Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1325/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1325/R/2009
Ședința publică din data de 26 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTOR 3: Marta Carmen
GREFIER:
Pe rol fiind recursurile declarate de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 1141 din 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- privind și pe pârâții intimați CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - spor 15 %.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a solicitat de părți judecarea cauzei în condițiile art. 242.proc.
Apreciind că prezenta cauză se află în stare de judecată instanța o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1141 din 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII și s-a respins acțiunea față de acesta.
S-a respins acțiunea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect drepturi bănești.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, pârâtul a invocat lipsa calității procesuale pasive, excepție care va fi admisă. Astfel, acest organism nu poate sta în proces, în calitate de pârât întrucât potrivit arr.16-20 din OG.137/2000 este o instituție care supraveghează aplicarea dispozițiilor cu privire la nediscriminare pe teritoriul României, posibilele victime ale discriminării având drept la acțiune directă contra celui care ar provoca această discriminare.
Pe fond, acțiunea a fost respinsă în temeiul art.281 Codul muncii.
Astfel, acordarea unor drepturi salariale se poate face numai în temeiul unor reglementări exprese în legislație. Pentru personalul care activează în justiție nu există nici un act normativ care să consacre vreun spor bănesc pentru lucrul la computer. Mai mult, acordarea unui astfel de spor ar fi ilară atât timp cât cel puțin în instituțiile de stat practic nu mai există activitate care să nu implice lucrul la computer. Este adevărat că lucrul îndelungat la computer poate afecta sănătatea, dar aceasta nu poate fi compensată printr-un spor bănesc ci numai prin măsuri de sănătate și securitate în muncă de care se fac responsabili ordonatorii de credit.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantele și, solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a sentinței atacate, și rejudecând cauza în fond, a se admite acțiunea așa cum a fost formulată.
În motivare reclamantele arată că, din anul 2003, munca se desfășoară la calculator, că toate cele 8 ore le petrec zilnic și de multe ori și peste program numai în fața calculatorului, întrucât dactilografierea tuturor actelor se face numai la calculator, totuși nu au primit nici un drept aferent acestei munci, așa cum sunt acordate sporuri de către alți angajatori propriilor angajați din următoarele domenii:
- salariații din domeniul sanitar (Ordinul Ministerului Sănătății nr.414/2006 pentru aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului sanitar-anexa din 17.04.2006);
- salariații din domeniul industriei chimice și petrochimice (conform art.50 (4) din contractul colectiv de muncă la nivelul grupului de unități din industria chimică și petrochimică);
- personalului propriu angajat în administrația locală, spor prevăzut prin Hotărâri ale Consiliului Local;
- personalului propriu angajat în administrația județeană, spor prevăzut prin Hotărâri ale Consiliului Județean;
De asemenea, salariații din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, beneficiază de aceste drepturi:
- personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, din cadrul serviciului de contabilitate și informatică (conform unui ordin intern).
- salariații Ministerului d e Justiție (conform unui ordin intern);
Reclamantele consideră că nu există nici o îndoială că acest spor li se datorează, ținând cont că unei părți a salariaților din cadrul aceluiași sistem li se acordă acestor spor, fără să existe vreo diferență între activitatea acestora și a lor, deși legea este aplicabilă tuturor în mod egal.
Nici împrejurarea că li se plătește un alt spor (condiții grele - ) nu poate fi o explicație, sporurile la salariu pot fi stabilite până la limita maximă permisă de lege, pentru locurile de muncă cu condiții grele sau vătămătoare, mai ales că aceste sporuri pot fi cumulate, ele datorându-se unor cauze diferite, fiecare generatoare a câte unui drept distinct.
De la 1 octombrie 2006, angajatorii au obligația să asigure o serie de condiții pentru lucrătorii care utilizează în activitatea lor echipamente cu ecran de vizualizare. Potrivit actului normativ aprobat de Guvern care preia integral Directiva 1990/270/CEE, posturile de lucru trebuie să îndeplinească o serie de cerințe minime, astfel încât să nu genereze riscuri pentru vedere, probleme fizice și solicitare mentală pentru lucrători. De asemenea, angajatorul trebuie să planifice sarcinile lucrătorului, astfel încât acesta să beneficieze de pauze, care să reducă suprasolicitarea determinată de utilizarea ecranului de vizualizare.
Deși la alin.2 al aceluiași articol se prevede că "locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare se stabilesc de către ministere, celelalte instituții centrale și locale ale administrației publice, cu consultarea sindicatelor și cu avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor", Ministerul Justiției nu a luat nici o măsură pentru includerea acestui spor în lege pentru personalul auxiliar de specialitate, însă recunoaște acest spor de lucru la calculator numai propriilor angajați, în baza unui ordin intern.
S-a susținut că recurenții sunt discriminați conform art.2 alin.1-3 și art.6 din OUG nr.137/2000 în raport de categoriile profesionale menționate anterior, în același sens fiind invocate dispozițiile art.6 alin.2 Codul muncii, art.16 alin.1 și 2 din Constituție, art.2 pct.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Convenția nr.111/1958, Directiva nr.2000//78, arătând și că reprezintă o clauză obligatorie a desfășurării activității cunoașterea operării pe calculator.
În fine recurenții au apreciat că le sunt aplicabile dispozițiile art.142 Codul muncii conform cărora ar trebui să beneficieze de acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihnă.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Este necontestată lipsa unei prevederi legale care să recunoască în mod expres dreptul salarial pretins în favoarea reclamantelor.
Această omisiune care reflectă intenția legiuitorului de a nu acorda acest spor categoriei profesionale căreia îi aparțin reclamanții nu poate fi suplinită prin invocarea unei discriminări a reclamantelor în raport de alte categorii profesionale.
Un prim impediment în acest sens, îl reprezintă Decizia nr.1325/04.12.2008 a Curții Constituționale, obligatorie conform art.31 alin.1 din Legea nr.47/1992, prin care s-a statuat că instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Astfel, conform deciziei menționate sfera de aplicare a actelor normative care recunosc sporul pretins în favoarea unor categorii profesionale, din care nu fac parte și reclamanții, nu poate fi extinsă prin includerea acestora în categoria destinatarilor legii speciale.
Un al doilea argument care pledează pentru respingerea acțiunii și atrage înlăturarea izvoarelor de drept internațional și comunitar invocate în sprijinul acțiunii constă în neîntrunirea situației premisă ca reclamantele să se afle într-o situație identică sau similară cu beneficiarii acestui spor.
Prin atribuțiile concrete, prin statutul lor, prin apartenența la puterea judecătorească, prin modul de numire în funcție și eliberare din funcție se conturează în mod evident diferența existentă între reclamantele și de salariații din domeniul sanitar, al industriei chimice și petrochimice administrația locală și județeană, precum și personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, din cadrul serviciului de contabilitate și informatică.
În fine Curtea constată că reclamantele beneficiază, în temeiul art.22 din OUG nr.8/2007, de un spor de 15% din salariul de bază pentru condiții periculoase de muncă, ceea ce are semnificația imposibilității acordării altui drept de natură salarială pentru desfășurarea activității în condiții periculoase de muncă, având un caracter unic.
Ultimul motiv de recurs este de asemenea nefondat, deoarece cererea reclamantelor de acordare a 3 zile în plus de concediu de odihnă se întemeiază pe dispozițiile art.142 Codul muncii, iar în cauză, are prioritate actul normativ cu caracter special care nu justifică pretențiile reclamanților și intervenienților (art.65 din Legea nr.567/2004).
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantele și împotriva sentinței civile nr. 1141 din 16 iunie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar - pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.D/Dact.
2 ex./22.06.2009
Jud.fond:,
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Eugenia Pușcașiu, Marta Carmen
