Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1312/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1312/R/2009
Ședința publică din data de 26 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTOR 3: Marta Carmen
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva sentinței civile nr. 1006 din 21 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- privind și pe reclamanții intimați, și G, precum și pe pârâtul intimat PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - spor vechime.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ - consilier juridic, în reprezentarea intereselor și a recurentului Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, cu delegație la dosarul cauzei.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ arată că nu are cereri de formulat în probațiune și nici de invocat excepții.
Nefiind cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită admiterea recursurilor declarate iar cu privire la excepția invocată privind necompetența instanței arată că această excepție nu mai este susținută având în vedere prevederile Legii nr. 76/2009. Învederează totodată instanței că sentința atacată cu recurs a fost executată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1006 din 2 iunie 2008 Tribunalului Cluj
s-a respins excepția necompetenței materiale instanței invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, G și în consecință, au fost obligați pârâții
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție la plata în favoarea fiecărui reclamant a despăgubirilor echivalente cu diferențele de drepturi salariale reprezentând sporul de vechime începând cu 19.122.004 și până în 19.03.2007, sume reactualizate potrivit indicelui de inflația la data plății efective
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și a fost obligat Ministerul economiei și Finanțelor să aloce și să vireze fondurile necesare pentru plata sumelor.
Pentru a pronunța această sentință,tribunalul a reținut că reclamanții au calitate de procurori. Potrivit art. 31 devenit art. 33 din Legea 50/1996 care reglementează drepturile salariale ale magistratilor, acestia aveau dreptul la un spor de vechime in muncă. Acest drept nu a mai a fost ulterior preluat în legislatia referitoare la drepturile salariale,însă prin decizia dată în soluționarea unui recurs în interesul legii, numărul 36 din 2007, instanța supremă a stabilit că dispozițiile indicate se interpretează în sensul că magistrații au beneficiat sub imperiul Legii 50/1996 si până la intrarea in vigoare a Legii 45/2007 de sporul de vechime in muncă în cuantumul prevăzut de lege.
S-a admis cererea de chemare in garantie a Ministerului Economiei si Finantelor, întrucât potrivit art. 131 pct.l din Legea 304/2004 activitatea instanțelor si parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, iar potrivit art. 19 din Legea 500/2002 acest minister coordonează actiunile care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie. De asemenea, se ține seama de prev.art. 3 din OG 22/2002 potrivit cărora in procesul executării sumelor datorate de către institutiile publice in baza unui titlu executoriu, trezoreria statului poate efectua numai operatiuni privind plăti dispuse de către ordonatorii de credite, in limita creditelor bugetare si destinatilor aprobate potrivit legii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Publics -a solicitat modificarea parțială a hotărârii sub aspectul actualizării sumelor cu indicele de inflație arătând că nu poate înscrise în bugetul propriu sumele corespunzătoare inflației, conform art.14 alin.2, art.29 alin.3 și art.47 din Legea nr.500/2002.
De asemenea se susține că actualizarea cu indicele de inflație trebuia limitată temporal la data de 07.05.2007 când ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție prin decizia nr.XXXVI/2007 a recunoscut dreptul la sporul de vechime.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii împotriva sa, invocând motivele de recurs prevăzute de art.304 pct. 8 și 9.pr. civ.
În motivarea recursului s-a susținut că rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casă bugetară revine Guvernului respectiv parlamentului potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul fiind acela care adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de Guvern.
rolul Guvernului la art.18 din aceeași lege, stabilește că acesta asigură însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, precum și supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare bugetară și a contului general anual de execuție.
Pe de altă parte, potrivit art.20 și 21 din Legea nr. 90/2001 se arată compunerea aparatului de lucru al Guvernului, făcându-se o distincție între Guvern și Ministerul Economiei și Finanțelor, în ceea ce privește sfera atribuțiilor acestora privitoare la aprobarea bugetului.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge ambele recursuri pentru următoarele considerente:
În privința recursului Ministerului Public, Curtea observă că sunt invocate aspecte legate de executarea hotărârii, care nu pot aduce atingere dreptului dedus judecății, etapă a procesului civil distinctă de cea a executării silite.
Prin urmare, aceste critici nu sunt pertinente, deoarece repararea integrală a prejudiciului impune raportarea sumei actualizate la data plății efective.
Susținerile recurentului Ministerul Economiei și Finanțelor referitoare la încălcarea Legii nr.500/2002 sunt nefondate din prisma următoarelor considerente:
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în baza art. 312 alin. 1 Cod proc. civ. va respinge ca nefondate ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva sentinței civile nr. 1006 din 21 iunie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar - pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
Red. MV dact. GC
2 ex/11.06.2009
Jud.primă instanță:,
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Eugenia Pușcașiu, Marta Carmen
