Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 159/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 159/R/2010

Ședința publică din data de

PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTOR 2: Ioana Tripon

JUDECĂTOR 3: Dana Cristina

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 762 din 21.04.2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe pârâtul intimat, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este realizată.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de repunere pe rol a cauzei s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față.

Prin cererea înregistrată sub nr.869, la data de 31.03.2009, pe rolul Tribunalului Sălaj, reclamanta " " a chemat în judecată pârâtul, solicitând instanței obligarea acestuia la plata sumei de 2.023 lei, reprezentând prejudiciu cauzat societății reclamante.

În motivarea acțiunii sale, reclamanta a arătat faptul că în data de 28.11.2008 pârâtul s-a răsturnat cu autoturismul societății pe partea carosabilă a drumului, între localitățile și. Motivele producerii acestui eveniment nu sunt cunoscute de către societate, având în vedere că pârâtul nu a prezentat vreun proces-verbal de constatare a accidentului.

Pentru serviciile de ridicare și deplasare a autoturismului societatea reclamantă a achitat suma de 2.023 lei societății " ".

Având în vedere faptul că accidentul a fost produs din vina exclusivă pârâtului, societatea consideră că sunt întrunite condițiile atragerii răspunderii patrimoniale a pârâtului, astfel încât solicită obligarea acestuia la plata către societatea reclamantă a sumei de 2.032 lei.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâtul a solicitat instanței respingerea acțiunii societății reclamante ca nefondată, având în vedere faptul că nu a avut nicio culpă în producerea accidentul din data de 28.11.2008.

Pârâtul a susținut în acest sens că, în timp de circula cu autoturismul - a fost obligat să frâneze brusc pentru a evita coliziunea cu un autoturism care a intrat brusc în fața acestuia, evitând astfel impactul. În momentul în care a coborât din mașină, aceasta s-a răsturnat în șanțul de pe marginea drumului. Polițiștii prezenți la fața locului au constatat circumstanțele, au luat o declarație, dar nu l-au amendat pe pârât și nici nu au întocmit un proces-verbal.

Prin sentința civilă nr. 762 din 21.04.2009, Tribunalul Sălaja respins ca nefondată acțiunea reclamantei împotriva pârâtului.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Pârâtul este angajatul societății reclamante, având funcția de conducător auto, conform contractului individual de muncă nr. 42703/10.09.2008. Acesta a lucrat la societatea reclamantă până la data de 16.03.2009, când prin decizia nr. 14 emisă de societatea reclamantă i-a fost desfăcut contractul individual de muncă în baza art. 61 lit. a din Legea nr. 53/2003.

În calitate de angajat al societății reclamante, în data de 28.11.2008, în timp ce conducea mașina nr. -, pârâtul a fost obligat să frâneze brusc pentru a evita coliziunea cu un autoturism care a intrat brusc în fața acestuia, astfel evitând impactul. În momentul în care a coborât din mașină, aceasta s-a răsturnat în șanțul de pe marginea drumului. Polițiștii prezenți la fața locului au constatat circumstanțele, au luat o declarație dar nu au amendat pârâtul și nici nu au întocmit un proces-verbal.

Pentru serviciile de ridicare și deplasare a autoturismului, societatea reclamantă a achitat suma de 2.023 lei societății SC " " SRL, conform înscrisurilor de la filele 10 și 11 dosar de fond.

Conform art. 270 alin. 1 din Codul Muncii,salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor". Prin urmare, răspunderea patrimonială este una reparatorie.

Răspunderea patrimonială în dreptul muncii are ca temei contractul individual de muncă și se întemeiază pe normele și principiile răspunderii civile contractuale.

Prima instanță a reținut că, în speță, nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 271 alin. 1 din Codul Muncii pentru a fi atrasă răspunderea patrimonială a pârâtului, respectiv: calitatea de salariat, săvârșirea unei fapte licite în legătură cu munca sa, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția.

Cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei sunt acele situații legale, care exonerează de răspundere, deși în fapt, prejudiciul s-a realizat.

Instanța de fond a mai reținut că și art. 45 din Codul penal statuează că:,este în stare de necesitate acela care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol iminent și care nu putea fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia un interes obștesc".

Art. 270 alin. 2 din Codul Muncii prevede că:,salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului,

Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamanta " " Șimleu S, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

În mod greșit prima instanță a respins acțiunea ca fiind nefondată, reținând în acest sens că nu sunt întrunite condițiile pentru ca pârâtul să răspundă patrimonial în temeiul disp.art.271 alin.1 din Codul Muncii.

Se arată în acest sens că intimatul avea calitatea de salariat al recurentei, accidentul s-a produs în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, exclusiv din culpa acestuia, iar această faptă a cauzat societății un prejudiciu în sumă de 2023 lei.

Recurenta mai arată că, deși a arătat că intimatul a mai săvârșit și alte abateri disciplinare, în mod greșit prima instanță a reținut că acesta nu se face vinovat de producerea accidentului, ci că evenimentul rutier s-a datorat unei cauze de forță majoră, care exonerează de răspundere salariatul.

Se mai arată că, deși societatea a solicitat ca intimatul să depună procesul-verbal întocmit de către poliție la locul accidentului, acesta a precizat că nu a fost întocmit un asemenea proces-verbal.

Angajatorul-recurent mai susține că simplele afirmații ale intimatului nu pot face dovada survenirii unei situații de forță majoră care să-l exonereze pe acesta de răspundere.

Pentru aceste motive, recurentul solicită admiterea recursului formulat, modificarea sentinței recurate și admiterea acțiunii.

În recurs s-au depus la dosar înscrisuri noi.

Prin întâmpinarea formulată,Intimatul a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

Analizând recursul formulat de reclamanta " " Șimleu S, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin contractul individual de muncă 42703/10.09.2008, intimatul a fost angajat la societatea recurentă, pe postul de conducător auto, începând

cu data de 03.09.2008. La data de 16.03.2009, prin decizia nr.14/2009, s-a dispus încetarea acestui contract de muncă.

În mod corect prima instanță a reținut că, prin probele administrate în cauză, angajatorul nu a reușit să dovedească întrunirea în cauză a condițiilor răspunderii patrimoniale a salariatului intimat, deși sarcina probei îi revine, potrivit disp.art.287 din Codul Muncii.

Astfel, recurentul-reclamant nu a reușit să dovedească, în primul rând, că pârâtul ar fi săvârșit o fapta ilicită în legătură cu munca, cu exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, având în vedere răspunsurile la interogatoriul luat de către instanța de fond și declarația intimatului la data producerii evenimentului, precum și raportul din 09.11.2009 întocmit de Serviciul Poliției Rutiere Făgăraș, depus în recurs.

În acest din urmă înscris se arată că, în timp ce pârâtul se deplasa cu autocamionul pe, din direcția B-S, un autoturism ce se deplasa în fața sa a frânat brusc și, pentru a nu intra în coliziune cu acesta, acesta a frânat la marginea drumului. Datorită faptului că în zonă acostamentul nu era consolidat, în zonă desfășurându-se lucrări de reamenajare a drumului, vehiculul s-a răsturnat pe o parte, rezultând avarierea autoutilitarei, respectiv a oglinzii din dreapta.

Lipsa unui proces-verbal de constatare întocmit în legătură cu evenimentul produs la acea dată rezultă din adresa nr.17409 din 10.11.2009 a B - Politia Fagaraș și se datorează tocmai faptului că organele de poliție nu au putut reține săvârșirea de către intimat a unei fapte culpabile în legătură cu conducerea autovehiculului pe drumurile publice.

Faptul că intimatul a săvârșit mai multe abateri disciplinare, astfel cum rezultă din referatul întocmit de numitul la data de 29.01.2009, nu poate crea o prezumție că acesta s- făcut vinovat și de producerea evenimentului rutier din data de 09.11.2009, neputând sta la baza stabilirii răspunderii patrimoniale în prezenta cauză.

Având în vedere faptul că nu sunt întrunite în cauză condițiile prevăzute de sdip.art.270 din Codul Muncii pentru atragerea răspunderii patrimoniale a intimatului în cauză, urmează ca, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, să se respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanta ȘIMLEU S și să se mențină sentința pronunțată de către prima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta ȘIMLEU S împotriva sentinței civile nr. 762 din 21 aprilie 2009 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - - -

GREFIER,

Red./Tehnored.:;

2 ex.-26.02.2010;

Jud.fond.:- Tribunalul Sălaj:-;

-.

Președinte:Cristina Mănăstireanu
Judecători:Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon, Dana Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în răspundere patrimonială. Jurisprudență. Decizia 159/2010. Curtea de Apel Cluj