Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1349/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1349/
Ședința publică din 11 iunie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu M,--3, în numele pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, de Municipiul Târgu M și de pârâtul Consiliul Local Târgu M, cu sediul în P-ța - nr. 3, împotriva sentinței civile nr. 339 din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate și motivate în termen, fiind scutite de plata taxei judiciare de timbru.
Instanța invocă din oficiu excepția inadmisibilității recursului declarat de Municipiul Târgu M, acesta neavând calitatea de parte la judecata în fond a cauzei.
Văzând lipsa părților și împrejurarea că acestea au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor conform art.242 Cod procedură civilă, în baza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 339/10 martie 2009, Tribunalul Mureșa respins excepția lipsei calității procesual pasive a Primăriei Municipiului Târgu M, a Consiliului Local al Municipiului Târgu M, a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Grupul Școlar " " Târgu M, Primăria Municipiului Târgu M, Consiliul Local al Municipiului Târgu M, Ministerul Finanțelor Publice și, drept consecință:
-a obligat în solidar pârâții la plata în favoarea reclamantului a unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale reprezentând creșterea salarială prevăzută de art. 50 alin.1 și alin. 2 din Legea nr. 128/1997, pentru perioada 05.02.2006 - 15.06.2008.
- a dispus ca despăgubirile mai sus menționate să fie actualizate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului.
- a obligat pârâtul Grupul Școlar " " Târgu M, să înscrie în carnetul de muncă al reclamantului drepturile salariale mai sus menționate.
În adoptarea acestei soluții, prima instanță a reținut, cu privire la excepțiile invocate în cauză, următoarele:
Consiliul local pârât are calitate procesuală pasivă, conform art.15 alin.1 și art.19 din Legea nr.273/2006, art.13 alin.1 din G nr. 32/2001, art.16 din Normele aprobate prin G nr.2192/2004 și art.167 alin.3 din Legea nr. 84/1995, acest pârât asigurând aprobarea în bugetul local a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamant.
Primăria pârâtă dispune de calitate procesuală pasivă, deoarece Primarul Municipiului Târgu M, conform art. 63 alin.1 lit. c și alin. 4 din Legea nr. 215/2001, îndeplinește funcția de ordonator de credite în privința sumelor solicitate de reclamant.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul este încadrat la unitatea școlară pârâtă, în funcția de cadru didactic cuprins în tranșa de vechime în învățământ de peste 40 ani.
Conform art. 50 alin. 1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997.
În primul rând, potrivit art. 63 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, în cazul abrogării unor dispoziții legale, acestea trebuie determinate expres, prin menționarea tuturor datelor de identificare ale acestora. Ori, dispozițiile art. 30 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997 nu au fost abrogate cu respectarea acestor condiții de formă și de fond ale abrogării, astfel încât dispozițiile legale menționate sunt în vigoare.
De asemenea, art. 10 din Legea nr. 154/1997 nu a abrogat dispozițiile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997.
În al doilea rând, pentru perioada în litigiu, prevederile Legii nr. 154/1997 nu au nicio relevanță, deoarece prin art. 5 și 6 din nr.OUG 8/2000, salarizarea personalului didactic s-a stabilit în funcție de anexele introduse în Legea nr. 128/1997, iar nu în funcție de prevederile Legii nr. 154/1997.
În al treilea rând, este de subliniat faptul că dispozițiile art. 50 alin. 1 din Legea nr. 128/1997 sunt dispoziții speciale, care instituie un drept special salarial mai precis un adaos salarial (în sensul art. 155 din Codul muncii, incident în temeiul art.1 din același cod). Acest adaos salarial special constă în majorarea coeficientului de ierarhizare cu 1/25 și se aplică asupra coeficientului de ierarhizare prevăzut de lege și avut de cadru didactic anterior trecerii în tranșa de vechime în învățământ de 30-35, 35-40, respectiv peste 40 de ani.
Prin urmare este evident și neîndoios faptul că adaosul salarial special se aplică la coeficienții de ierarhizare stabiliți de lege, și anume de anexa nr. 2 cap. I lit. A (introdusă prin nr.OUG 8/2000 pentru perioada 1 aprilie 2000 - 22 iunie 2006), respectiv de anexa 2 (introdusă prin nr.OG 4/2006 pentru perioada ulterioară datei de 23 ianuarie 2006).
Însă pârâții au omis să aplice adaosul salarial special prevăzut de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, încălcând și prevederile art. 154-155, art. 161-164 alin. 1 și 2 din Codul muncii, cauzând un prejudiciu salarial conform dispozițiilor art. 269 Codul muncii.
Pentru considerentele expuse, prima instanță a admis acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice M, în numele pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, Municipiul Târgu M și Consiliul Local Târgu M, ambii prin Primar.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a solicitat, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, modificarea sentinței atacate, iar în urma rejudecării cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă față de Ministerul Economiei și Finanțelor, datorită lipsei calității procesuale pasive a acestuia, iar în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.
În drept, s-a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, susținându-se că instanța de fond a nesocotit faptul că o cerere de chemare în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor, în materia litigiilor de muncă este inadmisibilă, întrucât între părțile în litigiu, reclamantul și ceilalți pârâți, pe de o parte, și Ministerul Economiei și Finanțelor, pe de altă parte, nu există raporturi juridice de muncă.
Mai mult, dispozițiile art. 167 alin. 13 din Legea nr. 84/1995, republicată, prevăd că"finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se fac pe bază de contract -, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ."Astfel, în mod cert, legiuitorul a înțeles să atribuie, responsabilitatea finanțării învățământului preuniversitar în sarcina autorităților administrației publice locale.
În ceea ce privește fondul cauzei, recurentul a susținut că începând cu iunie 1998, conform dispozițiilor art. 24, coroborate cu art. 23 din Legea 154/1998, raportat la anexa VII/1 din același act normativ, coeficienții de ierarhizare pentru personalul didactic au fost modificați, inclusiv sub aspectul prev. de art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997. De asemenea, prin nr.OG 8/2000 și nr.OG 11/2007, a fost reglementată în detaliu salarizarea personalului didactic, fiind prevăzuți coeficienți de salarizare distincți și crescători pentru fiecare tranșă de vechime menționată de art. 50, iar anexele la actele normative trebuie apreciate ca fiind părți integrante ale acestora și aplicate ca atare.
Municipiul Târgu M și Consiliul Local al Municipiului Târgu M au solicitat, prin recursul promovat, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii privind obligarea Primarului și a Consiliului Local Târgu M la plata drepturilor salariale pretinse în cauză, susținând că aceștia nu au calitate procesuală pasivă deoarece reclamantul nu este angajatul lor.
S-a mai susținut că, în raport de prevederile art. 167 alin. 14 din Legea nr. 84/1995, obligația calculării drepturilor salariale ale personalului didactic și didactic auxiliar este responsabilitatea instituției de învățământ preuniversitar de stat, în procesul de întocmire a bugetului acesteia, situație în care Primarul Municipiului Târgu M și Consiliul Local Târgu M nu se află în culpă procesuală cu privire la neplata drepturilor salariale restante, solicitate de reclamant, cu atât mai mult cu cât aceste diferențe salariale nu au rezultat din neîndeplinirea sarcinilor legale ale celor două instituții pârâte.
Examinând recursurile deduse judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin. 2 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Nu este fondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului și Consiliului Local al Municipiului Târgu M, deoarece, chiar dacă raportul de muncă al reclamantului nu este încheiat cu aceștia, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care acestea aparțin, astfel cum dispun prevederile art. 1 din nr.HG 538/2001 și ale art. 167 din Legea nr. 84/1995.
În plus, față de dispozițiile art. 36 și 63 din Legea nr. 215/2001, primarul și consiliul local sunt implicați în procedura întocmirii și aprobării bugetului local, iar în calitate de autorități administrative cu organe proprii de conducere, au și atribuții specifice legislației finanțelor publice, fiind în mod inerent angrenați în procedura de efectuare către reclamant a plății diferențelor salariale obținute de acesta prin hotărârea judecătorească supusă examinării.
Pe fondul cauzei, criticile recurenților sunt, de asemenea, neîntemeiate, astfel că vor fi respinse pentru următoarele considerente:
Legea 128/1997, prin art.50 a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime, respectivtranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
În această ordine de idei, noțiunea de "noile tranșe de vechime introduse suplimentar" nu reprezintă altceva decât expresia modificării numărului de tranșe de vechime față de vechea reglementare. Anterior apariției Legii nr.128/1997, prin nr.OG39/1994, personalul didactic era salarizat potrivit grilelor ce cuprindeau 8 segmente de vechime. După apariția Legii nr.128/1997, prin nr.HG467 au fost introduse 10 segmente de tranșe de vechime, fiind astfel vorba de noile tranșe de vechime, introduse suplimentar.
Aceste transe de vechime vizează două componente pentru stabilirea salariului, respectiv: coeficientul de multiplicare și valoarea de referință sectorială. de multiplicare diferă de la o tranșă de vechime la alta, în sensul în care acesta crește progresiv. Creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta fără a include, așa cum greșit susțin pârâții, majorările aferentetranselor suplimentare de vechime.
Altfel spus, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit un drept suplimentar, intitulat "tranșa suplimentară", însoțit de "o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător transei anterioare de vechime", în favoarea cadrelor didactice cu o vechime de 30, 35 și peste 40 de ani de activitate in învățământ.
Susținerile pârâților, potrivit cărora noile tranșe de vechime includ în rezultanta finală (salariul) și aceste tranșe suplimentare de vechime (creșteri de 1/25 din coeficientul de ierarhizare anterior) nu pot fi primite, întrucât pe de o parte, legiuitorul nu a prevăzut expres acest lucru nici în lege și nici în anexele ce o însoțesc, iar pe de altă parte, acest drept nu a fost abrogat sau modificat prin nicio dispoziție legală ulterioară, expresă sau tacită.
Dintr-o analiză sumară a modului în care coeficienții de multiplicare (ierarhizare) se modifică de la o tranșă (segment) de vechime la altul, nu se evidențiază o creștere de 1/25 suplimentară, ci creșteri proporționale, similare celorlalte tranșe.
Este, așadar, evidentă intenția legiuitorului de a acorda un adaos salarial special corespunzător vechimii în învățământ, alături de creșterile salariale specifice trecerii dintr-o tranșă de vechime în alta.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M și Consiliul Local al municipiului Târgu M, prin Primar, vor fi respinse ca nefondate, Curtea neidentificând în cauză motivele de nelegalitate invocate.
În ceea ce privește recursul declarat de Municipiul Târgu M, prin Primar, Curtea a invocat excepția inadmisibilității, care va fi admisă pentru următoarele considerente:
Prin demersul juridic inițiat, reclamantul a chemat în judecată pârâții Grupul Școlar " " Târgu M, Consiliul Local Târgu M și Primăria municipiului Târgu
În acest context, neavând calitate de parte în litigiu, Municipiul Târgu M nu are abilitarea legală de a uza de căile de atac împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în contradictoriu cu alte persoane.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de Municipiul Târgu M va fi respins ca inadmisibil, soluție care nu mai permite examinarea criticilor aduse de acesta hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de Municipiul Târgu M, cu sediul în Târgu M, nr. 3, județul M și ca nefondate recursurile declarate de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în Târgu M,--3, județul M, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor și Consiliul local al Municipiului Târgu M, cu sediul în P-ța -, nr.3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 339 din 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 Iunie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, Pt. fiind în concediu de odihnă semnează, Președintele instanței | Judecător, Pt. fiind în concediu de odihnă semnează, Președintele instanței |
Grefier, Pt. fiind în concediu de odihnă semnează, |
Red.
Tehnored.
2 exp./30.07.2009
Jud.fond:;
Asist.jud.; -
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
