Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1348/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1348/R/2009
Ședința publică din data de 26 mai 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTOR 3: Marta Carmen
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanții, -, ȘI, -, și împotriva sentinței civile nr. 50/D din 22 octombrie 2008 a Curții de Apel Cluj pronunțată în dosar nr- precum și recursul pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, declarat împotriva aceleiași hotărâri, privind și pe pârâții intimați MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - spor de risc.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâtul recurent Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare la recursul reclamanților, înregistrată la dosarul cauzei la data de 21 mai 2009.
Având în vedere că s-a solicitat de părți judecarea cauzei în condițiile art. 242 proc.civ. instanța apreciază că se află în stare de judecată prezenta cauză și o reține în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 50/D/22.10.208 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, împotriva pârâților Ministerul Justiției Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Ministerul Economiei și și în consecință:
Au fost obligați în solidar pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, astfel:
- pentru reclamanții, începând cu data de 15.04.2008 și până la data pronunțării sentinței, 22.10.2008, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației calculată de la data la care suma trebuia plătită și până la data plății efective.
- pentru reclamanții începând cu data de 17.01.2008 și până la data pronunțării prezentei sentințe, 22.10.2008; pentru începând cu data de 01.07.2008 și până la data pronunțării prezentei sentințe, 22.10.2008; pentru începând cu data de 01.08.2008 și până la data pronunțării prezentei sentințe, 22.10.2008, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației calculată de la data la care suma trebuia plătită și până la data plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru plata sumelor de mai sus.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanții, în ce privește plata pentru viitor a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 %.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Ministerul Economiei Și Finanțelor în ce privește plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 %.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că reclamanții, au calitatea de judecători la Judecătoria D e
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recursul în interesul legii s-a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor <LLNK 11996 50 11 202 47 29>art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a <LLNK 12000 83130 301 0 33>Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin <LLNK 12001 334 10 201 0 18>Legea nr. 334/2001.
Această decizie este obligatorie conform art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului, prin pregătirea proiectelor de legi bugetare anuale, ale legilor de rectificare, iar în acest context și pentru ca pretențiile reclamanților să poată fi valorificate, în raport cu pârâții care nu dispun de fonduri decât după alocarea acestora de către menționatul pârât este necesar ca acesta să aloce fondurile necesare îndestulării creanțelor pe care reclamanții le au asupra celorlalți pârâți, aceasta fiind de fapt singura modalitate de a valorifica un drept de creanță asupra unei instituții publice cum sunt în speță pârâții.
Față de cele de mai sus s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, Împotriva Ministerul Justiției, Curtea De Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Ministerul Economiei și Finanțelor și în oonsecință a obligat în solidar pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Cluj să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % calculat la indemnizația brută lunară de încadrare, astfel: - pentru reclamanții, începând cu data de 15.04.2008 și până la data pronunțării sentinței, 22.10.2008, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației calculată de la data la care suma trebuia plătită și până la data plății efective; - pentru reclamanții începând cu data de 17.01.2008 și până la data pronunțării sentinței, 22.10.2008; pentru începând cu data de 01.07.2008 și până la data pronunțării sentinței, 22.10.2008; pentru începând cu data de 01.08.2008 și până la data pronunțării sentinței, 22.10.2008, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației calculată de la data la care suma trebuia plătită și până la data plății efective și a obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru plata sumelor de mai sus.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanții, în ce privește plata pentru viitor a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % va fi respinsă deoarece nu există încă refuzul pârâților de a plăti aceste sume astfel că nici interesul reclamanților nu este actual.
Acțiunea formulată de reclamanții, Și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Ministerul Economiei și Finanțelor în ce privește plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % s-a apreciat că nu este întemeiată deoarece aceștia au calitatea de personal auxiliar iar prin art. 30 din nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției se prevede expres abrogarea Legii nr. 50/1996, dispoziții pe care se întemeiază acțiunea acestor reclamanți, incidența nr.OG 8/2007 nefiind analizată prin Decizia nr. XXI din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție iar acești reclamanți nu pot invoca aplicarea în favoarea lor a acestei din urmă decizii dată în recurs în interesul legii deoarece decizia se referă la perioada de după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000 dar nu exclude ipoteza unei abrogări exprese ulterior acestei intrări în vigoare, cum este cea amintită, produsă prin OG nr. 8/2007.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal reclamanții, Și, și și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.
Reclamanții au solicitat prin recursul promovat modificarea în parte a sentinței în sensul admiterii acțiunii în totalitate.
În motivarea recursului s-a invocat faptul că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu au fost abrogate prin prevederile OG83/2000, așa cum s-a reținut în decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție o astfel de abrogare nici nu era posibilă în condițiile în care Legea nr. 50/1996 este o lege organică, iar un act normativ cu forță juridică inferioară nu poate dispune abrogarea. O astfel de procedură ar contraveni normelor de tehnică legislativă.
Totodată s-a arătat că pe același considerent al respectării ierarhiei actelor normative, nici OG8/2000 nu putea înlătura acordarea sporului reglementat prin art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii în totalitate invocând dispozițiile art. 17, 18, 20 și 21 din Legea nr. 500/2002, precum și cele statuate de Curtea Constituțională prin decizia nr. 818/2008 și 821/2008.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, curtea constată că C formulat de reclamanți este fondat în parte, iar C declarat de pârât este nefondat.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților, i de obligare a pârâ ilor la plata sporului de risc i suprasolicitare neuropsihic în procent de 50 % i pentru viitor aceast cerere este fondat având în vedere cele statuate prin decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casa ie i Justi ie.
În considerentele acestei decizii se arat rezulta echivoc faptul au supravie uit dispozi iilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, astfel ca acestea au produs si produc in continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune ca nici in prezent dispozi iile respective nu si-au încetat aplicabilitatea, deoarece, prin prevederile din Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 au fost dep ăș ite limitele si condi iile legii de abilitare, fiind astfel înc lcate dispozi iile art.107 alin. (3) din Constitutia Romaniei din 1991, in vigoare la data adopt rii ordonan ei [art. 108 alin. (3), in forma republicata in 2003 Constitu iei României].
Efectul imediat al supravie uirii normei in discu ie rezid incontestabil in faptul ca drepturile consacrate legislativ prin dispozi iile art. 47 din Legea nr. 50/1996 si ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin si in continuare persoanelor care se încadreaz in ipotezele la care se refera textele de lege.
De altfel, asa cum rezulta chiar din motivarea prezentului recurs in interesul legii, in baza unor hot râri judec tore ti definitive si irevocabile, unui num r însemnat de persoane - magistra i si personal auxiliar de specialitate - le-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de sporul pentru risc si suprasolicitare neuropsihica.
Fiind recunoscut aplicabilitatea în continuare a disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996, nimic nu împiedic obligarea pârâ ilor la plata i pentru viitor a acestui spor, pentru a preîntâmpina situa ia promov rii în fiecare lun sau la diferite intervale de timp în untrul termenului de prescrip ie a unor ac iuni având obiect similar.
În ce privește solicitarea reclamnaților, de obligare a pârâților la plata sporului de risc i suprasolicitare neuropsihic în procent de 50 % calculat la îndemniza ia brut de încadrare, începând cu data de 15.04.2008 pân la zi i pentru viitor și această cerere este fondată.
Conform aceleia i decizii nr. 21/2008 a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie i personalul auxiliar de specialitate din cadrul instan elor - categorie profesional reia îi apar in ace ti reclaman i - este îndrept ățit la plata sporului de risc i suprasolicitare neuropsihic în procent de 50 % calculat la îndemniza ia brut de încadrare, astfel încât în mod gre it prima instan ță le-a acordat acest drept numai pân la data intr rii în vigoare a OG8/2007. Este adev rat în decizia nr. 21/2008 instan a suprem nu analizeaz efectul OG8/2007 asupra acestui spor, îns recursul în interesul legii s-a pronun at ulterior intr rii în vigoare a OG8/2007.
Cele statuate în cuprinsul u sunt obligatorii conform art. 329 alin. 3 Cod proc. civ. independent dac în considerente s-a cut sau nu referire la un act normativ în vigoare la data pronun țării deciziei de recurs în interesul legii.
Pentru considerentele ar tate, în baza art. 312 alin. 1, art. 304 pct. 9 Cod proc. civ recursul reclaman ilor va fi admis i sentin a modificat în parte conform dispozitivului.
În ceea ce prive te recursul pârâtului Ministerul Finan elor Publice acesta va fi respins ca nefondat.
Susținerile recurentului referitoare la încălcarea Legii nr.500/2002 sunt nefondate din prisma următoarelor considerente:
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este C care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Motivul întemeiat pe prevederile Legii nr. 90/2001, respectiv faptul că nu se poate pune semnul egalității între Guvern și Ministerul Economiei și Finanțelor, în ceea ce privește sfera atribuțiilor acestora privitoare la aprobarea bugetului este atât nefondat, cât și total străin de obiectul și natura pricinii. Reclamanții solicitând obligarea pârâților chemați în judecată la plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, au chemat în judecată și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru ca acest pârât să aloce fondurile necesare plății, în baza atribuțiilor conferite prin art. 19 din Legea nr. 500/2002.
Reclamanții nu au chemat în judecată Guvernul României, astfel încât referirile recurentului la actul normativ privind organizarea și funcționarea Guvernului României și ministerelor, cu referire strictă la alcătuirea Guvernului și a aparatului de lucru al acestei instituții, nu prezintă nicio relevanță în speță.
Nici motivul vizând inaplicabilitatea deciziei 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție ulterior pronunțării deciziei nr. 821/2008 a Curții Constituționale, nu este fondat.
Efectul obligatoriu al deciziei pronunțate în recurs în interesul legii sub aspectul dezlegării date problemelor de drept judecate este reglementat de art. 329 alin. 3 Cod proc.civ.
Așa cum s-a reținut prin hotărârea recurată, prin decizia nr. XXI/2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea recursului în interesul legii s-a statuat asupra dreptului persoanelor expres menționate în dispozitivul deciziei la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, ca urmare faptului că disp. art. 47 din Legea nr. 50/1996, care reglementau acest drept nu puteau fi abrogate printr-o ordonanță Guvernului, ierarhia actelor normative neputând fi încălcată.
Prin Decizia nr. 821/2008 a Cur ii Constitu ionale, aceast instan ță statuat asupra neconstitu ionalit ății prev. art. 1, art. 2 alin. 3 i art. 27 alin. 1 din OG nr. 137/2000, în sura în care din acestea se desprinde în elesul instan ele judec tore ti au competen a anuleze ori refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând sunt discriminatorii i le înlocuiasc cu norme create pe cale judiciar sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Este adev rat potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 decizia prin care se constat neconstitu ionalitatea unei legi sau ordonan e ori a unei dispozi ii dintr-o lege sau dintr-o ordonan ță în vigoare este definitiv i obligatorie, iar potrivit alin. 3 deciziile sunt obligatorii de la data public rii lor în Monitorul Oficial al României i produc efecte numai pentru viitor, îns în spe ță, raportarea pe care o face recurenta între cele dou decizii - XXI/2008 a Înaltei Cur i de Casa ie i Justi ie i 821/2008 a Cur ii Constitu ionale - concluzionând cea dintâi i pierde aplicabilitatea dup pronun area celei din urm, este nefondat.
Decizia nr.821/2008 a Curții Constituționale vizează neconstituționalitatea unor dispoziții din OG nr.137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Prin decizia nr. XXI/2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că persoanele menționate în dispozitivul deciziei au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, întrucât pe calea unei ordonanțe simple Guvernului, act normativ de inferior unei legi, nu poate fi infirmată o prevedere reglementată într-o lege organică, acest procedeu contravenind normelor constituționale și Legii nr. 24/2000.
În considerentele deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție se face referire și la noțiunea de discriminare, făcându-se trimitere la practica în materie Curții Europene a Drepturilor Omului, la art. 1 din Protocolul adițional nr. 12 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și la dispozițiile Constituției. Referirea la dispozițiile OG nr. 137/2000 se face strict în considerarea faptului că acesta este actul normativ care în legislația internă privește prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Această aserțiune din cuprinsul deciziei nr. XXI/2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție nu are însă ca și consecință inaplicabilitatea sa, ulterior pronunțării deciziei nr. 821/2008 Curții Constituționale, cele două decizii păstrându-și independent caracterul obligatoriu. Cele statuate prin decizia nr. XXI/2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție își păstrează pe deplin valabilitatea, considerentele ce stau la baza acestei decizii fiind de ordin constituțional, de tehnică legislativă și de discriminare prin prisma dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocolului adițional nr. 12 la convenție, practicii și dispozițiilor constituționale, care nu pot fi înfrânte și înlăturate printr-o decizie care constată neconstituționalitatea unei dispoziții legale din dreptul intern.
Obligativitatea respectării de către toate instituțiile statului, inclusiv de către Curtea Constituțională, a actelor normative de drept internațional ratificate de România rezultă din însăși prevederile Constituției - art. 11, 20, 148.
Împrejurarea că ulterior pronunțării unei decizii în recurs în interesul legii -XXI/2008 - în considerentele căreia s-a făcut referire la o prevedere legală - art. 1 din OG137/2000 - Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea acelui text de lege -prin decizia nr. 821/03.07.2008, publicată în nr. 537/16.07.2008 - nu are ca și consecință înlăturarea caracterului obligatoriu a celor statuate pe calea recursului în interesul legii. Pe de o parte, dispoziția legală cu privire la care s-a constatat neconstituționalitatea nu constituie unicul temei ce a stat la baza soluționării recursului în interesul legii, iar pe de altă parte, decizia XXI/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a pronunțat la data de 10.03.2008 și s-a publicat în nr. 444 la data de 13.06.2008, adică anterior deciziei nr. 821/2008, care își produce efectele numai ulterior datei de 16.07.2008, când s-a publicat în
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, constatând că nu sunt incidente motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9.pr.civ. și nici alte motive de ordine publică, va respinge ca nefondat, conform art. 312 alin. 1.pr.civ. recursul pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclaman ii, -, ȘI, -, și împotriva sentin ei civile nr. 50/D din 22 octombrie 2008 Cur ii de Apel Cluj pronun at în dosar nr- pe care o modific în parte în sensul admite ac iunea reclaman ilor, i împotriva pârâ ilor Ministerul Justi iei, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj i Ministerul Economiei i Finan elor, având ca obiect obligarea pârâ ilor Ministerul Justi iei, Curtea de Apel Cluj i Tribunalul Cluj la plata pentru viitor a sporului de risc i suprasolicitare neuropsihic în procent de 50 %.
Oblig pârâtul Ministerul Finan elor Publice aloce fondurile necesare pentru plata acestor sume.
Admite ac iunea reclaman ilor, împotriva pârâ ilor Ministerul Justi iei, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj i Ministerul Economiei i Finan elor i în consecin ță:
Oblig în solidar pârâ ii Ministerul Justi iei, Curtea de Apel Cluj i Tribunalul Cluj la plata în favoarea reclaman ilor a sporului de risc i suprasolicitare neuropsihic în procent de 50 % calculat la îndemniza ia brut de încadrare, începând cu data de 15.04.2008 pân la zi i pentru viitor.
Oblig pârâtul Ministerul Economiei i Finan elor aloce fondurile necesare pentru plata acestor sume.
Men ine celelalte dispozi ii ale sentin ei.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul economiei i Finan elor împotriva aceleia i sentin
Decizia este irevocabil.
Dat i pronun at în edin a public din 26 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
Red. dact.
3 ex./03.06.2009
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Eugenia Pușcașiu, Marta Carmen
