Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 123/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 123/R-CM

Ședința publică din 19 Februarie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Laura Ioniță JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu

Judecător - -

Judecător - -

Grefier - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR B reprezentat de DIRECTIA GENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.671/CM din 24 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată și trece la soluționarea lui.

CURTEA

Constată că, rin p. acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul tribunalului Argeș, Sindicatul Învățământ Preuniversitar Curtea de Aaf ormulat acțiune în numele și pentru reclamanta în contradictoriu cu pârâții Colegiul Național, Centrul Bugetar Colegiul Național și Municipiul Curtea de A, în calitate de ordonator de credite, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați să calculeze legal și să îi plătească sporul de 15% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare, respectiv diferențele de drepturi salariale cuvenite cu acest titlu pe ultimii trei ani, actualizate în raport cu rata inflației.

În fapt, s-a arătat de către sindicat că reclamanta este salariată la Colegiul Național Curtea de A în funcția de bibliotecar și face parte din categoria personalului de specialitate. Întrucât lucrează în rețeaua de biblioteci a Ministerului Educației și Cercetării are statut de personal didactic auxiliar.

Bibliotecile școlare se organizează în cadrul unei instituții de învățământ preuniversitar, sunt biblioteci de drept public finanțate de la bugetul de stat, bugetele locale, fondurile de finanțare fiind nominalizate distinct în bugetele instituției.

Personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colecții care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil, laboratoare de conservare a cărții sau cei care asigură servicii de împrumut, la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni sau orfelinate beneficiază pentru condiții periculoase sau vătămătoare, potrivit art.51 alin.3 din Legea nr.593/2004, pentru modificarea și completarea Legii bibliotecilor nr.334/2002 de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.

Reclamanta este lipsită de sporul menționat pe considerentul că are statut de personal didactic auxiliar, chiar dacă este încadrată pe funcția de bibliotecar și lucrează opt ore consecutiv în bibliotecă.

Considerând prin absurd că Legea nr.593/2004 ar interzice acordarea acestui spor pentru categoria de bibliotecari care au statut de personal didactic auxiliar, în conformitate cu art.50 pct.2 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, modificată și completată coroborat cu art.1 din nr.HG1471/2004, pentru modificarea art.8 lit. a din nr.HG281/1993, cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare, personalul didactic și didactic auxiliar beneficiază și de sporul de 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective.

Pârâtul Municipiul Curtea de Aaf ormulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A pentru ca, în cazul în care va cădea în pretenții, să fie obligat la alocarea către municipiu a fondurilor necesare achitării drepturilor bănești solicitate de reclamanți.

În motivarea acestei cereri s-a susținut că, potrivit art.167 din Legea nr.84/1995, cu modificările și completările ulterioare, fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic auxiliar din instituțiile preuniversitare sunt asigurate din bugetul de stat și defalcate în bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.

De asemenea, au fost invocate dispozițiile art.14 alin.4 lit. a din Legea nr.486/2006 a bugetului de stat pe anul 2007, precum și a legilor bugetului de stat pe anii anterior, potrivit cărora finanțarea cheltuielilor de personal ale instituțiilor sau ale unităților de învățământ preuniversitar sunt alocate din taxa pe valoarea adăugată, sursă ce provine și se alocă de la bugetul de stat.

În întâmpinarea formulată, chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A, a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, având în vedere că temeiul unei astfel de cereri trebuie să îl constituie obligația de garanție ce îi revine chematului în garanție în baza legii sau a contractului ori a unei obligații de restituire, condiții care nu se regăsesc în situația de față.

Prin sentința civilă nr.671/CM/24 octombrie 2007 fost admisă în parte acțiunea și au fost obligați pârâții Colegiul Național și Centrul Bugetar Colegiul Național să plătească reclamantei drepturile salariale reprezentând spor de 15% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare pentru perioada 20.06.2004-20.06.2007, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație.

A fost obligat pârâtul Municipiul Curtea de A să vireze pârâților de mai sus fondurile necesare achitării drepturilor bănești menționate.

A fost admisă cererea de chemare în garanție și a fost obligat chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice A prin Direcția Finanțelor Publice A să aloce pârâtului Municipiul Curtea de A fondurile necesare efectuării plății.

Pentru a se pronunța în acest sens, tribunalul a analizat cu prioritate, potrivit art.137 Cod procedură civilă, excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, pe care a apreciat-o ca neîntemeiată, deoarece partea are posibilitatea să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte în cazul în care ar cădea în pretenții cu o cerere de chemare în garanție. Având în vedere art.14 alin.5 din Legea nr.486/2006, în raport de care repartizarea sumelor pe comune, orașe și municipii se face prin decizie a directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice Județene, precum și calitatea de ordonator principal de credite a Ministerului Economiei și Finanțelor, cererea de chemare în garanție a fost considerată ca admisibilă.

În ceea ce privește fondul cauzei, potrivit art.38 din Legea bibliotecilor nr.334/2002, republicată, finanțarea bibliotecii școlare de drept public se face din bugetul anual al instituției de învățământ de stat în cadrul căreia funcționează.

Bibliotecarii intră în categoria personalului de specialitate din biblioteci, iar personalul de specialitate din rețeaua de biblioteci a Ministerului Educației și Cercetării are statut de personal didactic auxiliar. În acest sens sunt prevederile art.44 alin.2 și 3 din lege.

Potrivit prevederilor art.167 din Legea învățământului nr.84/1995, cu modificările ulterioare, fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic și a personalului didactic auxiliar din instituțiile de învățământ preuniversitar sunt asigurate din bugetul de stat și defalcate în bugetele locale ale unităților administrativ - teritoriale.

De altfel, finanțarea cheltuielilor cu salarizarea personalului didactic și didactic auxiliar al instituțiilor de învățământ preuniversitar este asigurată din anul 2001, potrivit art.13 din nr.OUG32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază teritorială acestea își desfășoară activitatea.

Aceasta înseamnă că unitatea administrativ teritorială în care unitatea de învățământ preuniversitar funcționează este ordonator secundar de credite și are, implicit, calitate procesuală pasivă în acțiunea având ca obiect plata drepturilor salariale ale personalului didactic auxiliar din unitățile de învățământ menționate.

Așa cum s-a reținut mai sus obiectul prezentei cauze îl formează drepturile salariale ale personalului de specialitate al bibliotecilor școlare, respectiv ale bibliotecarilor.

Pentru această categorie de personal a fost adoptată Legea nr.334/2002, cu completările și modificările ulterioare, prin care, la capitolul 4 sunt reglementate anumite drepturi bănești printre care se află și dreptul la un spor de până la 15% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare.

Față de normele generale ale Legii nr.14/1991 și nr.HG281/1993, modificate de mai multe ori, și ale Legii nr.128/1997, aceasta din urmă stabilind condițiile de salarizare a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar, Legea bibliotecarilor nr.334/ 2002, cu modificările ulterioare este legea specială.

Norma prevăzută de art.51 pct.3 din legea republicată, conform căreia personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colecții care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil, laboratoare de restaurare și conservare a cărții sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni și în orfelinate beneficiază, pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta, reprezintă norma specială, derogatorie de la dreptul comun.

Aceasta, ca și legea în ansamblul său stabilește categoria de personal care beneficiază de acest spor, locul de muncă sau condițiile de acordare a sporului.

De aceea a fost apreciată ca neîntemeiată apărarea de fond conform căreia pentru acordarea sporului este necesară delimitarea în prealabil a locurilor de muncă cu condiții periculoase sau vătămătoare prin expertizarea acestora.

S-a dovedit că reclamanta lucrează într-un loc de muncă dintre cele prevăzute de art.51 pct.3 din Legea nr.334/2002, republicată, asigurând servicii de împrumut de carte la domiciliu, prin urmare este îndreptățită la acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare.

De asemenea, nu s-a invocat de către angajator lipsa negocierilor colective în ce privește mărimea concretă a acestui spor ce intră în partea variabilă a salariului, negociere prevăzută de dispozițiile art.48 alin.2 din Legea nr.128/1997, și nici nu s-a contestat cuantumul solicitat prin acțiune.

În termen legal chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor a declarat recurs împotriva acestei sentințe pe care a criticat-o pentru netemeinicie, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Arată recurentul că în mod greșit instanța a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, confundându-l pe recurent cu Statul Român sau cu bugetul de stat.

Ministerul Economiei și Finanțelor este ordonator principal de credit, iar creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite.

Se mai arată că atribuții privind angajarea și salarizarea reclamantei au pârâții Colegiul Național și Centru Bugetar Colegiul Național, fără ca recurentul să fie implicat în vreun fel.

Analizând sentința recurată în raport de critica adusă, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă ca și chemat în garanție.

Astfel, în conformitate cu prevederile art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare, astfel că, față de cererea având ca obiect alocarea fondurilor necesare sumelor ce urmează a fi plătite reclamanților, în mod corect tribunalul a reținut calitatea procesuală pasivă a acestuia.

Față de cele reținute mai sus, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă raportat la art.291 Codul muncii, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR B reprezentat de DIRECTIA GENERALĂ A FINANTELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.671/CM din 24 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red./27.02.2008

GM/2 ex.

Jud.fond:

Președinte:Laura Ioniță
Judecători:Laura Ioniță, Constantina Duțescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 123/2008. Curtea de Apel Pitesti