Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 117/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.117/CM
Ședința publică din data de 25 martie 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenta - pârâtă SC SA, cu sediul în C, Port, 54, județul C, împotriva sentinței civile nr.1318/14.11.2008 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant SINDICATUL LUCRĂTORILOR C, cu sediul în C, Port, 54, având ca obiect calcul drepturi salariale.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 17.03.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.03.2009, 23.03.2009 și la data de 25.03.2009, când a dat următoarea soluție:
CURTEA
Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Sindicatul Lucrătorilor SA a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC SA obligarea acesteia la respectarea prevederilor art.41 alin.1 lit.a din la nivelul ramurii transporturi, așa cum acesta a fost modificat prin ultimul act adițional.
Acest articol se referă la stabilirea unor sporuri de care ar fi trebuit să beneficieze și un număr de 108 angajați ai pârâtei în cadrați în condiții speciale, iar prin ultimul act adițional salariaților încadrați în condiții speciale trebuia să li se acorde un spor de 25% aplicabil la salariul angajatului.
Pârâta a invocat excepția lipsei calității procesual active a reclamantului raportat la disp.art.73 din Legea 168/1999, deoarece acțiunea a fost formulată de Sindicat în nume propriu și fără un mandat expres de reprezentare a membrilor pentru care s-a formulat cererea de chemare în judecată.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii întrucât, salariații încadrați în locuri de muncă cu condiții speciale beneficiază potrivit anexei nr.3 la CCM la nivel de unitate, de sporuri care, reprezintă 45% din salariul brut al salariatului depășind astfel cuantumul minim prevăzut de CCM la nivel ramură transporturi pe anii 2006-2007.
Prin sentința civilă nr.1584/28.09.2007 a Tribunalului Constanța, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active reținându-se că reclamantul are dreptul de a întreprinde acțiuni în justiție în numele membrilor săi fără a avea nevoie de un mandate expres din partea celor în cauză, având calitate procesual activă în prezentul litigiu.
Pe fondul cauzei, s-a apreciat ca întemeiată acțiunea reclamantului întrucât actul adițional la CCM la nivel de ramură transporturi modifică unele prevederi din CCM nr. 2837/27.12.2006.
Cei 108 salariați dintre care 100 docheri și 8 mecanici de locomotivă sunt încadrați în locuri de muncă cu condiții speciale, beneficiind de spor de condiții grele de muncă - 20%, respective 15% de spor condiții periculoase și 10% spor condiții nocive.
Având în vedere disp.art.49 lit.a din CCM la nivel ramură transporturi modificat prin actul adițional, conform căruia sporul pentru condiții deosebit de muncă, grele, periculoase sau penibile - este de 10% din salariul de bază minim brut iar cel pentru condiții speciale este de 25%, ambele sporuri se acordă la salariul de bază minim brut al salariaților.
Instanța a mai avut în vedere și avizul nr.89/22.07.2005 pentru docherii și mecanicii de locomotivă precum și faptul că prevederile art.41 alin.1lit.a nu au fost respectate de pârâtă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC SA C și prin decizia nr.155/CM/10.03.2008 Curtea de Apel a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare pentru suplimentarea materialului probator respectiv efectuarea unui raport de expertiză contabil care să clarifice situația asiguraților care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă specificate în aviz, dacă au fost întocmite declarații rectificative și dacă s-au plătit contribuția de asigurări sociale pentru locuri de muncă în condiții speciale.
După rejudecarea cauzei în fond după casare, prin sentința civilă nr. 1318/14.11.2008 Tribunalul Constanțaa admis acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Lucrătorilor și a obligat pârâta să plătească angajaților încadrați în condiții speciale de muncă începând cu luna ianuarie 2007 sporul pentru muncă desfășurată în condiții speciale, în cuantum de 25% din salariul de bază brut al fiecărui salariat.
Instanța de fond a constatat conform raportului de expertiză efectuat în cauză că sporurile la nivel de unitate au fost acordate potrivit anexei 3 din contractul colectiv de muncă aplicabil acestei unități deși prin actul adițional la CCM la nivel ramură transporturi se prevede un spor de 25% pentru condiții speciale calculat la salariul de bază minim brut al fiecărui salariat.
Încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale se face în temeiul legii în timp ce încadrarea locurilor de muncă în condiții grele, periculoase, nocive sau alte asemenea, este lăsată la latitudinea părților contractelor de muncă.
În cadrul unității pârâte, partenerii sociali, au stabilit prin chiar contractul colectiv de muncă la nivel de unitate că în cadrul acesteia există atât condiții grele de muncă, condiții periculoase dar și condiții nocive, pentru toate acestea fiind prevăzute sporuri salariale în anexa nr.3.
Avizul nr.80/22.05.2005 pentru docherii și mecanicii de locomotivă reprezintă recunoașterea și achiesarea din partea unității pârâte la punctul de vedere al comisiei pentru acordarea avizelor de încadrare în condiții speciale. S-a constata că cele 108 persoane sunt încadrate în condiții de muncă speciale, dar sunt remunerați într-un mod defavorabil.
Prin urmare, aceste persoane nu pot beneficia de sporurile pe care le primesc ceilalți salariați, fiind plasați pe o poziție de egalitate din punct de vedere al drepturilor salariale cu ceilalți salariați, în mod nelegal, deși ei trebuie să beneficieze de prevederile CCM - ului la nivel ramură transporturi și a actului adițional care modifică CCM - ul inițial, respectiv de disap.art.49 alin.1 lit.a care prevăd un spor de 25% pentru persoanele încadrate în condiții speciale, cuantum superior celui stabilit de CCM - ul la nivel de unitate.
Întrucât regula este aplicarea contractului colectiv la nivel superior în cazul în care contractul la nivel inferior prevede drepturi defavorabile salariaților, s-a constatat că acțiunea reclamantului este întemeiată fiind obligată pârâta să plătească angajaților încadrați în condiții speciale de muncă, începând cu ianuarie 2007 sporul pentru muncă desfășurată în condiții speciale în cuantum de 25% din salariul de bază brut al fiecărui salariat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta parata care a formulat următoarele critici:
- Instanța a acordat ceeace nu s-a cerut deoarece s-a pronunțat pe o "obligație de a da" în condițiile in care reclamantul a investit instanța cu o "obligație de a face". Prin urmare, a fost interpretat greșit actul juridic dedus judecății iar instanța nu a luat în considerare cererea de chemare în judecată și precizările privind obiectul cererii.
- Calitate procesuală în acțiunea pentru plata drepturilor reprezentând spor pentru condiții speciale o aveau cei 108 salariați și nicidecum Sindicatul care nu a făcut dovada că acești salariați sunt membri de sindicat.
- Hotărârea atacată este lipsită de temei legal nefiind analizate apărările societății cu privire la faptul că cei 108 salariați beneficiază de sporuri pentru condiții speciale în cuantum de 25% astfel cum se prevede in art. 41 alin. 1 litera "a" din CCM/ramura transporturi/2006-2007.
Întrucât nici actele normative si nici CCM nu prevede ca sporurile să se acorde distinct, unitatea consideră că și-a respectat obligațiile deoarece a achitat toate sporurile cuvenite reclamanților, cumulat-în total fiind acordate sporuri de 45% din salariul brut pentru docheri si de 35% pentru mecanici de locomotivă.
Pentru toate aceste motive, recurenta solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În drept cererea a fost întemeiata pe disp. art. 304 pct.6,8 si 9 din codul d e procedura civila.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate și de materialul probator administrat în cauză, Curtea constata că recursul este întemeiat.
În temeiul art. 312 pct.3 cod procedură civilă, Curtea de Apel a casat sentința civilă nr- pronunțată de Tribunalul Constanta, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru completarea materialului probator.
Au fost indicate de asemenea probele ce urmau a fi administrate și care in contextul disp. art. 306 cod procedură civilă nu puteau fi administrate in recurs, respectiv efectuarea unei expertize contabile care să stabilească dacă la nivel de unitate s-au achitat angajaților ce își desfășoară munca in "condiții speciale", drepturile reprezentate de sporul prevăzut in CCM la nivel de ramura transporturi/2006-2007.
Analizând raportul de expertiză efectuat in cauză, constatăm că întradevăr cei 108 angajați ai SC - reprezentați de Sindicatul Lucrătorilor, își desfășoară activitatea în condiții speciale, aspect care rezultă din avizul nr. 89/22.07.2005 și decizia nr. 754/7.11.2006.
Expertul a analizat statele de plată pe perioada ian.2007-dec.2007 precum si declarațiile depuse la CAS Constanta din care rezulta ca s-a calculat și s-a declarat contribuția CAS corespunzătoare condițiilor de muncă speciale numai pentru cele 108 locuri de munca, respectiv 100 docheri si 8 mecanici de locomotivă.
S-a concluzionat în urma analizării acestor înscrisuri, căSC SA a achitat sporurile datorate persoanelor încadrate în condiții speciale,astfel cum au fost acestea negociate prin art. 41 alin.1 litera"a" din CCM/ramura.
Mențiunea făcută de expert cu privire la respectarea obligațiilor de plată a sporurilor față de restul salariaților nu trebuia interpretată în sensul că toți salariații SC beneficiază de aceleași sporuri ci in sensul că, în funcție de locul de muncă în care își desfășoară activitatea fiecare salariat, s-a plătit sporul cuvenit, fiind redate in acest sens liste cu locurile de muncă în care se prevăd sporuri pentru condiții grele, condiții nocive, condiții periculoase etc.
Așadar, soluția instanței se bazează pe o greșită interpretare a probelor administrate în cauză, ceeace face aplicabile disp. art. 304 pct.9 cod procedură civilă, cu consecința admiterii recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii ca nefondată în condițiile în care cei 108 salariați reprezentați de Sindicat, și-au primit drepturile constând în sporul de 25% pentru condiții speciale, astfel cum este reglementat prin art. 41 alin.1 litera"a" din CCM/ramura transporturi.
Celelalte critici formulate de recurenta nu pot fi reținute având în vedere că Sindicatul are calitatea de a formula acțiune în justiție pentru apărarea drepturilor salariaților chiar în lipsa unui mandat dat de aceștia, astfel cum prevede si art. 28 alin.2 din Legea nr. 54/2003 cu privire la sindicate.
Curtea mai are în vedere și faptul că prin acțiune se solicită obligarea angajatorului de a respecta o clauză dintr-un contract colectiv de muncă și din moment ce sindicatul este partener de negocieri, nu se impunea administrarea unor probatorii legate de calitatea de membru de sindicat al fiecărui salariat.
Vor fi înlăturate și celelalte critici legate de interpretarea greșită a actului dedus judecății deoarece din petitul cererii cu care a fost investită instanța rezultă că reclamantul nu a solicitat doar "obligarea pârâtei la respectarea prevederilor art. 41 litera a) din CCM/ramura" ci și "acordarea sporului de 25% pentru salariații încadrați în condiții speciale", această mențiune fiind făcută la finele acțiunii inițiale (pagina 4 dosar fond), iar la această cerere nu s-a renunțat cu ocazia rejudecării cauzei.
Pentru toate aceste considerente, va fi admis recursul făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 312 cod procedură civilă, conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de recurenta - pârâtă SC SA, cu sediul în C, Port, 54, județul C, împotriva sentinței civile nr.1318/14.11.2008 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant SINDICATUL LUCRĂTORILOR C, cu sediul în C, Port, 54.
Modifică în tot sentința în sensul că respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.03.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
- Jud. /09.04.2009
- gref. -
4 ex./10.04.2009
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Vanghelița Tase, Maria Apostol
