentul a depus timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 19.50 lei, respectiv ordinul de plată nr. 1699/31.08.2009. Totodată, arată că la data de 31.08.2009, data poștei, intimata a depus întâmpinare, în șase exemplare, ce nu a fost comunicată, iar la data de 29.08.2009, data poștei, intimata a depus întâmpinare, în 4 exemplare, ce nu a fost comunicată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se procedează la comunicarea întâmpinărilor formulate de către intimatele, către reprezentantul recurentei GRUP

Se procedează la comunicarea întâmpinării formulate de către intimata către intimata

Se procedează la comunicare întâmpinării formulate de către intimata către intimata, prin reprezentant.

Reprezentanții părților prezente învederează că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinărilor ce le-au fost comunicate în ședința publică de astăzi.

Curtea pune în discuția părților excepția tardivității declarării prezentului recurs, excepție invocată prin întâmpinare de către intimata

Reprezentantul intimatei învederează că nu a putut verifica în mod real dacă recursul este într-adevăr tardiv formulat și precizează că partea pe care o reprezintă înțelege să lase la dispoziția instanței această excepție.

Reprezentantul intimatei formulează concluzii de respingere a excepției tardivității recursului invocată de către intimata

Reprezentantul recurentei GRUP învederează că acesteia i-a fost comunicată hotărârea atacată la data de 19.05.2009 și a promovat recursul la data de 03.06.2009.

Față de cele arătate, solicită respingerea excepției tardivității declarării recursului.

Curtea, deliberând asupra excepție tardivității declarării recursului, invocată de către intimata, având în vedere momentul comunicării hotărârii atacate, respectiv 19.05.2009 și cel al declarării căii de atac, respectiv 03.06.2009, dată ce se situează înăuntrul termenului de 15 zile prevăzut și prin dispozițiile art. 57 alin. 32 din Legea nr. 64/1991.

Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de noi de formulat și nici probe de administrat, acordă cuvântul cu privire la cererea de recurs.

Reprezentantul recurentei GRUP solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și precizează că partea pe care o reprezintă nu a susținut niciodată că Comisia de OSIM ar fi o instanță de judecată, ci un organ administrativ cu activitate jurisdicțională.

Subliniază că nu se poate pune problema încălcării drepturilor părților sau a răpirii vreunui grad de jurisdicție.

Continuând, arată că recurenta a înțeles să critice hotărârea instanței de apel, reținând că aceasta a încălcat în mod evident mai multe norme procesuale.

Menționează că, deși la un termen anterior, instanța a încuviințat a încuviințat anumite obiective pentru expertiza dispusă în cauză, a permis totuși experților să se abată de la aceste obiective.

Apreciază că încheierea prin care au fost încuviințate obiectivele este de natură să lege instanța cu privire la acest aspect.

Mai arată că, în condițiile declarării apelului, instanța trebuia să aibă în vedere numai regulile care guvernează această cale de atac, dar acestea nu au fost respectate, instanța de apel extinzând controlul și asupra altor chestiuni.

Subliniază că principiul civil este unul formalist și apreciază că au fost încălcate principiul disponibilității și regulile imperative care guvernează calea de atac a apelului.

În ceea ce privește chestiunile de fond, învederează că experții nu au realizat o examinare corespunzătoare a împrejurării dacă brevetul în cauză îndeplinește cele două condiții de brevetabilitate, respectiv noutatea și activitatea inventivă.

Referitor la criteriul noutății, arată că experții nu au indicat care sunt acele anteriorități distructive de noutate.

În legătură cu condiția activității inventive învederează că dispozițiile Regulii 37 alin. 8 lit. b) fac trimitere la o combinație de caracteristici care nu decurge în mod evident din stadiul tehnicii realizat în așa fel încât caracteristicile combinației își potențează reciproc efectele și se obține rezultat tehnic nou.

Precizează că experții au apreciată în mod greșit că în cauză sunt incidente prevederile Regulii 37 lit. b) alin. 9 și alin. 10 lit. d) din Regulament.

Învederează în cauză nu ne aflăm în situația prevăzută de normele menționate anterior și nu se poate susține că oțelul laminat sau tras este un alt material, recent descoperit, față de oțelul forjat sau galvanizat.

Concluzionând, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

În subsidiar, în măsura în care se va aprecia că nu se impune admiterea recursului și, în consecință respingerea celor două apeluri pentru ca probele administrare sunt contradictorii, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Reprezentantul intimatei învederează că înțelege să susțină cele arătate prin întâmpinare și să solicite respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică.

Continuând, apreciază că instanța de apel a respectat principiile care guvernează această cale de atac, apelul fiind devolutiv în totalitate.

Subliniază că nu este vorba despre nicio cerere nou, neputând fi calificat drept cereri noi cererile în probațiune.

Apreciază că sunt neîntemeiate susținerile recurentei în sensul că instanța de apel ar fi încălcat normele de procedură.

Menționează că la dosar au fost depuse toate înscrisurile apreciate ca fiind distructive de noutate și subliniază că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile de noutate și inventivitate cerute de dispozițiile legale în materie.

Mai arată că pe perioada desfășurării expertizei nimeni nu a invocat că nu i s-a permis accesul la documente și precizează că nu s-a solicitat efectuarea unei contraexpertize.

Subliniază că, în speță, nu sunt întrunite condițiile de brevetabilitate și formulează concluzii de respingere a recursului promovat de către recurenta GRUP ca nefondat.

De asemenea, în situația în care se va dispune casarea deciziei atacate și se va trimite cauza spre rejudecare, consideră că obiectivul expertizei trebuie să fie stabilit prin raportare la dispozițiile speciale în materie; astfel, obiectivul trebuie să se circumscrie aspectelor de noutate și/sau activitate inventivă a brevetului la data cererii de depozit, respectiv 27.10.2000 - stadiul tehnicii așa cum el a fost stabilit la 27.10.2000.

Precizează că solicită obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată și amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise și dovada cheltuielilor de judecată.

Reprezentantul intimatei formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

Arată că potrivit dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, hotărârea Comisiei de poate fi atacată cu apel la Tribunalul București în termen de 30 de zile de la comunicare.

Totodată, face trimitere la dispozițiile art. 282 alin. 1 Cod procedură civilă care prevăd că hotărârile date în primă instanță de judecătoriei sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în primă instanță de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.

Apreciază că, în condițiile în care hotărârea atacată nu a fost pronunțată de o instanță judecătorească, cu atribuții procesual - civile specifice, ci de OSIM, organ cu atribuții jurisdicționale, nu a fost exercitat un apel, ci o plângere împotriva unei hotărâri jurisdicționale, iar Tribunalul Bucureștia pronunțat o soluție în primă instanță.

De asemenea, arată că în opinia părții pe care o reprezintă, nu a fost încălcat principiul disponibilității, art. 292 Cod procedură civilă permițând folosirea de alte mijloace de apărare decât cele folosite în fața primei instanțe.

Menționează că aspectul noutății și al activității inventive au fost analizate pe baza documentelor depuse la dosar de către părți și precizează că, în faza procesuală a apelului, a atașat o filă de revistă din care rezultă că existau materiale echivalente celui în discuție.

Concluzionând, solicită respingerea recursului ca nefondat.

Având cuvântul în replică, apărătorul recurentei GRUP precizează că brevetul a fost analizat în anul 2006.

Curtea dispune încheierea dezbaterilor și reține cauza în vederea pronunțării asupra cererii de recurs formulată de către recurenta GRUP împotriva deciziei civile nr. 460A/08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.

CURTEA

Pentru a da posibilitatea intimatei să depună concluzii scrise, față de dispozițiile art. 146 Cod procedură civilă, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de recurs formulată de către recurenta GRUP împotriva deciziei civile nr. 460A/08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.

DISPUNE

Amână pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de către recurenta GRUP împotriva deciziei civile nr. 460A/08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI la data de 05.11.2009.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 468

Ședința publică din data de: 05.11.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - - - -

JUDECĂTOR - - -

JUDECĂTOR - - -

GREFIER -

Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de către recurenta GRUP împotriva deciziei civile nr. 460A/08.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data 29.10.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la această dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, pentru a da posibilitatea intimatei să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 05.11.2009, când, în aceeași compunere, a dat următoarea decizie:

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin apelul înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă la data de 5.10.2007 sub nr-, apelanta a solicitat, în contradictoriu cu intimații OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI și cu GRUP, să se constate că Hotărârea Comisiei de reexaminare a OSIM nr. 57/9.05.2007 este nelegală și netemeinică și să se dispună revocarea Hotărârii Comisiei de examinare a OSIM nr. 6/104/31.08.2006 prin care s-a dispus eliberarea Brevetului de invenție nr. - cu titlul "izolator compozit de tracțiune", titular Grup B și, în consecință, revocarea acestui brevet de invenție.

Același lucru a fost solicitat și de apelanta și prin cererea înregistrată la data de 26.10.2008 sub nr-.

Cele două apeluri au fost conexate la termenul de judecată din data de 28.11.2007.

În motivare, apelantele au arătat că nu sunt îndeplinite condițiile noutății și a activității inventive.

În ceea ce privește lipsa noutății, raportat la Regula 37 pct. A din HG 499/2003, reclamanta a susținut că aceleași părți constructive ale izolatorului compozit de tracțiune și aceleași elemente tehnologice se regăsesc și în catalogul, pag. 15. Astfel, revendicarea materialului " laminat sau tras, zincat termic după prelucrare" reprezintă o definire generică, care nu este admisă în general în redactarea unei revendicări. De altfel, acest material cuprinde o multitudine de tipuri, ce nu pot constitui o formă de monopol în realizarea acestor repere.

În ceea ce privește lipsa activității inventive, raportat la Regula 37 pct. b din HG 499/2003, se susține că soluția prezentată în brevet nu implică o activitate inventivă deoarece ea rezultă evident din cunoștințele din stadiul tehnicii decurgând din firmei - 1991, firmei. - 1998, Standardul românesc SR CEI - 1109/1996 și Standardul românesc SR EN 61466-1, noiembrie 2003, documente admise ca publice conform Regulii 34. Se susține că nu există o activitate inventivă nici cu privire la modul constructiv de rezolvare a problemei tehnice, nici sub aspectul realizării capelor la izolatori și nici sub aspectul asigurării unei rezistențe mecanice la izolatorii compoziți de tracțiune, etc.

În final, reclamantele au arătat că la soluționarea dosarului de către OSIM au lipsit o serie de probe obligatorii, respectiv o expertiză judiciară. De asemenea, s-a susținut că nu s-a efectuat verificarea stadiului tehnicii și prin prisma altor cereri de brevet depuse în procedurile internaționale și că, greșit, a fost înlăturat de sarcini CFR din materialul probator, pe considerentul că nefiind publicat în presă, acesta nu a devenit public anterior brevetului.

Apelantele au mai menționat și faptul că președintele Comisiei de reexaminare OSIM a fost de acord cu poziția reclamantelor, formulând opinie separată la luarea deciziei.

Intimata Grup a formulat întâmpinare la data de 29.01.2008. Cu privire la poziția divergentă a președintelui Comisiei de reexaminare, intimata a susținut că în analiza sa titularul opiniei separate a analizat lipsa activității inventive exclusiv cu privire la revendicarea nr. 1, și deși s-a exprimat votul pentru admiterea integrală a cererilor de revocare, nu a fost efectuată o analiză a revendicării nr. 2 din brevet.

În ceea ce privește susținerea privind lipsa unor probe, intimata a arătat că membrii comisiei au cunoștințele necesare în domeniu, astfel că, potrivit art. 201.Proc.Civ. aceștia nu au apreciat necesară efectuarea unei expertize. În ceea ce privește verificarea stadiului tehnicii, intimata a arătat că nu există obligația pentru comisie de a administra probe în locul părților, iar susținerea potrivit căreia trebuiau avute în vedere și alte cereri de brevet depuse în procedurile internaționale denotă că înseși reclamantele recunosc faptul că documentele invocate de acestea nu sunt distructive de noutate. În ceea ce privește caietul de sarcini CFR s-a susținut că acesta nu a fost înlăturat din probațiune, ci s-a reținut faptul că, dată fiind nepublicarea sa, el nu poate fi opozabil, cu atât mai mult cu cât reproducerea unui desen nu echivalează cu revendicările din brevetul de invenție.

Intimata a justificat caracterul de noutate al invenției raportat la documentul invocat de apelante - și a arătat că prin prelucrarea mecanică prin așchiere, apar avantaje tehnice de precizie, economie de timp, costuri de fabricație mai reduse, fiind o soluție tehnică ce nu a mai fost aplicată de producătorii de izolatoare compozite (în catalog piesa este una turnată). În plus, potrivit soluției brevetate, capele au un tronson cilindric și un guler, prelucrate mecanic din laminat sau tras, în timp ce în catalog se arată că materialul învelișului electorizolant este turnat după montarea capei pe miezul izolatorului.

Cu privire la activitatea inventivă, intimata a susținut că deși apelantele au criticat exprimarea prea generală a faptului că realizarea capelor se face din laminat sau tras, dimpotrivă această exprimare este menită să precizeze că ambele tipuri de semifabricate pot fi utilizate. Stadiul tehnicii la momentul depunerii documentației menționa cape din fontă sau, însă pentru un specialist, diferențele dintre oțelul laminat și cel forjat sunt esențiale.

În final, intimata a arătat că în documentația depusă, datorită scării de realizare a desenelor, a fost imposibil de evidențiat modul de realizare din zona de conectare a învelișului din siliconic al izolatorului cu armăturile metalice. Prin deformarea capei se asigură o presiune permanentă a ului și implicit este asigurată etanșarea.

În dovedire, a fost administrată proba cu înscrisuri, în cadrul căreia apelantele au depus firmei - 1991, firmei. - 1998, Standardul românesc SR CEI - 1109/1996 și Standardul românesc SR EN 61466-1, noiembrie 2003, precum și opinia exprimată de Universitatea Tehnică C-N, Centrul de Eficiență Energetică, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercări pentru tehnică - C, caietul de sarcini CFR 1996.

În cauză, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.

Prin decizia civilă nr. 460 din 8.04.2009, Tribunalul a admis apelurile formulate în cauză și a dispus desființarea Hotărârii Comisiei de reexaminare a OSIM nr. 57/9.05.2007; a admis contestația împotriva Hotărârii Comisiei de examinare a OSIM nr. 6/104/31.08.2006 și a revocat Brevetul de invenție nr. - -, compozit de tracțiune", cu obligarea intimatei la cheltuieli de judecată către SRL, în sumă de 4332 lei și către SA, în sumă de 7232,5 lei.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:

Intimata Grup este titulara Brevetului de invenție 120 993 publicat în 10/30.10.2006, depozitul național reglementar pentru invenția " compozit de tracțiune" fiind constituit la data de 27.10.2000.

Apelantele au solicitat revocarea acestui brevet la data de 19.01.2007, justificat de faptul că aceste societăți comerciale produc și comercializează izolatori compoziți de tracțiune.

Prin Hotărârea nr. 57 din 9.05.2007 a Comisiei de a OSIM, în dosarul nr. 9-2007, cu opinia divergentă a președintelui comisiei, s-a dispus respingerea cererilor de revocare formulate de și a Brevetului de invenție nr. -, titular Grup

Sub aspectul lipsei de noutate s-a constatat că soluția tehnică din catalogul este diferită, deoarece din desenul în secțiune al capei rezultă că este o piesă turnată, materialul învelișului electroizolant este turnat după montarea capei pe miezul izolatorului, rezultând numai o aderență din turnare, în timp ce soluția tehnică din brevet prevede că capătul mantalei este strâns și etanșat prin sertizarea tronsonului cilindric.

Sub aspectul lipsei activității inventive, s-a apreciat că, urmare a nepublicării sale, caietul de sarcini CFR nu este opozabil brevetului, iar catalogul și nu conțin elementele revendicate prin brevet.

În apel, instanța, având nevoie de lămuriri din partea unor specialiști, a dispus efectuarea unei expertize de o comisie de 3 experți judiciari.

Prin raportul de expertiză 7265/2.09.2008, a fost exprimată exclusiv opinia expertului, care a concluzionat că prin elementele de detaliu din brevet sunt generate efecte tehnice diferite de cele existente în alte izolatoare compozite brevetate și nebrevetate astfel încât brevetul îndeplinește condițiile de brevetabilitate.

Această poziție a expertului a fost consemnată ca opinie separată în raportul de expertiză nr. 8073/23.09.2008, întocmit de toți cei trei experți desemnați în cauză.

celorlalți doi experți, și, a fost contrară, aceștia concluzionând că soluția brevetată nu era nouă la data de 27.10.2000 și nici nu a rezultat dintr-o activitate inventivă.

Tribunalul a luat în considerare această opinie, având în vedere argumentele experților.

Astfel, s-a afirmat că în numeroase țări există o preocupare de circa 30 -40 de ani pentru fabricarea unor izolatoare compozite care să corespundă celor mai grele solicitări de câmp electric, mecanic și de mediu poluant, inclusiv la temperaturi extreme. Caracteristicile acestor izolatoare au făcut obiectul unor standarde naționale și internaționale, care în timp au fost revizuite și completate. In considerarea acestor aspecte detaliate de experți, s-a arătat că afirmațiile din brevet privitoare la stadiul tehnicii la data constituirii depozitului național reglementar sunt incorecte, deoarece nu izolatoarele ceramice reprezentau stadiul tehnicii în anul 2000, existând o multitudine de asemenea izolatoare fabricate din diverse materiale, respectiv forjat și inoxidabil.

Susținerea că, fiind fabricate din laminat sau tras ele prezintă caracteristică de noutate, a fost înlăturată constatându-se că în Standardul European EN 61466-1-1997 (punctul 5.4.6 în expertiză) se menționează că pentru fabricarea acestor izolatori pot fi utilizate și alte materiale dacă au caracteristici mecanice corespunzătoare celor indicate în standard, oțelul laminat sau tras nefiind exclus. Experții au susținut că o invenție nu implică activitate inventivă dacă rezolvă problema numai printr-o simplă înlocuire de materiale cu caracteristici cunoscute și care produc efecte previzibile.

De altfel, analizând elementele componente ale acestui izolator, experții au reținut că nu se propun soluții pentru un izolator compozit de tracțiune, ci pentru un element al acestuia, respectiv pentru o capă, ca armătură a unui asemenea izolator. Analizând acest detaliu, experții au reținut că elementele sale se regăseau în stadiul tehnicii analizate la pct. 5.4.11 și 5.4.12.

Pentru a reține concluziile acestor doi experți, tribunalul a înlăturat apărarea intimatei care a arătat că deși obiectivul stabilit de instanță a fost determinarea noutății și activității inventive în raport cu documentele și procedura desfășurată în fața OSIM, concluziile raportului de expertiză s-au extins și asupra altor documente, deși acestea nu au fost invocate de apelanți.

Într-adevăr intimata a prezentat corect obiectivul stabilit de tribunal, însă în situația concursului dintre principiul disponibilității (reprezentat de faptul că apelanții au recurs în argumentarea lor la o serie de acte) și principiul aflării adevărului, tribunalul a ales să acorde preferință celui din urmă, neputându-se imputa decât formal apelanților că nu au cunoscut toate documentele tehnice ce puteau fi invocate, iar experților că au extins cercetarea noutății la stadiul tehnicii potrivit informațiilor specializate pe care aceștia le dețin.

De altfel, a mai arătat instanța de apel, brevetul de invenție este opozabil erga omnes iar caracterul noutății se constată pe baza stadiului general al tehnicii.

În plus, experții au atașat raportului efectuat înscrisurile pe care le-au reținut în evaluarea lor, ceea ce înseamnă că a fost respectat dreptul la apărare al intimatului în ceea ce privește combaterea lor.

În aceste condiții, faptul că experții nu au reținut caracterul distructiv de noutate al catalogului invocat de apelantă, dar au reținut că există alte documente pe baza cărora se poate reține acest fapt, precum Prospectul -. - 1999 și Raportul nr. 15-206, with - 1998, nu poate fi înlăturat de instanță pentru a se reține caracterul de noutate al invenției.

Poziția divergentă a expertului se datorează tocmai faptului că analiza sa a avut în vedere documentele opuse de apelante, respectiv catalogul, catalogul și caietul de sarcini CFR. Tribunalul a înlăturat această expertiză, nu pentru că ea nu ar fi fost corectă raportat la obiectivul stabilit de instanță și la actele invocate de apelante, ci având în vedere concluziile ample ale celorlalți doi experți care s-au raportat la stadiul tehnicii așa cum rezultă el și din alte documente, potrivit definiției date de Regula 34 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 ("stadiul tehnicii cuprinde toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului, oriunde în lume, printr-o descriere scrisă sau orală, prin folosire sau prin orice alt mijloc, până la data de depozit a cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute, cu condiția ca data punerii la dispoziția publicului să fie identificabilă").

În consecință, deși au existat exprimate de către specialiști poziții contrare, tribunalul a constatat că nu este îndeplinită nici cerința noutății și nici cea a activității inventive, în sensul art. 7, 10 și 12 din Legea 64/1991 în forma actuală (respectiv art. 8 și 9 în forma în vigoare la data constituirii depozitului) și aa admis apelurile, cu aplicarea art. 274.Proc.Civ.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs intimata SC GRUP SRL solicitând modificarea în totalitate a deciziei și, în consecință, respingerea ambelor apeluri ca nefondate și obligarea intimatelor-apelante la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Bucureștia fost criticată ca netemeinică și nelegală în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 5 (când, prin hotărârea - dată, instanța a încălcat formele de procedura prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 alin.2) și pct. 9 (când hotărârea pronunțata. a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii).

Un prim motiv de recurs, a susținut recurenta, vizează împrejurarea că instanța de apel a încălcat principiul disponibilității și regulile imperative care guvernează calea de atac a apelului.

Prin cererile de revocare depuse la OSIM, cele două apelante au arătat motivele pentru care, în opinia lor, invenția brevetată nu îndeplinește condiția noutății și cea a activității inventive. De asemenea, au înfățișat și înscrisurile care ar conduce la o astfel de concluzie.

Comisia de OSIM a soluționat cauza, în mod firesc, luând în considerare argumentele și probele administrate de cele două societăți care au formulat cererea de revocare.

Împotriva hotărârii Comisiei de OSIM - organ administrativ cu activitate jurisdicțională - au formulat apel cele două societăți.

Apelul, ca și cale de atac, este devolutiv, în sensul că el readuce în discuția instanței superioare toate chestiunile de fapt și de drept care au fost dezbătute în fața primei instanțe și au fost rezolvate prin hotărârea acesteia, hotărâre care constituie obiectul apelului.

Totuși, efectul devolutiv al apelului este limitat prin două reguli, exprimate prin adagiile:tantum devolutum quantum appellatum, adică nu se devoluează decât ceea ce s-a apelat, șitantum devolutum quantum iudicatum, adică nu se devoluează decât ceea ce s-a judecat.

Prima limită a efectului devolutiv exprima ideea că, prin apel, litigiul poate fi transpus de la prima instanță la cea de-a doua, ierarhic superioară, împreună cu toate chestiunile de fapt și de drept pe care le implica, dar numai în limitele a ceea ce s-a cerut prin cererea de apel. Principiul disponibilității, principiu fundamental al procesului civil, se realizează astfel și în faza apelului. Art.295 alin. 1.proc.civ. exprimă în mod clar această limită: "Instanța de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanța".

Cea de-a doua limită a efectului devolutiv al apelului exprimă ideea că apelul nu repune în discuție decât ceea ce s-a judecat. În acest sens, art.294 alin. 1 teza întâi proc.civ. prevede ca "În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi". Cu alte cuvinte, instanța superioară este chemată să controleze numai ceea ce a judecat prima instanță, nefiind posibil să se modifice elementele de la prima instanță și nici să se formuleze cereri noi.

Aceste principii au fost avute în vedere în mod corect de către instanța de apel atunci când a încuviințat obiectivele expertizei tehnice de specialitate. Astfel, în pofida cererilor celor două apelante privind obiectivele expertizei, Tribunalul Bucureștia stabilit drept obiectiv al expertizei tehnice "să se stabilească dacă există noutate și activitate inventiva (a brevetului de invenție nr. -) în raport cu documentele și procedura desfășurată în fața OSIM și prin raportare la motivele și criticile arătate în motivele de apel".

Acest obiectiv a fost obligatoriu pentru experți, el fiind stabilit de Tribunalul București prin luarea în considerare a obiectului celor două apeluri și a principiului disponibilității, ca principiu fundamental al procesului civil.

Cu alte cuvinte, experții aveau obligația să verifice, după consultarea celor două apeluri și a înscrisurilor care au stat la baza pronunțării hotărârii Comisiei de OSIM, dacă brevetul în cauză îndeplinește cele două condiții de brevetabilitate, respectiv noutatea și activitatea inventivă.

În locul unui astfel de demers, domnii experți si au procedat la efectuarea unei expertize în cadrul căreia au enumerat o serie de materiale care nu au fost invocate de către apelanți, ignorând obiectivul stabilit de instanța de judecată.

La soluționarea cauzei, Tribunalul Bucureștis -a dezis de obiectivul expertizei pe care anterior l-a stabilit și a încălcat astfel norme imperative. Astfel, s-a reținut (pag. 4 alin. ultim din hotărâre) că "intimata a prezentat corect obiectivul stabilit de tribunal, însă în situația concursului dintre principiul disponibilității (reprezentat de faptul că apelanții au recurs în argumentarea lor la o serie de acte) și principiul aflării adevărului, tribunalul alege să acorde preferință celui din urmă, neputându-se imputa decât formal apelanților că nu au cunoscut toate documentele tehnice ce puteau fi invocate, iar experților că au extins cercetarea noutății la stadiul tehnicii potrivit informațiilor specializate pe care aceștia le dețin".

Cu alte cuvinte, deși procesul civil are un caracter formalist, se caracterizează printr-o anumită disciplină și este guvernat de norme imperative, în virtutea principiului aflării adevărului se poate încălca orice normă imperativă.

Din punct de vedere procedural, Tribunalul Bucureștia acceptat ca experții să se abată de la obiectivul încuviințat și, în plus, să se modifice cauza cererii de chemare în judecată (cu încălcarea art.294 alin.1 proc.civ.). S-a creat astfel un precedent extrem de periculos ce încurajează experții să aibă inițiative proprii, în afara legii, iar părțile sunt lipsite de garanțiile procesuale prevăzute de lege în mod imperativ.

În mod îngrijorător, instanța de apel a reținut că "experții au atașat raportului efectuat înscrisurile pe care le-au reținut în evaluarea lor, ceea ce înseamnă că a fost respectat dreptul la apărare al intimatului în ceea ce privește combaterea lor". Numai că, rațiunea dispozițiilor art. 294 alin.1 proc.civ. este și aceea a respectării principiului dublului grad de jurisdicție și prevenirii exercitării abuzive a apelului. În speță, tribunalul nu s-a limitat la exercitarea controlului judiciar împotriva hotărârii Comisiei de OSIM, ci a permis invocarea unor aspecte noi, cu privire la care prima instanță nu s-a putut pronunța, iar părțile nu și-au putut exprima punctul de vedere. După cum este cunoscut, niciun principiu constituțional nu consacra cele două grade de jurisdicție, dar în condițiile existentei lor legale, nimeni nu poate fi lipsit de ele.

Tribunalul a reținut faptul că expertiza întocmită de d-na expert este corectă raportat la obiectivul stabilit de instanța și la actele invocate de apelante.

Or, această concluzie este fundamentală în ceea ce privește justa soluționare a cauzei. Cu alte cuvinte, dacă Tribunalul București ar fi luat în considerare expertiza care s-a limitat la obiectivul ce a fost stabilit în cauză, concluzia era aceea că nu exista niciun motiv pentru revocarea brevetului. Din păcate, deși d-na expert s-a conformat obiectivului stabilit de instanța, expertiza acesteia a fost înlăturată și s-au reținut concluziile celorlalți experți care au întocmit expertiza cu încălcarea obiectivului stabilit de instanță.

În acest context, se impune a se constata că d-na expert nu și-a putut exprima punctul de vedere cu privire la înscrisurile noi la care au făcut referire ceilalți doi experți pentru simplul motiv că aceste înscrisuri nu se încadrau în limitele obiectivului stabilit de instanță. S-a ajuns astfel în situația ca doi experți să întocmească raportul de expertiză prin extinderea obiectivului stabilit de instanță, iar celalalt expert să nu se poată pronunța cu privire la acest "supliment de obiectiv". Din acest punct de vedere, expertiza nu a fost întocmită cu respectarea legii pentru ca nu toți experții au avut de răspuns la același obiectiv.

Pe de altă parte, Tribunalul a apreciat că a acordat preferință principiului aflării adevărului. Admițând, prin ipoteză (însă numai pentru efectuarea raționamentului) că soluția la care a ajuns instanța de apel ar corespunde adevărului, modul de a proceda al Tribunalului București este fundamental greșit. Astfel, în privința soluționării apelului îndreptat împotriva hotărârii Comisiei de OSIM, Tribunalul trebuia să aplice reglementarea ce guvernează calea de atac a apelului. Dacă vreuna dintre părțile procesului descoperă vreun document distructiv de noutate sau care ar dovedi inexistenta activității inventive, atunci soluția legală este aceea de a intenta o acțiune în anularea brevetului de invenție. Tocmai pentru ca legiuitorul a avut în vedere posibilitatea descoperirii ulterioare a unor înscrisuri distructive de noutate, legiuitorul a prevăzut că acțiunea în anularea unui brevet de invenție poate fi intentată pe toată durata de valabilitate a brevetului.

În plus, acțiunea în anulare este de competența în prima instanță a Tribunalului București, iar hotărârea este supusă apelului și recursului, asigurându-se astfel părților toate garanțiile procesuale. Respingerea cererii de revocare a unui brevet nu presupune paralizarea acțiunii în anulare a aceluiași brevet dacă ulterior s-au descoperit înscrisuri noi care ar justifica anularea brevetului.

II. În al doilea rând, a susținut recurenta, și în ipoteza în care ar fi avută în vedere expertiza întocmită de d-nii experți și, oricum concluzia la care a ajuns Tribunalul București este greșită.

1. Începând cu data constituirii depozitului național reglementar și până în prezent, mai multe persoane de specialitate au fost chemate să se pronunțe cu privire la împrejurarea dacă invenția a cărei protecție s-a solicitat poate ori nu să fie ocrotită prin eliberarea unui brevet de invenție. Cu privire la îndeplinirea condițiilor de brevetabilitate a invenției în litigiu s-au pronunțat în sens afirmativ examinatorul în cadrul OSIM, care a întocmit raportul de examinare în vederea eliberării brevetului, trei membri ai Comisiei de Examinare din cadrul OSIM, care au hotărât acordarea brevetului de invenție- specialiști care fac parte din Serviciul Examinare, adică acel compartiment de strictă specialitate din cadrul OSIM care se pronunță cu privire la invențiile din domeniul lor de activitate, patru din cei cinci membri ai Comisiei de OSIM - dintre care trei sunt specialiști în domeniul în care s-a acordat brevetul de invenție, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, sub semnătura Directorului General, în cadrul Obiecțiunilor depuse la expertiza întocmită de domnii experți și, precum și doamna expert, în cadrul expertizei dispuse de către Tribunalul București.

În sensul neîndeplinirii condițiilor de brevetabilitate s-au pronunțat Președintele Comisiei de OSIM, prin opinia separată formulată în reexaminare și domnii experți și în cadrul expertizei dispuse de către Tribunalul București.

Argumentele în combaterea susținerilor celor care s-au pronunțat în sensul că nu ar fi îndeplinite condițiile de brevetabilitate și de respingere a apelurilor formulate în cauză, în raport de problema neîndeplinirii condițiilor de noutate și activitate inventivă, au fost prezentate de recurentă astfel:

2. În legătura cu condiția noutății

2.1. În ceea ce privește opinia divergentă exprimată de dl. ing. în cadrul Hotărârii Comisiei de OSIM, din lecturarea acesteia rezulta că nici măcar acesta nu a susținut că nu ar fi îndeplinită condiția noutății. Astfel, la pag.7 din hotărâre se afirmă că "în aceste condiții, consider că revendicarea 1 nu îndeplinește criteriul activității inventive și am votat pentru admiterea cererii de revocare". Nu exista nicio susținere potrivit căreia nu ar fi îndeplinită condiția noutății.

În plus, se face referire doar la revendicare 1, nu și la revendicarea 2.

2.2. În cadrul fazei procesuale a apelului, instanța de judecată a stabilit drept obiectiv al expertizei tehnice "să se stabilească dacă există noutate și activitate inventivă (a brevetului de invenție nr. -) în raport cu documentele și procedura desfășurată în fața OSIM și prin raportare la motivele și criticile arătate în motivele de apel."

experți și au procedat la efectuarea unei expertize în cadrul căreia au enumerat o serie de materiale care nu au fost invocate de către apelanți. Nici procedând în acest mod nu au reușit să formuleze un punct de vedere corect și convingător.

Regula 37 lit. A - Examinarea îndeplinirii criteriilor de brevetabilitate. - din Regulamentul de aplicare a Legii nr.64/1991 (aflat în vigoare la data examinării cererii de brevet de invenție) prevede la alin.(3) că "La stabilirea noutății unei invenții nu poate fi luat în considerare, de regulă, decât un singur document din stadiul tehnicii, și anume cel considerat a fi cel mai apropiat de invenția revendicată." Tot astfel, alin.(8) prevede că "Examinarea noutății se face prin compararea caracteristicilor din revendicări cu cele din documentul considerat a fi cel mai apropiat de invenția revendicată, selectat în raportul de examinare.", iar potrivit alin. (9) "Se apreciază că invenția revendicată îndeplinește condiția noutății dacă diferă prin cel puțin o caracteristică esențială de soluția tehnică din documentul selectat." In fine, alin (10) dispune că "Invenția revendicată este nouă și dacă se referă la: a) un caz particular, iar documentul din stadiul tehnicii are în vedere o dezvăluire generală care include cazul particular;"

În cuprinsul raportului de expertiză, în punctul de vedere întocmit de domnii experți și, nu s-a făcut o comparație din punct de vedere tehnic între soluția din catalogul și soluția protejată prin brevetul de invenție.

De aceea, prin obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, a susținut recurenta, a solicitat ca domnii experți și să se pronunțe în mod expres, în lumina prevederilor Regulii 37 lit. A din Regulament, dacă acest catalog reprezintă un document distructiv de noutate, arătând că există deosebiri esențiale între soluția înfățișată în catalogul și cea din brevetul de invenție. Astfel:

a) capa izolatorului compozit prezentată în catalogul "" este cu totul diferită de capa descrisă în brevetul de invenție. Astfel, în vreme ce desenul capei din catalogul "" atestă faptul că aceasta este o piesă turnată, capa realizată conform revendicării 1 din brevet este din " laminat sau tras, zincat termic după prelucrare", respectiv prin prelucrare mecanică prin așchiere, ceea ce îi conferă avantaje tehnice, de precizie, economie de timp, costuri de fabricație mai reduse, fiind o soluție tehnică ce nu a mai fost aplicată de către producătorii de izolatoare compozite.

b) potrivit soluției brevetate, capele au un tronson cilindric și un guler, elemente care sunt realizate prin prelucrare mecanică din laminat sau tras și conferă uniformitate și precizie, astfel încât sertizarea pe capătul miezului izolator este mult mai fermă și mai sigură. În catalogul "" gulerul tronsonului cilindric atestă faptul că materialul învelișului electroizolant este turnat după montarea capei pe miezul izolatorului, ceea ce are ca efect doar o aderență rezultată din turnare.

c) revendicarea 1 din brevet cuprinde și o de prindere realizată prin frezarea a două fețe, din semifabricatul de rotund, laminat sau tras.

d) noutatea faptului că izolatorul are capele din laminat sau tras și realizate prin strunjire și frezare a două fețe, pentru a de prindere, a semifabricatului de rotund laminat sau tras, nu se regăsește în niciun document public invocat de apelanți. Acest fapt este interpretat greșit în analiza care se face în expertiză, confundându-se acest aspect esențial (de laminat sau tras din care rezultă atât corpul cilindric, cât și lățimea urechii la aceiași dimensiune nominală, realizată prin frezare), cu aspectul general amintit în documentele opuse ca materialul din care sunt făcute capele poate fi fonta turnată, galvanizat, bronz (catalog, pag. 15).

În cadrul răspunsului la obiecțiuni (a se vedea pag.3 alin.2, fila 645 din dosar), domnii experți și au arătat că "documentul cel mai apropiat soluției din brevetul a cărei revocare se cere poate fi oricare din probele analizate la pct.5.4.11/1999 și 5.4.12/1998 din RAPORT". După cum se observa cu ușurință, catalogul este analizat la pct.5.4.10 din Raportul de expertiza (pag. 11 din acest Raport). Așadar, în cadrul răspunsului la obiecțiuni, chiar și cei doi experți recunosc faptul că acel catalog, apreciat de apelantă ca fiind documentul distructiv de noutate, nu poate fi opus brevetului analizat. Reamintind că nici dl. nu a susținut lipsa noutății, ar rezulta că nicio probă existentă la dosarul cauzei nu sprijină ideea apelantelor în sensul inexistenței noutății pe motiv că ar exista catalogul.

În legătură cu alte materiale considerate a fi în stadiul tehnicii, domnii experți și au evitat să se pronunțe prin Raportul de expertiză care dintre acestea poate fi considerat ca fiind cel mai apropiat de invenția revendicată. Din lecturarea raportului de expertiză ar rezulta că toate documentele invocate au același conținut, ceea ce evident nu corespunde realității.

În urma obiecțiunilor formulate, domnii experți și au arătat că "documentul cel mai apropiat soluției din brevetul a cărui revocare se cere poate fi oricare din probele analizate la pct.5.4.11/1999 și 5.4.12/1998 din RAPORT".

Din examinarea prezentării făcute de către experți rezultă că este vorba de folosirea unor materiale și a unor procedee diferite de cele din brevetul a cărui revocare se cere. Or se știe că noutatea unui obiect există atunci când are cel puțin o caracteristică esențială diferită față de soluția cea mai apropiată din documentul selectat (alin. (10) lit. a) din Regula 37), iar această noutate revendicată în brevetul de invenție nr. - de izolator cu capa fabricată din laminat sau tras îl deosebește net de toate soluțiile invocate de expertiză la care apare cu persistență galvanizat sau forjat, care nu constituie elemente opozabile.

Mai mult decât atât, soluțiile descrise în acele materiale sunt atât de diferite de cea din brevet, încât domnii experți au simțit nevoia ca în notele însoțitoare ale precizărilor privitoare la materialele de la pct.5.4.12 și, respectiv 5.4.11, să menționeze că "nu se fac precizări privind materialele capelor și modul lor de prelucrare" (pag.12 alin ultim din Raport) sau că "deși figurile prezintă ambele cape ale izolatoarelor, întrucât desenele sunt rupte la mijloc, cele două cape conțin numai câte 5 rile, astfel că nu se poate preciza lungimea totală a izolatorului și numărul total de rile", după ce în prealabil se recunoscuse expres "Capele metalice sunt realizate după caz din forjat sau fontă ductilă galvanizate la cald" (pag.11 alin. ultim și pag.12 alin.2 lit. a din Raport), așadar nu din" laminat sau tras, zincat termic după prelucrare".

De altfel, la pag. 4 alin. ultim din Răspunsul la obiecțiuni, după ce domnii experți recunosc faptul că există deosebiri între soluția protejată prin brevet și toate celelalte soluții (a se vedea susținerea potrivit cu care "s-au construit, montat și exploatat mai multe milioane de cape care nu sunt realizate din laminat sau tras" și exemplul cu autoturismul cu bujii din wolfram), arată că "față de această situație, chiar dacă instanța ar aprecia că brevetul nr.- ar fi îndeplinit criteriul noutății.", afirmatie în raport de care comentariile sunt considerate de prisos.

În acest context, recurenta invocă și analiza corectă efectuată de OSIM în cadrul Obiecțiunilor formulate la Raportul de expertiză întocmit de domnii experți și, în care se explică în mod convingător și cu indicarea dispozițiilor legale relevante care sunt motivele pentru care există noutate, precum și punctul de vedere în același sens exprimat de expert, atât în cuprinsul raportului de expertiză, cât și în răspunsul la obiecțiunile apelantelor. Aceste puncte de vedere au ținut seama de prevederile legale aplicabile și de modul în care trebuie examinată o invenție pentru a se putea conchide în sensul brevetării.

3. În legătură cu condiția activității inventive

Potrivit Regulii 37 lit. B alin.(1) din Regulament, "O invenție este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă, având în vedere asemănările și deosebirile dintre invenția revendicată, luată ca un tot. și stadiul tehnicii definit conform art. 8 alin. 2 și regulii 34, ea nu ar fi fost evidentă unei persoane de specialitate la data depozitului sau a priorității recunoscute." Tot astfel, potrivit alin.(3), " Invenția revendicată, luată ca un tot, este considerată ca fiind evidentă în sensul art. 10 dacă una sau mai multe caracteristici ale stadiului tehnicii sau cunoștințele generale ale persoanei de specialitate în domeniu ar fi permis acesteia, la data de depozit sau a priorității revendicate, să ajungă la invenția revendicată, prin înlocuire, combinare ori prin modificarea uneia sau mai multor caracteristici ale stadiului tehnicii." De asemenea, conform art. alin.(8) lit. b), " În aplicarea prevederilor alin.(3) activitatea inventiva poate fi apreciata, de asemenea, astfel: b) combinație de caracteristici care nu decurge în mod evident din stadiul tehnicii realizat în așa fel încât caracteristicile combinației își potentează reciproc efectele și se obține un rezultat tehnic nou, situație în care este irelevant faptul că fiecare caracteristică luată individual este în sine cunoscută, integral sau parțial."

Din examinarea raportului de expertiză rezultă că domnii experți și nu au procedat potrivit prevederilor legale menționate mai sus, ci au analizat diversele componente ale produsului, pe care le-au raportat la anumite documente pe care le-au considerat ca făcând parte din stadiul tehnicii.

De aceea, prin obiecțiunile formulate, a solicitat ca domnii experți și să răspundă la obiectivul stabilit de instanță analizând invenția luată ca un tot, iar nu ca un ansamblu de componente, privite în mod individual, ca și când nu ar funcționa ca un tot unitar.

Cu ocazia răspunsului la obiecțiuni s-a observat că domnii experți și au comis o greșeală evidentă atunci când au întocmit raportul de expertiza. Astfel, au apreciat că în cauză sunt incidente prevederile Regulii 37 lit. B alin.(9) și alin.(10) lit. d) din Regulament potrivit cu care,o invenție nu implică o activitate inventivă dacă se află, în special, în una dintre situațiile următoare: folosire evidentă de mijloace cunoscute -. Se consideră a fi folosire evidentă de mijloace cunoscute următoarele situații: d) invenția consta într-o înlocuire, într-un dispozitiv cunoscut, a unui material cu un alt material recent descoperit și ale cărui proprietăți îl fac adecvat pentru această utilizare, denumită înlocuire analoagă."

În cauză nu se identifică o astfel de situație. Nu se poate susține, nici chiar de către o persoană care nu este de specialitate, că oțelul laminat sau tras este un alt material recent descoperit față de oțelul forjat sau galvanizat. Oțelul este unul și același material. Ceea ce se revendică prin invenție este folosirea unui material cunoscut, dar altfel prelucrat, altfel tratat, prin folosirea altor procedee, ceea ce conduce la avantaje incontestabile, cum ar fi eliminarea riscului de a ceda la eforturi în timp și de a realiza o etanșare sigură între capa și mantaua electroizolantă, ceea ce nu este evident pentru o persoană de specialitate.

Atât în descrierea invenției, cât și în întâmpinarea depusă la apelurile declarate în cauză recurenta a susținut că a arătat pe larg avantajele incontestabile pe care le aduce invenția, avantaje care nu se identifică în stadiul tehnicii.

De altfel, și OSIM, în cadrul Obiecțiunilor formulate la Raportul de expertiză întocmit de domnii experți și, a arătat că în mod greșit cei doi experți au ajuns la concluzia inexistentei activității inventive, prin ignorarea reglementarilor aplicabile în materie.

De asemenea, atât expertul, cât și ceilalți 7 specialiști de la OSIM care s-au pronunțat în cursul procedurii de brevetare, respectiv în cadrul Comisiei de OSIM au scos în evidență faptul că, în lumina legislației în vigoare, există activitate inventivă.

În mod greșit instanța de apel s-a limitat la preluarea unei fraze din raportul de expertiză (a se vedea pag. 4 alin.6 teza finală) care nu corespunde textului din Regulament (Regula 37.B alin. 10 lit. d), ci constituie o citare trunchiată a acestuia. Așa cum s-a arătat, nu ne aflăm în situația înlocuirii unui material cu un alt material recent descoperit, în condițiile în care primul material este, iar cel de-al doilea este tot.

4. În completare, recurenta a ținut să precizeze și următoarele aspecte:

a) Raportul de expertiză tehnică întocmit de domnii experți și a ajuns la concluzii greșite, dar a fost întocmit și în mod subiectiv. Numai așa se pot explica afirmații de genul "Examinarea de fond a cererii de brevet a fost atât de greșit efectuată, încât brevetul RO nr.-/2000 s-a eliberat de către OSIM fără o examinare de fond" (a se vedea pag.16 din raportul de expertiză) sau,ASTA SE EXAMINARE DE FOND " (pag.4 din Răspunsul la obiecțiuni), deși atunci când au procedat la analiza condițiilor de brevetabilitate domnii experți au acceptat că nu există niciun document distructiv de noutate, iar în privința activității inventive au comis o greșeală fundamentală cu privire la prevederile legale aplicabile.

Această atitudine subiectivă a celor doi experți rezultă și din încercarea de a invoca alte documente opozabile, ignorând obiectivele stabilite de către instanță, și din încercarea de a convinge instanța și intimata că revocarea sau anularea unui brevet de invenție este același lucru și că dumnealor pot să scrie orice în raportul de expertiză pentru că nulitatea poate fi invocată oricând. Numai că, nu trebuie uitat niciun moment că obiectul cauzei este altul și că pentru juriști apelul împotriva unei hotărâri a Comisiei de OSIM sau cererea de revocare nu se confundă cu acțiunea în anularea brevetului.

b) Respingerea apelurilor se impune nu numai din considerente de ordin juridic, dar și din considerente de ordin practic. Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat în mod categoric, pe de o parte, faptul că există două puncte de vedere diametral opuse, exprimate de mai mulți specialiști, iar pe de altă parte că între invenția protejată prin brevet și soluțiile anterioare există diferențe. Nimeni nu a susținut (nici măcar apelantele) că materialele și procedeele folosite sunt identice (diferențele fiind cât se poate de clare), divergențele apărând numai cu privire la problema dacă diferențele justifică ori nu menținerea brevetului acordat.

Or, în condițiile în care brevetul de invenție se menține, nu există niciun impediment pentru apelante să folosească în activitatea lor industrială soluțiile tehnice înfățișate în celelalte materiale, soluții care sunt diferite de cea brevetată. Cu alte cuvinte, apelantele nu vor putea fabrica izolatori având cape din laminat sau tras zincat termic după prelucrare, dar vor putea folosi forjat sau galvanizat pentru fabricarea capelor, ceea ce nu le creează nici un prejudiciu acestora. Potrivit art. 32 alin 1 din Legea nr.64/1991, brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare pe întreaga durată de protecție a acestuia, iar potrivit alin 3 "întinderea protecției conferite prin brevet este determinată de conținutul revendicărilor. Totodată, descrierea și desenele invenției servesc la interpretarea revendicărilor". Așadar, numai soluția strict prevăzută în documentația brevetului nu poate fi folosită de terți, nu și alte soluții diferite.

În condițiile în care soluția tehnică protejată prin brevet a fost realizată de specialiștii din cadrul recurentei (care figurează în brevet ca inventatori), ar fi nelegal și imoral ca intimatele să folosească această soluție la care nu au avut nicio contribuție și pe care nu a mai creat-o nimeni.

III. În subsidiar, în măsura în care se va aprecia că nu se impune admiterea recursului și, în consecință, respingerea celor două apeluri pentru ca probele administrate sunt contradictorii, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cu prilejul rejudecării, urmând să se dispună efectuarea unei noi expertize de specialitate, în cadrul căreia experții să respecte în totalitate obiectivul stabilit de instanța de judecată.

Intimatele au formulat întâmpinare în cauză, argumentele aduse de acestea în sprijinul unei soluții de respingere a recursului fiind aceleași, după cum urmează:

Câtă vreme hotărârea Comisiei de din cadrul OSIM nu a fost pronunțată de o instanță judecătorească, nu se poate considera demersul exercitatat prin atacarea acesteia la Tribunalul București, ca fiind calea de atac a apelului ci o plângere împotriva hotărârii cu caracter jurisdicțional, astfel că soluția Tribunalului Bucureștia fost una de primă instanță.

Consecințele deduse dintr-o asemenea interpretare ar fi acelea că, potrivit intimatelor, Tribunalul Bucureștia realizat o judecată în primă instanță, probele fiind administrate cu respectarea tuturor regulilor procedurale impuse de stadiul procesual astfel definit, cu respectarea principiului disponibilității, câtă vreme, potrivit art. 292 Cod procedură civilă, instanța putea încuviința și administrarea acelor probe a căror necesitate a rezultat din dezbateri, precum și cu respectarea dreptului la apărare.

Potrivit susținerilor intimatelor, extinderea cercetării noutății la stadiul tehnicii este un lucru firesc într-o expertiză în proprietate intelectuală, îndeplinirea condițiilor de brevetabilitate fiind apreciată în raport de stadiul existent în domeniul căruia îi aparține brevetul.

Motivul de recurs întemeiat pe încălcarea principiului disponibilității este greșit, au susținut intimatele, întrucât materialele avute în vedere de către experți la întocmirea expertizei tehnice au fost invocate și în fața Comisiei de reexaminare OSIM iar calea de atac formulată împotriva hotărârii comisiei are la bază evidențierea lipsei de noutate a brevetului și lipsa activității inventive, prin raportare la probatoriul administrat în fața acesteia.

Aceste materiale sunt documentații publice și constituie stadiul tehnicii, pe care Comisia de reexaminare a OSIM nu l-a avut în vedere la analiza brevetului și atunci experții aveau obligația să refacă acest stadiu al tehnicii, analizând fiecare din documentele depuse de părți și efectuând comparația propriu-zisă cu descrierea și revendicările din brevetul a cărui revocare s-a cerut.

În opinia intimatelor, experta care s-a pronunțat în favoarea menținerii brevetului nu a adus argumente de natură tehnică în susținerea opiniei sale, analiza condițiilor de brevetabilitate efectuată de aceasta fiind una superficială, spre deosebire de ceilalți doi experți, cărora nu li se poate reproșa vreo lipsă de obiectivitate (prin comparație cu ceilalți specialiști la care s-a referit recurenta), care au făcut o analiză corectă, concluzionând că soluția din brevet nu este nouă la 27.10.2000 și nici nu rezultă dintr-o activitate inventivă, astfel cum s-a argumentat și în opinia exprimată de Președintele Comisiei de OSIM.

Intimatele au mai susținut că în cererea de revocare au invocat atât lipsa de noutate cât și lipsa activității inventive, deoerece materialele prezentate ca stadiu al tehnicii dovedesc că produsul era vândut pe piață în variante echivalente din care varianta s-a demonstrat că este cea mai apropiată și că aceste produse nu pot fi comercializate decât dacă respectă strict condiții tehnice impuse nu numai de standarde, dar și de autoritățile contractante, care comunică cerințe tehnice pe care le impun, așa încât noutatea invocată în revendicarea 2 este dependentă de o cerință de standardizare iar concluzia analizării descrierii și revendicărilor este aceea că nu se propune o soluție pentru un izolator de tracțiune ci o soluție pentru elementul capă, ca subansamblu al lui, de unde ar rezulta că titlul brevetului este greșit, în sensul că nu este vorba de un izolator compozit de tracțiune ci este vorba despre o capă, respectiv o armătură pentru un izolator.

Datorită încadrării greșite a soluției propuse pentru brevetare, în timpul examinării de fond, acesteia nu i-au fost opuse brevete privind cape pentru izolatori ci brevete de izolatori.

Pe de altă parte, au mai susținut intimatele, problema tehnică pe care invenția ar trebui să o rezolve nu a fost rezolvată, deoarece din descrierea invenției nu se arată cum se fabrică un izolator cu o rezistență mecanică asigurată și nici nu se precizează cum se asigură rezistența mecanică, sau care este gradul de asigurare, iar descrierea brevetului nu dezvăluie care este construcția izolatorului realizabilă mai facil tehnologic.

În susținerea întâmpinării, intimatele au invocat dispozițiile cuprinse în Regulamentul în vigoare la data depunerii cererii de depozit, regula 32 lit. B alin.4, arătând că, raportat de concluziile celor doi experți care au efectuat expertiza tehnică în cauză și materialul documentar pe baza căruia a fost efectuat acea expertiză, soluția pronunțată de tribunal este legală și temeinică.

În recurs nu s-au administrat alte probe.

Analizând actele și lucrările dosarului, având în vedere motivele de recurs și susținerile intimatelor din întâmpinare și concluziile scrise depuse de către SC SA, Curtea constată recursul ca fiind fondat, potrivit celor ce urmează.

1. Cu privire la aspectele de ordin procesual invocate prin motivele de recurs și combătute de intimate prin întâmpinare, Curtea reține:

Procedura desfășurată în fața Comisiei de a OSIM potrivit dispozițiilor speciale cuprinse în Legea nr. 64/1991, ca organ de specialitate al administrației publice centrale aflat în subordinea Guvernului, potrivit art. 67 din Legea nr. 64/1991, are caracter jurisdicțional, finalizându-se printr-o hotărâre care, potrivit Regulii nr. 46 alin.4 din HG nr. 499/2003, are la rândul său caracter jurisdicțional.

Calea de atac ce poate fi exercitată împotriva unei asemenea hotărâri este cea legal prevăzută de dispozițiile speciale aplicabile în materia brevetului de invenție, prin art. 54 alin.1 din Legea nr. 64/1991, respectivapelul, la Tribunalul București, ca instanță specială.

Prin urmare, toate argumentele de care au înțeles să uzeze intimatele în a susține că Tribunalul București ar fi pronunțat o soluție în primă instanță, ca și în cadrul unei plângeri (ordinare) împotriva unei hotărâri jurisdicționale, ignoră dispozițiile cuprinse în legea specială și nu pot fi avute în vedere în sensul voit de acestea, anume de a privi procedura desfășurată în fața Tribunalului București ca o procedură de primă instanță, căreia nu i s-ar aplica regulile apelului ci ale judecății în fond, în sensul posibilității invocării tuturor apărărilor și susținerilor în completarea și eventual precizarea cererii cu caracter introductiv.

Apărarea astfel formulată susține un mod propriu de interpretare a normelor speciale, nu potrivit conținutului lor intrinsec, a termenilor juridici utilizați de legiuitor, ci potrivit unui interes procesual greșit înțeles de către intimate.

De altfel, argumentele acestora în susținerea punctului lor greșit de vedere sunt și nereale.

Procedura desfășurată în fața Comisiei de reexaminare OSIM, comisie de specialitate, este una riguros dezvoltată în Secțiunea a 5- a din HG nr. 499/2003, de o manieră care să asigure respectarea drepturilor părților implicate, atât din perspectiva posibilității de a formula susțineri, apărări, excepții, cât și de a propune și administra probe, inclusiv de a solicita consultarea unor specialiști din cadrul OSIM, dar și din afara acestei instituții, astfel cum prevăd în mod expres dispozițuiile cuprinse în Regula 45, alin.10.

Prin urmare, Tribunalul Bucureștia analizat cauza ca instanță de apel, în cadrul unei judecăți ce trebuia să respecte dispozițiile privitoare la judecata apelului, astfel cum sunt prevăzute acestea în Codul d e procedură civilă, Titlul IV, general aplicabile, ori de câte ori legea specială nu conține dispoziții potrivnice.

Așa fiind, Curtea găsește întemeiate criticile formulate de recurentă la punctul 1 din motivele de recurs, privind încălcarea de către instanța de apel a pricipiului disponibilității și a regulilor imperative care guvernează calea de atac a apelului.

Între acestea, dispozițiile art. 294 alin 1 teza I și cele ale art. 295 alin.1 Cod procedură civilă impun analiza apelului în limitele în care s-a desfășurat judecata, din perspectiva părților, a cauzei și a obiectului cererii de chemare în judecată, fără posibilitatea formulării unor cereri noi în această fază procesuală și, respectiv, în limitele cererii de apel, sub aspectul stabilirii situației de fapt și aplicării legii de către organul jurisdicțional ce a pronunțat în cauză hotărârea supusă apelului, întocmai ca și o primă instanță.

Respectarea acestor norme de către instanța de apel trebuia să se traducă, în concret, în analiza hotărârii Comisiei de reexaminare sub aspectul modului de aplicare a legii în ce privește îndeplinirea de către brevetul analizat a celor două condiții de brevetabilitate - noutatea și activitatea inventivă, în raport de susținerile contrare invocate prin cererile de revocare și criticile arătate în motivele de apel.

Intimatele titulare ale cererilor separat formulate, de revocare de către OSIM a brevetului de invenție având titlul, DE " au înțeles să susțină lipsa noutății brevetului și lipsa activității inventive pe baza catalogului firmei,", pag. 15, ale imaginii unui produs prezentat în catalogul, ", precum și a unor standarde, respectiv Standardul canadian privind izolatoare compozite din anul 1996, SR CEI 1109/1996, Standardul SR EN 61466-1 și de sarcini CFR din 1996, anexa 1, specificația tehnică ST 9/1999 a SC SA (document care nu a fost admis ca fiind public și, ca atare, nu a fost avut în vedere de către Comisia de ).

În apelul declarat în cauză, apelantele au susținut în mod diferit critici ale hotărârii sub aspectul lipsei de noutate a brevetului și, respectiv, a lipsei activității inventive, dar, în concret, pe baza acelorași documente considerate relevante sub aspectul lipsei caracterului de noutate și/sau a activității inventive.

În mod corespunzător și legal, instanța de apel a dispus, într-o primă etapă, efectuarea unui raport de expertiză ale cărui obiective au fost clar stabilite, respectiv,să se stabilească dacă există noutate și activitate inventivă, în raport de documentele și procedura desfășurată în fața OSIM și prin raportare la motivele și criticile arătate în motivele de apel".

Raportat la obiectul cererilor de revocare, la hotărârea supusă apelului, la motivele de apel, cum și la obiectivul expertizei dispuse în cauză, Curtea constată că instanța de apel s-a îndepărtat în mod nepermis de conținutul tuturor acestor acte de procedură, acceptând poziția experților și nu atât și exclusiv sub aspectul rezolvării problemei ce a format obiect al expertizei, cât mai ales sub aspectul modului de interpretare, propriu și în absența normei juridice, a procesului civil în ansamblu și a apelului în special, a regulilor ce s-ar aplica acestui stadiu procesual.

Această apreciere a experților a fost îmbrățișată în mod evident greșit de către instanța de apel, în baza unui principiu caruia deși nu i se poate contesta valabilitatea, cel al aflării adevărului, a îndepărtat-o de la adoptarea unei soluții legale, sub toate aspectele, atât cele de fond cât și cele de procedură.

Motivul invocat și susținut de recurentă pe temeiul art. 304 pct.5 Cod procedură civilă se analizează însă din perspectiva greșitei aplicări a legii și deci ca motiv de recurs ce se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, nu din cea a încălcării unor formă de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, o astfel de sancțiune nefiind incidentă în cauză, situație în care se exclude din analiză cererea subsidiară formulată în cadrul recursului, de casare a deciziei și trimitere a cauzei spre rejudecare, pe temeiul art. 312 alin.3.

Soluția casării cu trimitere, pentru ipoteza prezentată de către recurentă, ar fi fost necesar să fie analizată exclusiv în ipoteza în care instanța de apel, ignorând rigorile dispozițiilor art. 294 alin.1 teza I și cele ale art. 295 alin.1 Cod procedură civilă nu ar fi analizat hotărârea apelată și din perspectiva acelor motive de apel care au fost formulate de către cele două apelante în legătură cu cererile de revocare a brevetului cu care au sesizat OSIM-ul, situație în care nu ar fi fost posibilă cercetarea legalității deciziei în limitele devoluțiunii legale.

astfel în cadrul fixat prin cererile de revocare a brevetului analizat și motivele de apel, Curtea urmează a analiza criticile de nelegalitate a deciziei, din perspectiva și a acelor motive de recurs ce vizeză aplicarea greșită a legii, respectiv a Legii nr. 64/1991 și a HG nr. 152/1992, act normativ abrogat numai ulterior constituirii depozitului reglementar, respectiv prin HG nr. 499/2003, dar și potrivit acestui ultim act normativ, având în vedere dispozițiile lui cuprinse în art. 81 alin.2 potrivit cărora,Cererile de brevet de invenție depuse la OSIM în condițiile Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, pentru care nu a fost luată o hotărâre de acordare sau de respingere, se soluționează potrivit noilor reglementări", situație în care de încadrează și brevetul analizat în cauză.

2. Curtea constată că, prin raportare la expertiza tehnică valorificată în cadrul apelului, recurenta a invocat critici de nelegalitate în ce privește analiza efectuată de către instanța de apel asupra condițiilor de brevetabilitate - noutate și activitate inventivă, dictate de aceleași dispoziții cuprinse în Legea nr. 64/1991 și HG 499/2003.

Criticile astfel cum au fost formulate sunt fondate.

În ce privește condiția noutății invenției, Curtea reține că instanța de apel era obligată, întocmai ca și Comisia de reexaminare OSIM, să aibă în vedere dispozițiile cuprinse în Regula 37, respectiv alin.3, corelat cu alin.4, alin.8, 9 și 10 din HG nr. 499/2003 ce își aflau corespondentul în Regula 32 din HG nr. 152/1992.

Potrivit alin.3 din Regula 37,,La stabilirea noutății unei invenții nu poate fi luat în considerare, de regulă, decât un singur document din stadiul tehnicii, și anume cel considerat a fi cel mai apropiat de invenția revendicată.", excepția fiind dată de alin. următor, 4, potrivit căruia,In aplicarea alin.3 pot fi luate în considerare și alte documente la care se face trimitere în documente din stadiul tehnicii".

În dezvoltarea modului în care se face analiza noutății invenției, alin.(8) prevede că "Examinarea noutății se face prin compararea caracteristicilor din revendicări cu cele din documentul considerat a fi cel mai apropiat de invenția revendicată, selectat în raportul de examinare.".

Aceste norme reprezintă concretizarea unui principiu aplicabil în analiza noutății invenției, ce se regăsea explicit în vechiul act normativ la alin.2 din Regula 32, anume interzicerera analizei noutății în sistemul denumit,mozaic".

Prin urmare, atât Comisia de reexaminare, cât și instanța chemată să soluționeze cauza în apel trebuia să se raporteze în analiza noutății invenției la un singur document din stadiul tehnicii, considerat cel mai apropiat de invenție, selectat în raportul de examinare (în speță, în Hotărârea nr. 57/2007 a Comisiei de OSIM), comparând caracteristicile din revendicările cuprinse în brevet (2), cu cele din documentul cel mai apropiat de invenție, indicat de intimatele titulare ale cererii de revocare ca fiind," - 1991, filele 32 și 33.

Contrar soluției adoptate în unanimitate de Comisia de reexaminare OSIM, instanța de apel, folosind argumente pe care nici chiar apelantele, care au dezvoltat motivul de apel ținând de greșita apreciere de către Comisie a noutății invenției, nu le-au folosit, a omologat expertiza efectuată de experții și, cu toate că nici aceștia nu au reținut caracterul distructiv de noutate al catalogului ci, astfel cum s-a reținut prin decizie, au reținut că există alte documente pe baza cărora se poate reține acest fapt,precum Prospectul -. - 1999 și Raportul nr. 15-206, experiences with -1998".

În mod evident, această analiză a instantei de apel nu poate fi considerată ca fiind legală, câtă vreme dispozițiile anterior menționate nu au fost respectate.

Pe de altă, Curtea constată, în acord cu susținerile recurentei, că o asemenea analiză este greșită nu numai din perspectiva încălcării acelui principiu la care s-a trimis anterior - al unei analize în sistem mozaic, dar și ca urmare a faptului că au fost ignorate în totalitate dispozițiile cuprinse în alin. (9) și (10) din Regula 37, potrivit cărora "Se apreciază că invenția revendicată îndeplinește condiția noutății dacă diferă prin cel puțino caracteristică esențială de soluția tehnică din documentul selectat. " (alin.9), respectiv, "Invenția revendicată este nouă și dacă se referă la:a) un caz particular, iar documentul din stadiul tehnicii are în vedere o dezvăluire generală care include cazul particular;" alin (10), criterii de apreciere ale noutății invenției, analizate în raport de, dar neanalizate în raport de celelalte documente care, în totalitatea lor,nu pot fi avute în vedere ca documente relevante din stadiul tehnicii, atâta timp cât nu au fost invocate, nu au fost analizate separat și cu respectarea celorlalte dispoziții anterior citate și nici nu puteau fi analizate separat.

În ce privește, atât în hotărârea Comisiei de reexaminare căt și din susținerile recurentei, în acord cu cele ale OSIM, necontrazise prin dispoziții legale pertinente de către intimate, se rețin elemente de diferențiere, în sensul dispozițiilor anterior citate, suficiente pentru a da caracter de noutate invenției, aspect în raport de care decizia pronunțată în apel se privește ca nelegală.

3. În ce privește condiția activității inventive, Curtea reține sub un prim aspect, faptul că analiza efectuată de instanța de apel a fost făcută laolaltă cu cea a noutății invenției, într-un mod nesistematizat și care nu a avut în vedere dispozițiile legale aplicabile, respectiv criterile în raport de care se apreciază activitatea inventivă, potrivit art. 10 din lege și cu respectarea în analiză a dispozițiilor cuprinse în Regula 37 B din HG nr. 499/2003.

Potrivit alin.1 din al acestei reguli,O invenție este considerată ca implicănd o activitate inventivă dacă, având în vedere asemănările și deosebirile dintre invenția revendicată, luată ca un tot, și stadiul tehnicii definit conform art. 8 alin.2 și regulii 34, ea nu ar fi fost evidentă unei persoane de specialitate la data depozitului sau a priorității recunoscute."

Potrivit alin.(3),"Invenția revendicată, luată ca un tot, este considerată ca fiind evidentă în sensul art. 10 dacă una sau mai multe caracteristici ale stadiului tehnicii sau cunoștințele generale ale persoanei de specialitate în domeniu ar fi permis acesteia, la data de depozit sau a priorității revendicate, să ajungă la invenția revendicată, prin înlocuire, combinare ori prin modificarea uneia sau mai multor caracteristici ale stadiului tehnicii."

onform alin.(8) lit. b), "În aplicarea prevederilor alin.(3) activitatea inventiva poate fi apreciata, de asemenea, astfel: - b)combinație de caracteristici care nu decurge în mod evident din stadiul tehnicii realizat înașa fel încât caracteristicile combinației își potentează reciproc efectele și se obține un rezultat tehnic nou, situație în care este irelevant faptul că fiecare caracteristică luată individual este în sine cunoscută, integral sau parțial."

În mod corect a susținut recurenta critica îndreptată împotriva deciziei și a raportului de expertiză pe care s-a bazat aceasta, raport în cadrul căruia experții, contrar dispozițiilor anterior citate, au analizat separat fiecare din componentele produsului, compozit de tracțiune", pe care le-au raportat la documente considerate ca făcând parte din stadiul tehnicii, fără a analiza însă invenția, prin cele două revendicări, ca un tot, în sensul dispozițiilor alin.3 anterior citat.

Potrivit brevetului analizat, cele două revendicări au constat în: 1. compozit de tracțiune, compus dintr-un miez izolator(1), încorporat într-un înveliș electroizolant, elastic, cu și rile din material organic și cape metalice strizate pe capete, caracterizat prin aceea că are niște cape (3) din laminat sau tras, zincat termic după prelucrare, constituit dintr-un tronson cilindric (d), prevăzut cu un guler(e), un locaș(f) și o gaură centrală(g) fără zincare, continuat cu o de prindere(h), realizată prin frezarea a două fețe(i) din semifabricatul de rotund, laminat sau tras și prevăzută cu o gaură transversală(j) de prindere; 2. compozit de tracțiune, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că într-o altă variantă constructivă, admite un număr sporit de rile electroizolante(b), pentru compensarea unor distanțe mai mari între niște găuri(j) ale capacelor(3) impuse de lanțurile de izolatori în exploatare.

Problema tehnică pe care a urmărit să o rezolve invenția și în raport de care se apreciază activitatea inventivă, potrivit alin.4 din regula 37 Baf ost aceea de a realiza un izolator compozit cu armături, având rezistență mecanică asigurată, construcție realizabilă mai facil tehnologic și adaptabil la lanțurile de izolatoare existente în exploatare, astfel cum rezultă din descrierea invenției.

. ca și la analiza noutății, pentru aprecierea activității inventive, experții nu au specificat în clar care din documentele prezentate au fost selectate așa încât să se poată demonstra că invenția este evidentă pentru o persoană de specialitate.

Răspunzând obiecțiunilor formulate de intimată (recurenta din această fază procesuală) la raportul de expertiză, în ideea evidențierii acestei lacune, experții au înțeles să se refere pe de o parte la titlul greșit al brevetului, care nu ar fi fost să protejeze o invenție de genul," ci pe aceea de capă, caracteristicile acesteia fiind singurele esențiale, diferite de soluția cea mai apropiată din stadiul tehnicii, precum și la faptul că, pe de o parte,marile avantaje ale capelor din laminat sau tras nu sunt dovedite prin nici o probă administrată", iar pe de altă parte, că,soluția din brevet prevede numai o înlocuire de material, cu efecte generale previzibile, cu nimic superioare stadiului tehnicii", cu trmitere la alin.9 și 10 lit. d din Regula 37

Ținând seama de faptul că titlul brevetului de invenție nu constituie un motiv de revocare a acestuia, cerințele a căror neîndeplinire pot conduce la revocare fiind cele cuprinse în art. 7-10, 12 și 13 din lege, precum și de faptul că afirmația experților, anterior redată, privitoare la nedovedirea avantajelor capelor din laminat sau tras scoate în evidență, în mod logic, însăși noutatea și caracterul inventiv, ceea ce s-ar mai impune a fi analizată este tocmai incidența dispozițiilor legale invocate de către experți în justificarea punctului lor de vedere.

Potrivit Regulii 37 lit. B alin.(9) și alin.(10) lit. d) din Regulament,o invenție nu implică o activitate inventivă dacă se află, în special, în una dintre situațiile următoare: folosire evidentă de mijloace cunoscute -. Se consideră a fi folosire evidentă de mijloace cunoscute următoarele situații: d) invenția consta într-o înlocuire, într-un dispozitiv cunoscut, a unui material cu un alt material recent descoperit și ale cărui proprietăți îl fac adecvat pentru această utilizare, denumită înlocuire analoagă."

În raport de aceste dispoziții pe temeiul cărora s-a fundamentat absența activității inventive, Curtea reține că ele nu sunt aplicabile, câtă vreme invenția nu presupune și, ca atare, nu constă într-o înlocuire a unui material cunoscut cu u altul recent descoperit, respectiv nu poate fi pusă în discuție înlocuirea analoagă la care face trimitere textul, decât în măsura în care s-ar aprecia că oțelul laminat sau tras reprezintă un material recent descoperit, concluzie care este evident.

Pe de altă parte, Curtea constată că, contrar concluziilor la care a ajuns Comisia de reexaminare, în opinia majoritară, revendicările din brevet nu au vizat exclusiv caracteristicile noi ale materialului folosit ci și tehnologia de obținere a acestuia - laminat sau tras, zincat termic după prelucrare, aspect care a fost ignorat de experți în analiza efectuată.

Poziția minoritară divergentă a unuia din membrii Comisiei de reexaminare a OSIM a rezumat în esență aceeași concluzie a celor doi experți, anterior analizată, pornind de la aceeași modalitate de interpretare a revendicării 1, care din perspectiva Regulii 37 lit.B alin.10 lit. d nu poate fi acceptată și, ca atare, nici nu putea fi însușită de instanța de apel.

În măsura în care, așa cum s-a motivat în opinia divergentă, soluția propusă în invenție decurgea în mod firesc și facil pentru o persoană de specialitate în domeniu, ceea ce corespunde ipotezei din alin.10 lit. a al Regulii 37 B, în raport de datele relevate din materialele opozabile, Curtea reține în cadrul recursului că o asemenea concluzie nu a fost însușită nici de Comisia de reexaminare OSIM, nici de examinatorul cererii și nici de toți experții desemnați în cauză pentru a efectua expertiza.

Pe de altă parte, experții care au exprimat opinia potrivit căreia invenția nu implică activitate inventivă, în definirea stadiului tehnicii avute în vedere în analiza efectuată s-au referit la caracteristicile standardizate ale izolatoarelor compozite, menite să corespundă solicitărilor de câmp electric, mecanic și de mediu, au înlăturat ca susținerea din descrierea cuprinsă în brevet potrivit căreia izolatoarele ceramice ar reprezenta stadiul tehnicii și au ajuns în cadrul acestei argumentații la aceeași teză a înlocuirii analoage (alin.10 lit. d), analizată anterior, așa încât opinia acestora se consideră ca fiind greșit omologată de instanța de apel, în raport de dispozițiile legale aplicabile.

Având în vedere considerentele prezentate, Curtea reținând caracterul fondat al criticilor întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat în cauză și va dispune, în baza art. 312 alin.3 Cod procedură civilă, modificarea deciziei, în sensul respingerii apelurilor ca nefondate, criticile aduse de apelante fiind considerate greșit însușite de instanța de apel prin raportare la dispozițiile legale în limitele cărora se putea aprecia, devolutiv și potrivit probelor administrate, asupra noutății și activității inventive a invenției din BI -.

În baza art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga intimatele apelante la plata sumei de 6637 lei cheltuieli de judecată în faza apelului, potrivit cererii formulate în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta SC GRUP SRL împotriva deciziei civile nr. 460 din 8.04.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a civilă, în contradictoriu cu intimatele SC SRL, SC SA și cu OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MARCI.

Modifică decizia în sensul că respinge apelurile ca nefondate.

Obligă intimatele apelante la plata sumei de 6637 lei cheltuieli de judecată în faza apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 5.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Tehnored. AP

30.12.2008

- Secția a III-a civilă

Judecători apel:

C

Președinte:Elena Viviane Tiu
Judecători:Elena Viviane Tiu, Andreea Vasile, Ileana

Vezi şi alte speţe de drept civil: