Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1030/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1030/R/2008
Ședința publică din data de 13 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Marta Vitoș
JUDECĂTORI: Carmen Marta Vitoș, Lucia Ștețca Adrian
-
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva sentinței civile nr. 276 pronunțată de Tribunalul Sălaj, la data de 11.02.2008, în dosarul nr-, privind și pe reclamanții, și pe pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și de timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța apreciază că la dosar sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, astfel încât, întrucât s-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei, declară închisă faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului declarat reține:
Prin sentința civilă nr. 276/11.02.2008 a Tribunalului Sălaj, s-a admis acțiunea formulată de reclamantele, și împotriva pârâților Inspectoratul de Poliție Județean S și Ministerul Administrației și Internelor, care au fost obligați să calculeze și să plătească reclamantelor sporul de fidelitate pe perioada 14.10.2004 și până la pensionarea fiecărei reclamantei, astfel: - 888 lei, - 1566 lei și - 475 lei.
S-a constatat prescripția dreptului la acțiune pe perioada 01.05.2004 - 16.10.2004.
Pârâții au fost obligați să plătească reclamantelor primele de concediu pe perioada 2004 - 2005 pentru și, respectiv 2004-2006 pentru.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamantele au fost angajate ale Inspectoratului Județean de Poliție S, iar potrivit prevederilor art. 49 din Legea nr. 138/1999, personalul civil din ministerele și instituțiile centrale ale Ministerului Administrației și Internelor care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de sporurile, primele și indemnizațiile acordate acestora, potrivit prevederilor aplicabile cadrelor militare în activitate.
Polițiștilor care, la data promulgării legii mai sus menționate, erau cadre militare, ulterior devenind funcționari publici civili cu statut special (Legea nr. 360/2002), dar păstrându-și drepturile prevăzute de legea anterioară în calitate de cadre militare, li s-a acordat prin nr.OG 38/2003 sporul de fidelitate de până la 20% din salariu, în funcție de vechime, precum și prima de concediu egală cu un salariu din luna anterioară plecării în concediu.
Instanța a apreciat că nu pot fi reținute diferențieri între personalul contractual civil și personalul cu statut de funcționar public, atâta timp cât ambele categorii de personal desfășoară activități similare.
Referitor la primele de concediu s-a apreciat că deși plata acestui drept a fost suspendată prin legile anuale ale bugetului de stat, aceasta nu a echivalat cu pierderea dreptului, iar dreptul reclamantelor la prima de concediu constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, considerând-o vădit netemeinică și esențial nelegală.
În motivele de recurs se arată că decizia a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii. Drepturile salariale cuvenite reclamantelor sunt prevăzute de dispozițiile nr.OUG 24/2000 și nu de cele ale nr.OG 38/2003 sau ale Legii nr. 138/1999.
S-a făcut o greșită interpretare și aplicare a art. 49 din Legea nr. 138/1999, act normativ în care nu este prevăzută nici plata sporului de fidelitate și nici plata primelor de concediu.
Prin dispozițiile nr.OUG 24/2000 nu sunt recunoscute dreptul la sporul de fidelitate și prima de concediu.
De asemenea, se invocă faptul că personalul contractual civil din Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu desfășoară activități similare cu personalul din categoria funcționarilor publici cu statut special.
Recursul este întemeiat în parte, în sensul considerentelor ce urmează a fi expuse.
Reclamantele au invocat ca temei al pretențiilor privind sporul de fidelitate, dispozițiile art. 49 din Legea nr. 138/1999 și ale art. 6 din nr.OG 38/2003, temeiuri reținute și de prima instanță.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 138/1999,personalul civildin ministerele și instituțiile centrale prevăzute la art. 1,beneficiază de drepturile salariale reglementate în legislația aplicabilă în sectorul bugetar și de unele drepturi salariale prevăzute în prezenta lege.
Acordarea primelor, sporurilor și indemnizațiilor prevăzute pentru cadrele militare și personalului civil, este condiționată conform art. 49 din același act normativ de desfășurarea activității în condiții similare cu cele ale cadrelor militare.
Astfel cum învederează recurenta în secțiunea a doua a legii sunt prevăzute indemnizațiile, primele și sporurile cuvenite personalului militar și civil, însă între acestea nu se regăsesc nici sporul de fidelitate, nici prima de concediu.
Dreptul la sporul de fidelitate a fost introdus prin art. 6 al nr.OG 38/2003, însă acest act normativ se aplică funcționarilor publici cu statut special denumiți polițiști din unitățile Ministerului d e Interne.
Fiind vorba de dispoziții speciale prima instanță în mod greșit a apreciat că drepturile prevăzute în această ordonanță s-ar cuveni și reclamantelor prin raportare la dispozițiile art. 49 din Legea nr. 138/1999.
Este întemeiată prima dintre criticile formulate de recurent, în sensul că obligarea la plata sporului de fidelitate nu are temei legal, că în cazul reclamantelor sunt aplicabile dispozițiile nr.OUG 24/2000, care la art. 14 stipulează că prevederile acesteia se aplică și personalului civil încadrat în structurile unor ministere cu atribuții privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională.
În ceea ce privește prima de concediu, prima instanță a dat o interpretare corectă a legii și a principiilor de drept aplicabile dreptului reclamantelor.
Prima de concediu este un drept recunoscut salariaților bugetari, cu titlu de exemplu polițiștilor, conform art. 37 alin. 2 din nr.OG 38/2000, funcționarilor publici, conform art. 35 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 și nu ține de exercitarea unor atribuții specifice unei anumite profesii sau funcții.
Astfel, a nu recunoaște reclamantelor acest drept ar însemna o discriminare în sensul art. 16 alin. 1 din Constituție și ale art. 1 din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3, raportat la art. 304 pct. 9.pr.civ. urmează a se admite în parte recursul declarat de pârât și a se modifica în parte sentința în sensul respingerii capătului de cerere având ca obiect sporul de fidelitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva sentinței civile nr. 276 din 11 februarie 2008 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că respinge capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata sporului de fidelitate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.SL/dact.
3 ex./18.06.2008
Jud.primă instanță: /
Președinte:Carmen Marta VitoșJudecători:Carmen Marta Vitoș, Lucia Ștețca Adrian
