Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1247/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1247/R/2009
Ședința publică din 19 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca președintele secției
JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Gabriella Purja Adrian Repede vicepreședinte al instanței
- -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții Ministerul ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ împotriva sentinței civile nr. 723 din 14 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții și, precum și pe pârâtul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cons. jur., lipsă fiind părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
eprezentanta pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj solicită admiterea recursului declarat de pârâtul Ministerul Public, casarea hotărârii atacate și pe fond respingerea acțiunii ca inadmisibilă. Față de recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor pune concluzii de respingere a acestuia.
Instanța constatând cauza în stare de judecată o reține în vederea pronunțării.
CURTEA:
Asupra recursurilor declarate:
Prin sentința civilă nr.723/14 aprilie 2008, Tribunalul Sălaja respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
A admis acțiunea reclamantelor și, formulată împotriva pârâților MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ ȘI MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, și în consecință a obligat pe primii 3 pârâți în solidar să le plătească reclamanților sumele actualizate în funcție de rata inflației reprezentând spor de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50%, calculate la salariul de bază brut lunar, pentru -18.06.2007-30.09.2007, 07.01.2008 până la zi, iar pentru 07.01.2008 până la zi.
Pârâții au fost obligați să acorde lunar sporul de risc și solicitare neuropsihică în continuare.
Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să aloce fondurile necesare efectuării acestor plăți, sens în care a admis cererea de chemare în garanție a acestuia, formulate de pârâtul Ministerul Public.
Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele:
Acțiunea reclamanților a fost formulată în temeiul art.47 din Legea 50/1996, republicată, potrivit căruia, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică personalul instanțelor judecătorești (magistrați și auxiliari de specialitate) beneficiază de un spor de 50%, calculat la salariul brut de bază lunar.
Apărarea formulată de pârâți în sensul că, textul invocat a fost abrogat prin OG83/2000 a fost înlăturat de către instanță, întrucât acel act normativ nu corespunde Legii 125/2000 prin care Guvernul a fost abilitat să adopte acte normative în timpul vacanței parlamentare.
Pe de altă parte, sporul solicitat constituie un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului iar potrivit art.20 din Constituție, prioritar se aplică reglementările internaționale, când acestea sunt mai favorabile.
În ceea ce privește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, s-a constatat că această instituție nu are calitate procesuală pasivă.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare efectuării plăților stabilite în sarcina Parchetelor, reținând calitatea procesuală pasivă pentru obligația mai sus arătată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, Parchetul de pe lângă și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele aflate la 12, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaja arătat că, drepturile stabilite prin Legea 50/1996 au fost abrogate prin OUG27/2006 astfel că, reclamanții nu au drept la sporul de risc și suprasolicitare, pretins.
Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Sai nvocat lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, întrucât obiectul cauzei reclamanților îl constituie drepturi salariale, or, între reclamanți și această instituție nu există nici un raport juridic de muncă.
Atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor sunt cele înscrise în art.3 alin.1 pct.2 din HG386/2007 și art.4 alin.1 și 2 din Legea 500/2002, art.15 alin.3 din același act normativ, potrivit cărora, nu poate fi obligat la alocarea sumelor.
Pe de altă parte, OG22/2002 obligă pe debitorii ordonatori principali de credite bugetare să dispună toate măsurile pentru asigurarea în bugetele proprii a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Parchetul de pe lângă a arătat că, instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, obligând pârâtul la plata unor drepturi salariale în temeiul unor acte normative abrogate.
S-a mai arătat că, obligarea la plata sporului de risc și suprasolicitare și în continuare, contravine dispozițiilor legii speciale de salarizare a personalului auxiliar de specialitate, neavând așadar nici un temei legal.
Obligarea la plata drepturilor bănești actualizate cu rata inflației este nelegală, angajarea cheltuielilor din bugetul de stat putându-se face numai în limitele creditelor bugetare anuale aprobate. Fondurile salariale sunt stabilite de legiuitor prin legea bugetului de stat astfel că, obligarea pârâților la plata sumelor acordate de instanță ar reprezenta stabilirea în sarcina instituțiilor pârâte a unei obligații imposibile.
Recursurile nu sunt întemeiate.
În ceea ce privește criticile referitoare la netemeinicia sentinței este de observat că, potrivit Deciziei nr.21/10 martie 2008 pronunțată de, prin care s-a admis recursul în interesul legii, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea 334/2001.
Având în vedere caracterul obligatoriu al deciziei de mai sus, înscris în art.329 proc.civ. criticile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj și respectiv Parchetul General, în acest sens, nu vor mai fi analizate.
Cu privire la indexarea sumelor datorate cu titlu de drepturi salariale, se constată următoarele:
Potrivit art.155 din Codul muncii, salariul cuprinde salariul de bază și indemnizațiile,sporurileși alte adaosuri iar potrivit art.161 alin.4 din același cod întârzierea nejustificată a plății salariuluisau neplataacestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
În acest context, obligarea pârâților la plata salariului, în cuantum indexat reprezintă tocmai repararea prejudiciului cauzat salariatului, care prin plata cu întârziere trebuie să suporte scăderea puterii de cumpărare a monedei naționale datorate inflației.
În ceea ce privește recursul formulat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, se constată că acesta a fost chemat în judecată tocmai în scopul de a fi obligat a-și exercita atribuțiile legale conferite de actele normative ce-i reglementează activitatea.
Astfel, Ministerul Finanțelor are obligația de a construi proiectul bugetului precum și al legii bugetului și cel de rectificare, acte în care se înscriu mijloacele financiare necesare asigurării funcționării instituțiilor statului, a căror unică sursă de finanțare este bugetul statului (Legea 500/2002 și HG386/2007).
Cât privește art.2 și 3 din OG22/2002 privind obligațiile de plată ale instituțiilor bugetare, stabilite prin titluri executorii, acestea pot fi interpretate în sensul obligației acestor instituții de a dispune toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, acțiuni ce nu pot fi la îndeplinire fără ca Ministerul Finanțelor să asigure fondurile bugetare necesare plăților, sens în care a dispus prima instanță.
Față de considerentele de mai sus se constată că sentința pronunțată de Tribunalul Sălaj este legală și temeinică iar recursurile fiind nefondate, vor fi respinse ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE ȘI PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ împotriva sentinței civile nr. 723 din 14 aprilie 2008 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - PT.- -
în conc.odihnă
Semnează
PRIM GREFIER
Red.GP
Dact./2ex.
07.07.2009
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Gabriella Purja Adrian Repede
