Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 137/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 137/R/2010
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul SINDICATUL LIBER AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR împotriva sentinței civile nr. 2241 din 26 august 2009, pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâții LICEUL TEORETIC " " și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CÂMPIA, precum și pe chematul în garanție MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului recurent Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2.pr.civ. invocă motivul de ordine publică constând în nepronunțarea instanței de fond asupra cererii de chemare în garanție, pe care îl pune în discuție.
Reprezentanta reclamantului recurent lasă la aprecierea instanței motivul de ordine publică invocat din oficiu.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
La data de 26.08.2009, prin sentința civilă nr. 2241/2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL LIBER AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR, în contradictoriu cu pârâții LICEUL TEORETIC " ", și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI Câmpia, având ca obiect un litigiu de muncă.
S-a reținut că, potrivit prevederilor art. 50 alin.1 din Legea nr. 128/1997, privind Statutul Personalului Didactic, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșe de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Alineatul următor din același act normativ prevede expres că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime. Prin urmare, nu este vorba de tranșe de vechime la salarizare, ci de trei tranșe suplimentare care se acordă fiecărui salariat în funcție de vechimea în activitatea în învățământ, tranșe care nu s-au acordat membrilor de sindicat în numele cărora s-a promovat prezenta acțiune.
Potrivit art. 167 din Legea nr. 84/1995 a învățământului și art. 40 alin. 2 din HG nr. 2192/2004, pentru aprobarea Normelor Metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, Consiliul local este abilitat să aloce bugetul unității de învățământ din raza sa teritorială.
Prin Legea nr. 154/1998 se stabilesc coeficienții de multiplicare, de ierarhizare pentru funcțiile didactice din învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal sau de maiștrii, dar Legea nr. 128/1997 a prevăzut cele trei tranșe de vechime suplimentare care nu au fost abrogate prin noile dispoziții, și prin urmare sunt aplicabile în speță. Instanța reține că potrivit prevederilor art. 5 din G nr. 15 din 30 ianuarie 2008 - privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, în coeficienții de multiplicare de nivel minim din anexele nr. 1.1 și 1.2, prevăzuți la ultimele două tranșe de vechime recunoscută de 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/20 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de <LLNK 11997 128 10 202 90 40>art. 90 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare. În coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, coeficienți de multiplicare pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, prevăzuți la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30-35 de ani, 35-40 de ani și peste 40 de ani în învățământ,sunt cuprinse și creșterile de 1/25din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute de <LLNK 11997 128 10 202 50 40>art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Din analiza anexei 2 din G nr. 15 din 30 ianuarie 2008, act care ia în considerare tranșele solicitate și prin comparare cu coeficienții de multiplicare prevăzuți la aceleași tranșe de vechime din anexa 2 din nr.OG 11 din 31 ianuarie 2007 și din anexa 2 din nr.OG 4 din 12 ianuarie 2006 instanța constată că raportul dintre tranșele de vechime este constant, în fapt crescând doar valoarea respectivilor coeficienți. Astfel, spre exemplificare, dacă se ia în considerare coeficientul de multiplicare prevăzut pentru tranșa de vechime 25-30 ani, respectiv 6,308 din G nr. 15 din 30 ianuarie 2008 și se raportează la coeficientul pentru tranșa anterioară (22-25 ani, de 6,031) rezultă un grad de multiplicare de 1,0459. Respectivul raport se menține și dacă se fac operațiile respective în cazul coeficienților de multiplicare din nr.OG 4 din 12 ianuarie 2006 și nr.OG 11 din 31 ianuarie 2007 unde gradele de multiplicare sunt 1,0464, respectiv 1,0459, ceea ce rezultă că n coeficienții de multiplicare din anexa 2 sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Mai mult chiar, dacă se verifică matematic includerea creșterii de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime rezultă că atât la OG nr. 15 din 30 ianuarie 2008 cât și la OG nr. 4 din 12 ianuarie 2006 și nr.OG 11 din 31 ianuarie 2007 se respectă includerea respectivei tranșe.
Având în vedere anexele nr. 2 din G nr. 15 din 30 ianuarie 2008, nr.OG 4 din 12 ianuarie 2006 și nr.OG 11 din 31 ianuarie 2007, instanța a espins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul SINDICATUL LIBER AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.
În motivarea recursului s-a arătat că, potrivit art. 48 alin. 1 din Legea nr. 128/1997, salariul personalului didactic se compune din salariul de bază, stabilit conform legii, și o parte variabilă, constând în adaosuri, sporuri și alte drepturi salariale suplimentare, numite în cuprinsul legii, art. 50 alin. 1 din aceeași lege prevăzând, pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar, tranșe de vechime suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani activitate în învățământ, pentru fiecare din aceste tranșe suplimentare de vechime acordându-se, conform alin. 2 al art. 50, o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Aceste tranșe suplimentare de vechime au fost menținute atât prin nr.OG 4/2006, cât și prin nr.OG 11/2007, și abia prin nr.OG 15/2008, începând cu data de 01.01.2008, acest spor pentru tranșele suplimentare de vechime a fost inclus în coeficientul de multiplicare.
S-a mai invocat în motivarea recursului modul eronat și total străin de cauză în care instanța de fond a înțeles să facă calculele proprii pentru a verifica care a fost evoluția în timp a coeficientului de multiplicare pentru cadrele cu o vechime de peste 30 de ani în învățământ.
În consecință, se arată în memoriul de recurs, pârâții trebuie să fie obligați la calculul și plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din aplicarea art. 50 lin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, începând cu data de 01.01.2006 și până la data de 31.12.2007, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul intimat Consiliul Local al municipiului Das olicitat respingerea recursului.
Examinând hotărârea în raport de motivul de ordine publică invocat din oficiu, Curtea de Apel va admite recursul pentru următoarele considerente:
Prin demersul juridic, reclamantul dorește obligarea pârâtului de rândul 1, în calitate de angajator pentru salariații membrii de sindicat, G, să calculeze și să acorde drepturile salariale rezultate prin aplicarea tranșelor suplimentare de vechime prevăzute de art. 50 al. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, să plătească diferența de drepturi salariale, dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele ce s-ar fi cuvenit prin aplicarea dispozițiilor art. 50 al. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, actualizate cu indicele de inflație, să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și evidențele salariale ale salariaților membrii de sindicat reprezentați în prezenta cauză în condițiile prezentei hotărâri; obligarea Consiliului local al municipiului Câmpia la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze potrivit Legii nr.84/1995 modificată, art.167; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În cursul judecății la fond, pârâtul de ordin 1 - Consiliului local al municipiului Câmpia a formulat o cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice (27), cerere asupra căreia prima instanță a omis să se pronunțe.
Astfel, se constată că după formularea cererii, chematul în garanție a fost citat, dar cu toate acestea hotărârea nu fost pronunțată în contradictoriu cu acesta.
Se apreciază că omisiunea menționării în dispozitivul hotărârii a chematului în garanție, respectiv a modului de soluționare a cererii de chemare în garanție, ar fi putut fi apreciată drept o simplă omisiune, care poate fi îndreptată conform procedurii instituite de art. 2812.proc.civ. numai în măsura în care în considerentele hotărârii s-ar fi regăsit trimiteri la aceste aspecte.
Or, în lipsa acestora, Curtea reține că prima instanță nu a cercetat fondul cauzei, nepronunțându-se asupra uneia din cele două cereri cu care a fost învestită.
Concluzionând că prima instanță a lăsat nesoluționat fondul litigiului dedus judecății, în temeiul prevederilor art.312 alin.5 pr.civ. Curtea va dispune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, care potrivit art.315 alin.1 pr.civ. se va pronunța asupra cererilor cu care a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SINDICATUL LIBER AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR împotriva sentinței civile nr. 2241 din 26.08.2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în dosar nr-, pe care casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.DG/dact.MM
7ex./27.01.2010
Jud.fond: /
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
